1,645 matches
-
la nevoie!... Bărbații stau mai mult la cârciumă...doamna o să șadă la școală și la primărie!” Luiza Zavloschi și soțul ei erau pe prima pagină a ziarelor. Doamna învățătoare devenise protagonista feminismului românesc. Ziarele o descriau astfel: „cu înfățișarea de gospodină grijulie, cu zâmbetul totdeauna pe buze”. Reporterul ziarului „Dimineața” o caracteriza altfel: „o femeie căreia îi pare bine că are griji și nevoi și treburi. Vrea parcă să arate că se poate descurca singură, că poate doborî toate adversitățile”. Ea
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
minerii de metalele pe care le scoteau din măruntaiele pămîntului. A respins pe cei ce fac piraterie lexicală pentru a compensa precaritățile unei limbi și a admis temeinicia argumentului eminescian potrivit căruia limba română, la ea acasă, este o bună gospodină; totodată, s-a detașat fără vreun dubiu de modul abstract în care un Saussure sau un Benveniste au privit limba (ca un ciripit bine organizat sau ca un joc de șah) și a considerat că o atare atitudine înseamnă un
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și căreia, prin cuminecare, i se amintește partea uitată de sensuri. Cuminecarea este, pentru Noica, un sinonim al polisemiei unei limbi sau, altfel spus, al productivității ei nu doar pragmatice. Iar dacă "acasă la dînsa limba românească este o bună gospodină și are multe de toate" (Eminescu), acest lucru se întîmplă datorită sporirii sensurilor prin sub-înțelesuri, adică prin cuminecare. Noica spunea, în deceniul șapte al veacului trecut, că un atare fenomen al cuminecării s-a petrecut în sat, în universul închis
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
accesului la mijloace contraceptive, limitarea divorțului). Politica demografică pronatalistă din perioada 1966-1989 a fost fervent susținută și propagată prin intermediul presei scrise și audiovizualului, care prin mesaje și imagini mobilizatoare accentuau rolul multiplu al (super)femeii: mamă, muncitoare, tovarășă de viață, gospodină. Aceste modele de feminitate erau promovate în toată presa vremii și în principal în revista Femeia care, fiind o sursă de informare accesibilă pentru toate categoriile socio-profesionale de femei devine atât un redutabil instrument de propaganda al epocii, cât și
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
private, au acces redus la competiție și resurse. Cu alte cuvinte, principiul egalității de șanse rămâne un concept fără fundament real pentru că nu le oferă femeilor egalitatea ca punct de plecare în competiție, ci le exclude din acest proces: Rămânând gospodine și mame în exercițiu, femeile nu pot fi competitoare egale pe piața muncii, au un handicap real în competiție. Meritocrația invocată ca principiu liberal se aplică celor eliberați de activitățile de hrănire și îngrijire 6. Șansa instituirii egalității de gen
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
căsnicie tradițională. Meritul ei era de a fi nevasta lui Nicolae, la care se adăuga calitatea de ilegalistă, imaginea sa fiind asociată soțului și regimului comunist. Desigur, ea nu a fost redusă la un rol casnic, de mamă și eventual gospodină, era emancipată ca om de știință, deși intra astfel în domeniul imposturii. De unde o nuanță proprie adusă de comunism, care își propunea oricum să modifice societatea românească tradițională sau patriarhală. Căci Elena Ceaușescu ilustra mai ales o familie model, existând
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
gospodărie și pentru creșterea copiilor. Astfel, diviziunea muncii în gospodărie nu a fost niciodată transformată esențialmente de statul socialist. Pe ansamblu, comunismul a generat pentru femei un surplus de sarcini și de imagini nou structurate: mamă, muncitoare, tovarășă de viață, gospodină 2. În ceea ce privește politica statului comunist asupra maternității, în literatura de specialitate sunt sintetizate două modele 3: • modelul femeii luptătoare, parteneră de luptă a bărbatului, model manifestat cu predilecție în intervalul 1948- 1965, perioadă în care maternitatea devine o problemă secundară
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
făcea dulciuri, era un cofetar extraordinar. Cele mai teribile torturi, îmbrăcate în glazură care mai de care mai grozavă, le făcea unchiul ăsta". Era o extravaganță, o încălcare a normelor în uz, care distribuiau invers rolurile de gen, cu femei gospodine și bărbați care merg la lucru să-și întrețină familia. În mod sigur, nu era o situație comodă, iar scuza inadaptării nu spune totul. Unchiul și-a plătit această inedită formă de libertate prin devotamentul față de familie, pentru care și-
