2,903 matches
-
gotic, �ntre secolele al XVII-lea ?i al XIX-lea, biserici � Saint-Germain-des-Pr�s, aba?iala de la Corbie (Somme), Șan Petronio de la Bologna (Italia) � �ncepute la sf�r?ițul Evului Mediu tot �n acest stil. �n Fran?a, �n aceast? epoc?, goticul este apreciat dintr-un punct de vedere tehnic, pragmatic, de oamenii de art? ?i politici, f?r? s? �ntruneasc? favoarea unui public, chiar restr�ns, de amatori cultiva?i. Neogoticul englez: de la pitoresc la critică social? �n Anglia, apropierea de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
este apreciat dintr-un punct de vedere tehnic, pragmatic, de oamenii de art? ?i politici, f?r? s? �ntruneasc? favoarea unui public, chiar restr�ns, de amatori cultiva?i. Neogoticul englez: de la pitoresc la critică social? �n Anglia, apropierea de gotic este mai �nt�i istoric? ?i arheologic?. Cu această se ocup? numero?i erudi?i că Șir W. Dugdale (1605-1686), autor al lucr?rîi The History of St. Paul�s Cathedral (1658), societ??ile savante (Societatea Anticarilor, 1707) ?i revistele
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Acest medievism, care preg?te?te lucr?rile de istorie ale secolului al XIX-lea despre Evul Mediu, conduc, c?tre 1750, la o arhitectur? pitoreasc?. H. Walpole, diletant cultivat, pune s? i se construiasc? Strawberry Hill (1753), un conac �gotic� imit�nd cu rigurozitate Antichitatea. W. Beckford, personalitate singular?, purtat de gustul ?i de misticismul s?u, �i comand? lui J. Wyatt, cunoscut pentru eclectismul s?u virtuos, Fonthill Abbey (1796-1817), o imens? cas? de ?ar? �n form? de m
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cu rigurozitate Antichitatea. W. Beckford, personalitate singular?, purtat de gustul ?i de misticismul s?u, �i comand? lui J. Wyatt, cunoscut pentru eclectismul s?u virtuos, Fonthill Abbey (1796-1817), o imens? cas? de ?ar? �n form? de m?n?știre gotic?, �n parte ruinat?. �n primele decenii ale secolului al XIX-lea, acest pitoresc al exotismului medieval face loc unui neogotic polemic, hoț?r�ț s? contrabalanseze tulbur?rile aduse de dezvoltarea masiv? a industriei �n economie, �n condi?iile de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n aceast? evolu?ie, �n primul r�nd prin publică?iile sale, printre care Contrasts, or a Parallel (1836) ?i True Principles of Pointed, or Christian Architecture (1841). El insist? �n aceste lucr?ri pe perfectă adecvare �ntre religie ?i gotic, care nu trebuie s? fie o simpl? copie; el studiaz? aici modurile de construc?ie medievale ?i cerceteaz? un model social �n via?a secolelor al XIV-lea ?i al XV-lea; el demonstreaz? �n aceste lucr?ri brutală degradare
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1899), se �ndep?r-teaz? de medievalismul fondatorilor ?i deseneaz? forme simple ?i elegante, măi degrab? indigene, dar integr�nd tehnicile moderne de produc?ie. Neogoticul ?i na?ionalismul �n Germania A?a cum englezul J. Carter (1748-1817) vede �n arhi-tectura gotic? �our național architecture�, Goethe (1749-1832) afirm? c? goticul este �arhitectură german?, arhi-tectura noastr?�, �n lucrarea să Von deutscher Baukunst (1772), scris? sub emo?ia resim?it? dinaintea catedralei de la Strasburg. Aceast? percepere romantic? a arhitecturii medievale, de c?tre un
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
