4,781 matches
-
Acasa > Poeme > Constiinta > DEZMĂRGINIRE ÎN ECOURI DE STRANĂ Autor: Mihaela Oancea Publicat în: Ediția nr. 1341 din 02 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Din văi senine, Zvâcnesc tăceri ce-adună zâne Cu tainic grai Ivit din fagure de ornic. Agilă ca un ibex, clipa Se-nțepenește pe picioare, Scrutând Depărtările cu coapse de albastru. Mai sus, O despletire de fluturi Pe trepte ninse de înnoptări Încremenește-n alb. Doar blajinii bujori de munte Cu
DEZMĂRGINIRE ÎN ECOURI DE STRANĂ de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353765_a_355094]
-
prea mult nu am putut sta de vorbă din cauza oboselii drumului, așa că am făcut câte un duș fierbinte să ne reconfortăm și să scăpăm de oboseală și ne-am retras în dormitorul ce ne-a fost rezervat. În leagănul dulcelui grai românesc al prezentatoarei de la știri de pe PRO TV, am adormit neîntors până a doua zi. Aici nu știi când începe și când se termină ziua, fiind perioada nopților albe. Mai puțin în partea de sud-vest a Norvegiei, mai accentuat în cea
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354089_a_355418]
-
împrejurări propice întrerprinderii unei scurte escapade de weekend, abia după 18 ani de vecinătate aproape palpabila am reușit în fine să-mi rup câteva zile din eternă rutină continentală și să trec marea cu ferryboatul, vizitând insula Ibiza ˗ Eivissa în graiul locuitorilor ei ˗ pe care mulți prieteni și cunoscuți au văzut-o înaintea mea. Poate că întârzierea s-a datorat și neîncrederii în capacitatea unui loc situat la o distanță așa de neglijabila de a-mi provoca provoace surprize, căci, la
IBIZA SAU INSULA ALBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354553_a_355882]
-
alt profesor în momentul în care au plecat la vernisaj. Mi-am luat inima în dinți și foarte târziu, fugind de la cursurile de pictură si m-am dus la muzeu . Uimită după cum am văzut sălile muzeului, arhipline, rămasă aproape fară grai mi-am zis : este o mare artistă ! Am început să citesc eticheta fiecărui tablou, privind și lucrarea în același timp, întrucât cuvântul de deschidere al expoziției se terminase demult. Acvaforte, acvatinta, xilogravură.... Citeam, reciteam și nu înțelegeam: erau denumiri pe
EMILIA, PRIETENA MEA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354599_a_355928]
-
albe și în cucernicie stăteau împrejurul ei din care doi erau aleși: Sfântul Ioan Înaintemergătorul și Sfântul Evanghelist Ioan. Pe aceasta văzând-o, Sfântul Andrei a zis către ucenicul său, fericitul Epifanie: <> Și el a zis: <> Și s-au auzit graiurile cele cu umilință ale rugăciunii ei către iubitul ei Fiu și Dumnezeul nostru Iisus Hristos: „Împărate ceresc, primește pe omul cel ce Te slăvește pe Tine și cheamă în tot locul preasfânt numele Tău. Și acolo unde se face pomenirea
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
luminate un râu Curge în valuri împărătești ca lanul de grâu dat în copt Pletele galbene-n joc Da! Ei sunt cu noi dintotdeauna aici Cu pietrele, opaițele, altarele Baladele îmiresmate cu dor Doinele izvodite din lacrimi Reîntrupate în cuvinte Graiul... Cu dânsul acesta unic, bărbătesc În care chiar și clopoțeii râd și cântă Din timpuri imemoriale strămoșești Spre care gândurile în hore strălucesc Esență n-a pierit, ea se păstrează sub jurământ, în ritmul triumfal sărbătoresc Elenă Armenescu Dacii - Adevăruri
CALUSARII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354647_a_355976]
-
culturale din București, însă și din alte zone ale țării venite spercial pentru acest eveniment. Agitația celor aproape o sută de persoane, sau poate mai mult, din sala cu expoziția, m-au făcut să rămân pentru câteva momente, aproape fără grai. La Brăila, nu mai văzusem de multă vreme, atât de multă lume la un asemenea eveniment ! Undeva pe la jumătatea sălii, spre una din ferestrele cu vederea spre Teatrul Maria Filotti, lângă pictorul Ion Grigore pe care-l cunoșteam de la domnul
-ŞOAPTA ACUARELEI- de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354623_a_355952]
-
din alte surse. Pe de altă parte, aflu din această carte-document (cum s-o numesc altfel, văzând că ea însăși e chimia rezultată dintr-o sumă impunătoare de elemente documentaristice?) că limba noastră de la începuturi a strâns multe aluviuni din graiurile hoardelor care ne-au străbătut moșia în "mileniul întunecat". Doamne, ce frecvență au cuvintele de origine turanică în structura limbii noastre! Lucrarea e, în privința asta, ca o mănușă aruncată provocator istoricilor și lingviștilor, căci amintindu-mi de "dihonia" indusă de
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