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de debit și cardul de credit sunt marile păcăleli ale sistemului. Alergi prin magazine după reduceri, cumperi lucruri inutile doar pentru că sunt ieftine. Îți risipești banii pe nimicuri. Apoi muncești dublu ca să poți în week-end să-i risipești iarăși dezlănțuit. Gospodina sau gospodarul din România pleacă la piață cu bani cât să-i ajungă pentru ce-și propune să cumpere. S-au terminat banii, s-au terminat și cumpărăturile. Banii electronici nu par că se termină, nu simți că se termină
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
slab (păstrăv, știucă, lin, liban, șalău, cod), ulei de somon, rasol de vită slabă sau de pasăre fără piele (mai ales pieptul mai sărac În grăsimi), omletă din albuș, uleiuri vegetale bogate În acizi grași nesaturați (din măsline). Se recomandă gospodinelor ca, În locul prăjelilor și a rântașilor, să prepare sosuri dietetice și anume: sosul tomat din roșii și bulion, sosul alb din albuș de ou și lapte rece, sosul de zarzavaturi Înăbușite, sosul caramel din zahăr ars folosit la mâncăruri din
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
că prea își împinge camarila în față, premierul le răspunde că, dimpotrivă, mai tot ce a devenit în acești ani s-a întâmplat fără voia Domniei sale, biet miel de sacrificiu al nevoilor partidului. Și-a dorit să fie dirijorul corului gospodinelor din Tâncăbești, dar partidul l-a trimis la Camera Deputaților, unde, mărturisește azi, nici nu i-a plăcut. Și-a dorit să fie instructor la Casa de cultură din Pătârlagele, dar partidul l-a făcut ministru de Externe. A acceptat
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Artiștii români nu au fost niciodată pretențioși și se știe că nu li se dă cât merită. Au trăit într-o perioadă și au făcut lucruri excepționale. Muzica de altădată, combinată cu reclama, cu comercialul include un mesaj clar către gospodinele de odinioară, care foloseau fie săpunul acela făcut în casă, la țară, fie acest detergent, unic în acea vreme. Și atunci e clar că nu este un mesaj pentru cei tineri, este cumva pentru cei care se bucură că pensia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
facem, la rândul nostru, timp de ele. Există încăperi care, deși conțin numeroase cărți, rămân neprimitoare. Intrând în ele, simți o ostilitate surdă. E limpede că nimeni n-a mai petrecut acolo o oră de reculegere. Cârpa de praf a gospodinei și-a făcut periodic datoria și atât. Cotoarele colorate și-au pierdut strălucirea. Cărțile au ochii stinși. O bibliotecă frecventată zilnic este cu totul altceva. Fiecare volum pare treaz și în așteptare. Sunt în rafturi cărți necitite de mult, dar
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
egalitate de șanse), raportată la principiul liberal al meritocrației, ignoră, din start, existența inegalităților de gen din zona vieții private și faptul că femeile, cărora le revine munca din sfera vieții private, au acces redus la competiție și resurse. Rămânând gospodine și mame în exercițiu, femeile nu pot fi competitoare egale pe piața muncii, au un handicap real în competiție. Meritocrația invocată ca principiu liberal se aplică celor eliberați de activitățile de hrănire și îngrijire"19. Ideea de a crește într-
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
după elanurile spontane. De fiecare dată, trebuiau mai întâi să aranjeze cuibul, să întindă pătura, să se învelească, să închidă toate deschizăturile care ar fi putut lăsa să pătrundă frigul, iar Nastia punea în toate astea o îndemânare de bună gospodină. La început, locotenentul s-a amuzat, apoi, curând, s-a enervat. Și pe urmă maniera ei, pe care nu i-o știa, de a se instala în poziția cea mai bună, ca pentru o operație chirurgicală!... Pesemne credea că atinseseră
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
etc. Începeau să se golească de lucrătoare. Prin aceste ateliere nu mai rămăsese decât lucrătoarele bătrâne, cele cu totul urâte și oarecare ucenice prea copile; toate celelalte ereau în brațele ofițerilor ruși. Același deficit în lumea servitoarelor. În fiecare zi, gospodinele se plângeau că le-a dispărut servitoarea, când era tânără și curățică; peste câteva zile o vedeau la Șosea, răsturnată într-un muscal, alături de un ofițer rus. Un advocat de pe vremuri, prieten al meu, care era secretar al marelui advocat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