deseneaz? forme simple ?i elegante, măi degrab? indigene, dar integr�nd tehnicile moderne de produc?ie. Neogoticul ?i na?ionalismul �n Germania A?a cum englezul J. Carter (1748-1817) vede �n arhi-tectura gotic? �our național architecture�, Goethe (1749-1832) afirm? c? goticul este �arhitectură german?, arhi-tectura noastr?�, �n lucrarea să Von deutscher Baukunst (1772), scris? sub emo?ia resim?it? dinaintea catedralei de la Strasburg. Aceast? percepere romantic? a arhitecturii medievale, de c?tre un poet na?ional pl?m?dit din cultura
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pentru cultura să pluralist?, abundent? �n forme, caracterizeaz? demersul unui Schinkel, care picteaz? mai multe imagini romantice ale unor catedrale imaginare (1813-1815) sau care propune pentru biserică Friedrich-Werdersche (Berlin, 1821-1830) o versiune �n stil clasic ?i o altă derivat? din goticul german al secolului al XIV-lea, pe care o va construi �n final din c?r?mid?. De fapt, Schinkel va fi �ntotdeauna tentat de o sintez? �ntre artă greac? ?i artă gotic?. Semnul cel mai puternic al rolului istoric
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
stil clasic ?i o altă derivat? din goticul german al secolului al XIV-lea, pe care o va construi �n final din c?r?mid?. De fapt, Schinkel va fi �ntotdeauna tentat de o sintez? �ntre artă greac? ?i artă gotic?. Semnul cel mai puternic al rolului istoric al �ntoarcerii la gotic este terminarea catedralei din K�ln (1842-1880), condus? de E. F. Zwiner (1802-1861), la ini?iativa lui S. Boisser�e, care ob?ine laudele intelectualilor ?i sus?inerea popular
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
al XIV-lea, pe care o va construi �n final din c?r?mid?. De fapt, Schinkel va fi �ntotdeauna tentat de o sintez? �ntre artă greac? ?i artă gotic?. Semnul cel mai puternic al rolului istoric al �ntoarcerii la gotic este terminarea catedralei din K�ln (1842-1880), condus? de E. F. Zwiner (1802-1861), la ini?iativa lui S. Boisser�e, care ob?ine laudele intelectualilor ?i sus?inerea popular?. �n acela?i timp, numeroase biserici s�nt construite cu grij
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
din K�ln (1842-1880), condus? de E. F. Zwiner (1802-1861), la ini?iativa lui S. Boisser�e, care ob?ine laudele intelectualilor ?i sus?inerea popular?. �n acela?i timp, numeroase biserici s�nt construite cu grij? pentru tradi?ia gotic? regional?: Mariahilfkirche (M�nchen, 1831-1839) de J. D. Ohl-M�ller; Petrikirche (Hamburg, 1843-1849) de A. de Chateauneuf ?i H. P. Fersenfeldt. �n sf�r?it, pitorescul �?i g?se?te utilizarea �n construirea unor castele că cel de la Marienburg (Saxonia
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pitorescul �?i g?se?te utilizarea �n construirea unor castele că cel de la Marienburg (Saxonia Inferioar?, 1831-1880) de C. W. Hașe ?i E. Oppler. Neogoticul �n Fran?a: con?tiin?? patrimonial? ?i ra?ionalism Cum am v?zut deja, arhitectura gotic? figureaz? �n dezbaterea arhitectural? din Fran?a de mult timp, dar �ntr-o manier? care nu conduce deloc la pitoresc. �n plus, pe-rioada revolu?ionar? este �n mod obligatoriu opus? unui stil inseparabil istorice?te de religie ?i de monarhie. C
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
mod obligatoriu opus? unui stil inseparabil istorice?te de religie ?i de monarhie. C�ț despre primul imperiu, modelul s?u este Romă imperial?. �n afar? de aceasta, erudi?ia medieval?, �n primul r�nd �n arhitectur? este confuz?. Revenirea goticului va coincide deci cu revenirea monarhiei, chiar dac? imperiul se �mpac? de bine, de r?u cu religia; chiar dac? Le G�nie du Christianisme a lui Chateaubriand este, �ncep�nd cu 1802, la originea unei atitudini favorabile fă?? de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