-i fi aliat bătrânului diplomat întors acasă ca să tulbure apele din genealogia Basarabilor noștri. Dar filologul bucovinean ne liniștește, observând vigoarea anticorpilor din sistemul imunitar al limbii băștinașe. Popoarele acestea venite în contact cu autohtonii au dispărut, iar parte din graiul lor "le ține vii în limba autohtonilor". Cu toată această întrepătrundere lingvistică, însă, Gheorghe Gorda demonstrează și concluzionează că, deși "...genele și sângele lor [ale alogenilor] supraviețuiesc în neamurile cu care s-au înrudit", ele nu au dizolvat fondul; adică
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
o să ardă, // A patriei icoană ce nu o să mai doară. Ruga iubirii voastre e bocet în cetate, / Ofrandă pentru țară din versuri ce jelesc / Mormântul neputinței când soră lângă frate / Abia mai plâng atunci când se-nfrățesc, / Nemaidoinindu-și dorul în graiul românesc” (A patriei icoană). E uimitor, însă, cum coexistă și se împacă destul de bine, poezia patriotică, cea de dragoste și cea socială în palmaresul lui Romeo Tarhon. Și cum, limbajul, uneori frust al poemelor de dragoste, cu mult prea pasionale
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
ai că linilei frânt- ale vieții mi se scurg / Adânc în carne și în visele-mi sub pleoape / Cu lacrimi de vioară mă ucid, în inimă îmi curg...” (Rugă fără sfîrșit - 27). Romeo Tarhon se consideră doar „un sol al graiului străbun”: „Sunt doar un sol al graiului străbun / Pe care îl versific uneori în fugă / Învrednicit de Dumnezeu cel Bun / Ce mă inspiră pentru Nesfârșita Rugă”. (Rugă fără sfîrșit - 27). La templul Rugii - slujitor precum la Altarul Cuvântului Sacru. Acesta
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
se scurg / Adânc în carne și în visele-mi sub pleoape / Cu lacrimi de vioară mă ucid, în inimă îmi curg...” (Rugă fără sfîrșit - 27). Romeo Tarhon se consideră doar „un sol al graiului străbun”: „Sunt doar un sol al graiului străbun / Pe care îl versific uneori în fugă / Învrednicit de Dumnezeu cel Bun / Ce mă inspiră pentru Nesfârșita Rugă”. (Rugă fără sfîrșit - 27). La templul Rugii - slujitor precum la Altarul Cuvântului Sacru. Acesta este poetul și românul de bună întemeiere
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
Română a Covasnei și Harghitei. Cincisprezece ani de la înființare”, Volum publicat și tipărit cu binecuvântarea, sprijinul și coordonarea ÎPS Părinte Ioan Selejan - Arhiepiscopul Covasnei și Harghitei, Volum îngrijit de Dr. Ioan Lăcătușu și Drd. Nicoleta Ploșnea, Volum apărut la Editura „Grai Romanesc”, Miercurea Ciuc, 2010, 1200 pagini ... Căsătorii mixte nu sunt exagerat de multe, se mai întâmplă, dar nu aceasta este regula. Pe cele care se încheie nu putem să le oprim, nu avem dreptul de a-i opri, și respectăm alegerea
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
Trinitas, Televiziunea Trinitas, în zonele în care se recepționează, și "Ziarul Lumina" aduc încă un mesaj acestor credincioși, un dialog, un element de recuperare a limbii române. Prin aceste mijloace, chiar și oameni maturi învață, recuperează ceea ce au pierdut din graiul lor strămoșesc. De aceea, este salutară, pentru noi, românii de aici, această realizare și mă gândesc că la fel este și pentru românii din Voivodina, din Bucovina de Nord și din Basarabia. Este important nu numai că se hrănesc românii
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
este salutară, pentru noi, românii de aici, această realizare și mă gândesc că la fel este și pentru românii din Voivodina, din Bucovina de Nord și din Basarabia. Este important nu numai că se hrănesc românii cu învățătura creștină în graiul lor, ci și pentru că se recuperează astfel un element de importantă definire a specificului identității noastre naționale, urmând să se adauge și celelalte la vremea lor. În legătură cu schimbarea din Legea învățământului, care prevede ca predarea disciplinelor geografia și istoria României
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
la umbra crucii lui Iisus Hristos. În altă ordine de idei, referindu-ne puțin, strict la viața pastorală de aici, v-aș ruga să vă imaginați o parohie din această zonă, unde un român vorbește cu Dumnezeu numai în sfințitul grai românesc. Contextul a făcut însă să-și piardă limba de comunicare curentă. Credința pătrunde în ființa omului și prin intermediul limbii, ca mod de comunicare. Așa se face că sunt parohii unde credinciosul vorbește în grai românesc cu Dumnezeu numai la
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
cu Dumnezeu numai în sfințitul grai românesc. Contextul a făcut însă să-și piardă limba de comunicare curentă. Credința pătrunde în ființa omului și prin intermediul limbii, ca mod de comunicare. Așa se face că sunt parohii unde credinciosul vorbește în grai românesc cu Dumnezeu numai la biserică, seara și dimineața la rugăciune, în restul timpului, chiar și în casă cu ai săi, cu vecinii, vorbește în alt grai. Pe acești oameni, ca păstor, trebuie să-i înțelegi. Când merg în asemenea