oile să aibă pășune și apă din belșug. Cele mai reușite strânsuri (hore populare) au avut loc tot pe malul Sucevei, făcând ca sunetul fanfarei de la Grămești să-și facă auzit ecoul până la Măneuți, Frătăuți sau chiar Horodnic și Gălănești. Gospodinele odinioară se întreceau la spălatul rufelor și ghilitul pânzelor în undele limpezi ale râului. Fiind cea mai mică în familie, mi-a revenit obligația ghilitului pânzelor în fiecare vară, mai cu seamă în luna lui cuptor. Atunci razele fierbinți ale
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
boboc În cartierul "Gavaraș" (porecla noastră) aveam cele mai frumoase gâște. Pene albe și curate ca omătul și dolofane, de mergeau legănându-se ca niște bărcuțe. Toți le admirau și mama nu-și mai încăpea în piele de fudulă. Mare gospodină! Pentru ele se depunea muncă destulă. Meritul era (în parte și al meu) trebuie să recunosc. Cine le ducea zilnic la baltă să se bălăcească în voie sub privirile iscoditoare ale vecinilor? Cine le conducea pe miriști, după ridicarea grâului
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
am construit șura și grajdul și când am ridicat o casă nouă. De asemenea, mama a mai organizat și ea câte o clacă de scărmănat penele de gâscă sau pentru tors fuioarele de in și cânepă. Fiind două fete, obligația gospodinei era să ne facă zestre: perne, chilotă, scoarțe, țol de lână, sumani, cuverturi, precum și valuri de lăicere și de pânză. De la bal, la cânepă La Frătăuții-Vechi se organizau cele mai frumoase baluri din zonă. Erau selecte, nu intra oricine cum
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
doar în vacanțe, dar lucrurile au evoluat și nu mai aveau farmecul de altădată. Eu îi povesteam întâmplări din viața de internat, ea mă asculta și se întrista. Abandonase școala și se dedicase doar gospodăriei. Ce-i drept devenise o gospodină desăvârșită, încă de adolescență. Pe la 18 ani s-a căsătorit și s-a stabilit în comuna Dornești, unde și-au făcut o gospodărie demnă de invidiat. Ne-am întâlnit tot mai rar, eu continuându-mi obligațiile școlare. Mă bucur mult
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și-i încânta pe enoriași la slujbele bisericești, unde profesa din tinerețe. Provine din Sucevița, iar doamna din Frătăuții Noi. Copiii: Aurel și Modest, au urmat Școala Normală de Învățători, de la Șendriceni, în frumoasele lor costume naționale. Mama fiind o gospodină desăvârșită le cosea niște cămăși cu "pui lați", domnești, cu bumbac negru, ca la intelectualii de vază. Aveau bundițe de postav cu aceleași motive aplicate, în ton cu cămașa. Ițarii țesuți în patru ițe, în ozoare, albi cum e borangicul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la fel, aveam aceleași preferințe, doleanțe. Numai în privința școlii n-am acționat pe aceeași lungime de undă. Nu se dădea în vânt după carte și nici părinții nu vroiau s-o "înstrăineze" de casă. Vroiau cu tot dinadinsul să rămână gospodină în sat, să lucreze pământul și să aibă grijă de părinți la bătrânețe. S-a căsătorit cu vecinul, Gheorghe al lui Iftemie Bordei, au o fată singură și în căminul lor domnește liniștea, dragostea și înțelegerea. Părinții s-au dus
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
folosit. La fel și bârnele groase. (Noi aveam mult material lemnos pentru a construi o nouă casă, în locul celei de la bunicul). Într-o cameră mare, rușii și-au făcut cancelarie, iar în geamuri erau numai grenade. Mama cu încă o gospodină, Verona, din vecini, le pregătea zilnic mâncarea. Pâinea lor neagră o dădeau la cai. Nu le mai plăcea. Vroiau alta, coaptă. Ne-au tăiat toate găinile și gâștele și se duceau pe uliță și veneau cu alte păsări, ouă și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
epidemie au aplicat măsuri severe de dezinfecție și de deparazitare. Pentru cei certați cu igiena personală, era amenințarea cu "etuva" (o etuvă volantă care lua hainele celor vizați și le dezinfecta sau le ardea). Aceasta era o mare rușine pentru gospodinele din sat. Totuși, la unele familii de pe Tapicean și de pe Gârlă, a venit și etuva. Cu timpul, această plagă a dispărut, ea a devenit doar o neplăcută, doar neuitată amintire. Fuga peste graniță Mătușa Ileana, sora tatei, s-a căsătorit
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lor costume naționale, cu flori și lumânări, fiecare costișan, adult, copil sau tânăr, încă de la primele ore ale dimineții se îndreaptă sfioși către lăcașul sfânt. Trebuie să fie gazdă bună, să întâmpine cum se cuvine, oaspeții. Aici, în ajunul sărbătorii, gospodinele cu har bisericesc și tragere de inimă, au pregătit o masă îmbelșugată, cu bucate tradiționale (sarmale, plăcinte, turtă dulce, sucuri și vin). Cei veniți din alte sate, ca și cei localnici, vor gusta din mâncărurile oferite (sfințite de către un sobor
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]