dac? Le G�nie du Christianisme a lui Chateaubriand este, �ncep�nd cu 1802, la originea unei atitudini favorabile fă?? de caracterul �n acela?i timp transcendental ?i pitoresc, ca ?i pentru adecvarea la cultul cre?țin a unei arhitecturi gotice care se vrea, deci, na?io-nal?. Essai sur l�architecture religieuse du Moyen-Age (1824) de A. de Caumont d? arheologiei medievale baze ?tiin?ifice, �n timp ce Notre-Dame de Paris (1831, de V.�Hugo) l?rge?te ancorarea popular? a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
na?io-nal?. Essai sur l�architecture religieuse du Moyen-Age (1824) de A. de Caumont d? arheologiei medievale baze ?tiin?ifice, �n timp ce Notre-Dame de Paris (1831, de V.�Hugo) l?rge?te ancorarea popular? a curentului de interes pentru gotic, preluat de societ??i savante regionale. Această contribuie la �ncetarea distrugerii edificiilor �n scopuri mercantile (aba?ia de la Cluny). ?i, chiar �nainte de instituirea Inspec?iei generale a monumentelor istorice, �n 1830, operă?iuni de restaurare s�nt angajate: Aba
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de J.-A. Alavoine; Notre-Dame de Paris (1844-1864) de J.B. A. Lassus (1807-1857) ?i E.E. Viollet-le-Duc (1814-1879). Lucr?rile de restaurare permit tinerilor arhitec?i, forma?i asemeni lui Lassus �n tradi?ia clasic?, s? cunoasc? �n profunzime construc?iile gotice. Aceast? cunoa?tere este investit? �n comenzile unor noi biserici, ca Saint-Etienne din Tours (1844-1875) de G. Gu�rin, Sacr�-Coeur din Moulin (1849-1881) ?i Saint-Jean-Baptiste de la Belleville (Paris, 1854-1859) de Lassus. Modelul preferat este goticul secolului al XIII-lea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n profunzime construc?iile gotice. Aceast? cunoa?tere este investit? �n comenzile unor noi biserici, ca Saint-Etienne din Tours (1844-1875) de G. Gu�rin, Sacr�-Coeur din Moulin (1849-1881) ?i Saint-Jean-Baptiste de la Belleville (Paris, 1854-1859) de Lassus. Modelul preferat este goticul secolului al XIII-lea, dar �n Sud se impune stilul romanic, de exemplu la Saint-Paul din N�mes (1841-1849), a c?rei de-cora?ie interioar? �n culori vii este a lui Flandrin. Fiind vorba despre arhitectur? religioas?, a construi �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
al XIII-lea, dar �n Sud se impune stilul romanic, de exemplu la Saint-Paul din N�mes (1841-1849), a c?rei de-cora?ie interioar? �n culori vii este a lui Flandrin. Fiind vorba despre arhitectur? religioas?, a construi �n stil gotic, �n orice caz, �n stil medieval, forme dispre?uite de ?coală de Arte Frumoase, echivaleaz? cu un angajament moral ?i profesional. Este pozi?ia lui Viollet-le-Duc, restaurator dintre cei mai competen?i, dar uneori contestat � Madeleine de la V�zelay (1840
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Viollet-le-Duc, restaurator dintre cei mai competen?i, dar uneori contestat � Madeleine de la V�zelay (1840), cetatea de la Carcassonne (1853), castelul de la Pierrefonds (1863) � care construie?te pu?în (Saint-Denis-de-l�Estr�e, 1864-1868), dar elaboreaz? o teorie plec�nd de la arhitectură gotic? luat? ca model de ra?ionalitate arhitectonic?, func?ional? ?i compozi?ional?, teorie susceptibil? s? hr?neasc? problematicile arhitecturale generate de societatea modern?. Lucrarea să Entre-tiens sur l�architecture (1863-1872) are o influen?? pro-fund? asupra catalanului Gaudi, asupra americanului F.