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
mod de comunicare. Așa se face că sunt parohii unde credinciosul vorbește în grai românesc cu Dumnezeu numai la biserică, seara și dimineața la rugăciune, în restul timpului, chiar și în casă cu ai săi, cu vecinii, vorbește în alt grai. Pe acești oameni, ca păstor, trebuie să-i înțelegi. Când merg în asemenea comunități, trebuie și-i înțeleg de ce graiul le este alterat. De aceea, îmi rânduiesc de așa manieră cuvintele în propoziții, de cele mai multe ori doar cu subiect și
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
seara și dimineața la rugăciune, în restul timpului, chiar și în casă cu ai săi, cu vecinii, vorbește în alt grai. Pe acești oameni, ca păstor, trebuie să-i înțelegi. Când merg în asemenea comunități, trebuie și-i înțeleg de ce graiul le este alterat. De aceea, îmi rânduiesc de așa manieră cuvintele în propoziții, de cele mai multe ori doar cu subiect și predicat, pentru a-i face să priceapă și ei mesajul Evangheliei din sărbătoarea sau din duminica respectivă. Într-o parohie
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
limba maghiară este deja oficială. Dacă veți căuta legislația care a fost în Transilvania la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, veți vedea cât de aspre erau legile Imperiului Austro - Ungar referitoare la limba, la graiul românesc. Eu sunt născut în Transilvania, în părțile Bihorului, în depresiunea Beiușului și vă pot spune că acele legi au avut efecte chiar în familia din care mă trag. În satul în care m-am născut nu a trăit niciun
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
de la nume și de la prenume. Tatăl meu a fost puțin mai norocos, el a reușit să facă trei clase, mama a făcut patru clase și, încetul cu încetul, din mila lui Dumnezeu, am început și noi să facem studii în graiul nostru românesc ... Cu alte cuvinte - mărturisește Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ioan Selejan -românul de aici nu trăiește chiar în largul lui, din cauza acestor bariere despre care vorbeam. Unul dintre factorii de apropiere și de detensionare a unor relații interetnice apare acolo
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
și pentru contribuția adusă la cunoașterea activității acestora, de către importante categorii de public din cele două județe, din întreaga țară și nu numai. Totodată, în cuprinsul volumului, sunt prezentate și publicații editate de Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, respectiv „Grai Românesc” - foaie de spiritualitate ortodoxă a Episcopiei Covasnei și Harghitei, și „Angvstia” - anuarul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” și al Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni, cu menționarea titlurilor și numele autorilor principalelor studii și articole apărute în publicațiile
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
Română a Covasnei și Harghitei. Cincisprezece ani de la înființare”, Volum publicat și tipărit cu binecuvântarea, sprijinul și coordonarea ÎPS Părinte Ioan Selejan - Arhiepiscopul Covasnei și Harghitei, Volum îngrijit de Dr. Ioan Lăcătușu și Drd. Nicoleta Ploșnea, Volum apărut la Editura „Grai Romanesc”, Miercurea Ciuc, 2010, 1200 pagini ... Volumul de față are o semnificație aparte pentru conștiința spirituală autentic românească, din interiorul și din exteriorul arcului intracarpatic fiindcă este o adevărată cronică a vieții spirituale, culturale și comunitare ortodoxe și românești din cele
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
este o certitudine că Ion Pena a publicat și era apreciat în marile publicații bucureștene „Universul literar”, „Păcală”, „Prepoem”, „Vremea”, „Epigrama”, în revistă buzoiana „Zarathustra”, redactată de Ion Caraion și Alexandru Lungu, cât și în cele teleormănene „Oltul”, „Drum”, „SO4H2”, „Graiul tineretului țărănist” ... În „Universul literar”, suplimentul celui mai popular și influent ziar din perioada interbelică, „Universul”, Ion Pena era catalogat "Un poet plin, de un talent robust, original și format, care face o figură cu totul aparte în corul celorlalți
ION PENA de ION PENA în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/347177_a_348506]
-
deși ai impresia că știi!" Citind această carte, nu poti să nu-l îndrăgești pe Nea Mitică, să-l admiri pentru multe trăsături de caracter, pentru vorbele cu semnificații adânci într-o aleasă limbă romană presărată cu vorbe înțelepte din graiul popular, o limbă mai frumoasă și mai bogată decât a multor conaționali. Îl iubești și îl prețuiesti pe nea Mitică pentru prețul pe care-l pune pe valorile umane, pentru modul cum vede el rostul omului pe pământ, pentru lumina
ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]