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
asupra americanului F.�L.�Wright, a germanului Mies van der Rohe, �ntre al?îi. �n Fran?a, A. de Baudot (1834-1915), unul dintre asis-ten?îi s?i, reu?e?te la biserică Saint-Jean din Montmarte (1894-1904) o interpretare a structurilor gotice prin pro-cedeul cu beton armat al inginerului P. Cottancin. Eclectismul sau satura?ia istoricist? �n opozi?ie cu gr?dina fran?uzeasc? care, printr-un sistem de forme codificate, �?i omogenizeaz? componentele naturale ?i artificiale, gr?dina englezeasc? creaz? leg
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
s?u versiuni stilistice diferite ale aceluia?i proiect: Friedrich-Werdersche Kirche (1821-1830) de F. Schinkel. G. G. Scott (1811-1878), �n ceea ce-l prive?te, trebuie s? deseneze pentru noul minister al Afacerilor externe de la Londra (Foreign Office, 1858-1878) un proiect gotic, unul bizantin, apoi unul clasic italo-francez pentru a satisface gustul guvernelor succesive. Ne d?m seama astfel ?i de polivalen?a anumitor arhitec?i, ?i de vigoarea polemicii dintre adep?îi Evului Mediu ?i cei ai clasicismului; �nfruntarea pe care
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
juști?ie, muzeelor; arhitectură medieval?, la biserici ?i la dependin?ele acestora, de exemplu, P.�Abadie (1812-1884) nuan?eaz? chiar pe acest principiu: bisericile sale s�nt �n stil român din secolul al XI-lea pentru sate, ?i �n stilul gotic al secolului al XIII-lea pentru prefecturi din sud-vest, �n timp ce Sacr -Coeur (Paris, 1874-1919) este desenat? �n stil romano-bizantin. Cu excep?ia bisericilor ?i castelelor, codificarea eclectism-program este �ntru totul conven?ional?, a?a cum o dovedesc distribuirile
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
sud-vest, �n timp ce Sacr -Coeur (Paris, 1874-1919) este desenat? �n stil romano-bizantin. Cu excep?ia bisericilor ?i castelelor, codificarea eclectism-program este �ntru totul conven?ional?, a?a cum o dovedesc distribuirile riguros func?ionale ale spitalelor arhitecturate �n stil gotic, �n Anglia (Royal Infirmary, Edinburgh, 1870-1879, de D. Bryce), ?i �n stil neoclasic, �n Fran?a (H�pital Lariboisi�re, Paris, 1839-1854, de P. Gauthier). Rijks-museum de la Amsterdam (1877-1885) de P. J. H. Cuijpers, �ntr-un stil gotic plin de ambiguit
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
arhitecturate �n stil gotic, �n Anglia (Royal Infirmary, Edinburgh, 1870-1879, de D. Bryce), ?i �n stil neoclasic, �n Fran?a (H�pital Lariboisi�re, Paris, 1839-1854, de P. Gauthier). Rijks-museum de la Amsterdam (1877-1885) de P. J. H. Cuijpers, �ntr-un stil gotic plin de ambiguit??i, face parte de asemenea din aceast? categorie. Fiind vorba despre eclectismul de hibridare, rezultatele s�nt uneori sub a?tept?ri. Dac? Parlamentul de la Budapesta (1882-1902) de I. Steindl, asociaz? �n mod subtil stilurile român, gotic
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
gotic plin de ambiguit??i, face parte de asemenea din aceast? categorie. Fiind vorba despre eclectismul de hibridare, rezultatele s�nt uneori sub a?tept?ri. Dac? Parlamentul de la Budapesta (1882-1902) de I. Steindl, asociaz? �n mod subtil stilurile român, gotic ?i clasic, biserica Funfhaus (Viena, 1869-1875) de F. von Schmidt alipe?te f?r? coe-ren?? o fă?ad? gotic?, pigmentat? de baroc, unui dom clasic. Dac? palatul Longchamp (Marsilia, 1862) de H. Esp�randieu, �ncoroneaz? sub form? de arc de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]