5,312 matches
-
cu egiptologul Adolf Erman, au afirmat că limba egipteană este și ea o limbă semitică, în sensul că egipteana s-a diferențiat într-o epocă foarte îndepărtată și protosemitică, în acest fel putându-se explica și unele asemănări lexicale și gramaticale între egipteana veche și limbile semite. Alți egiptologi mai moderni au contestat aceste concluzii și au afirmat că similitudinile între egipteană și limbile semitice se datorează unor împrumuturi lexicale și faptului că mulți semiți au locuit în Egipt, iar Egiptul
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
propus alte variante în locul celor deja existente: uneori înlocuind pur și simplu cuvinte deja existente, iar alteori adăugând unele noi. Unele modificări făcute de către masoreți, cunoscute sub numele de sebirin, au substrat dogmatic, moral sau estetic; acestea erau simple modificări gramaticale care aveau rolul de a face lectura textului mult mai fluentă 2. O notă sebirin se referă la un cuvânt sau la o formă care ridică probleme în contextul în care se află și „sugerează” (rbs) că un alt cuvânt
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
probleme. În general, notele se refereau fie la anumite neînțelegeri sau îndoieli care priveau o literă sau un cuvânt, cum ar fi pronunțarea sau nepronunțarea unei vocale-literă din grupul matres lectiones, fie la probleme care priveau anumite vocale, accente, forme gramaticale sau combinații de cuvinte care puteau duce la interpretări greșite 2. În majoritatea cazurilor, masora parva conținea informații descriptive sau comparative, indicând în același timp alte locuri din Scriptură unde se întâlnea acea formă neobișnuită a unui cuvânt sau a
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
în scriere decorativă. Literae minusculae (litere mici) sunt litere care, în anumite texte, erau deliberat scrise mai mici decât celelalte litere. Micșorarea unei litere în interiorul unui cuvânt arată că, de obicei, forma cuvântului nu era standardizată din punct de vedere gramatical. Literae suspensae (litere suspendate) sunt acele litere, care, în anumite texte, erau deliberat scrise în afara rândului, deasupra sau dedesubtul unui cuvânt. Literele erau „suspendate” din două motive: fie pentru a atrage atenția asupra unei incertitudini textuale, fie pentru a arăta
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
notele masoretice s-au înmulțit atât de mult, încât au fost incluse în volume sau manuale de citire și interpretare a textului biblic ebraic. Diqduqe ha-Te’amim (<ymufhyqdqd), atribuită lui Aaron ben Moses Ben-Așer din Tiberia, conține majoritatea regulilor gramaticale referitoare la accente 1. Trebuie amintit că Ben Așer este privit de către mulți cercetători drept fondatorul studiului gramaticii ebraice, autoritatea cea mai îndreptățită atunci când este vorba de lectura textului biblic. Mai mult, odată cu Ben Așer se încheie perioada creatoare a
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
ta. Eyn ha-Qore (arwqh /yu), lucrarea lui Jekuthiel ben Yehuda ha-Kohen „ha-Nakdan” (prima jumătate a secolului al XIII-lea), analizează îndeosebi accentele și vocalizarea Torei, a Plângerilor lui Ieremia și a cărții Esterei, fiind o colecție de note masoretice și gramaticale. Acest studiu se bazează pe șase manuscrise sefaradice și pe alte lucrări mai vechi, devenind, cu timpul, o lucrare de referință a editorilor textului biblic. Menahem ben Șelomo ha-Neiri (1249-1306) este autorul tratatului în două volume Qiryat Sefer. Primul volum
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
editorilor textului biblic. Menahem ben Șelomo ha-Neiri (1249-1306) este autorul tratatului în două volume Qiryat Sefer. Primul volum conține regulile scrierii sulurilor Torei, cu informații despre formele qere/ketiv și formele speciale ale literelor ebraice. Volumul al doilea conține reguli gramaticale referitoare la particularitățile literelor din grupul begadkefat, ori de câte ori urmează după vocale, regulile de citire a lui șeva. Tratatul Hidayat al-Qaria a fost scris în limba arabă, în secolul al X-lea, părți din el păstrându-se sub formă de manuscrise
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
mai multor detalii: variații ale accentelor, lacune textuale (1Sam. 2,8 unde sunt menționate în notă de subsol câteva litere care lipsesc dintr-un manuscris de la Qumran); diferite variații de pronunție (în funcție de meteg, dagheș), semne masoretice critice, mai multe remarci gramaticale (morfologice, sintactice, lexicografice, stilistice). Aparatul critic se aseamănă uneori foarte mult cu cel al BHK, însă de cele mai multe ori este considerabil diferit. Notele care însoțesc textul cărții Iosua au scăzut cu 30%, iar cele de la Levitic și Deuteronom s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
a Legii, reproducerea scrisă a vocalelor nu prezintă coerența necesară încadrării lor într-un adevărat sistem. Majoritatea manuscriselor samaritene nu prezintă vocale, puținele texte vocalizate parțial apelând la vocale doar pentru a face distincție între omografe. Analizând cu atenție caracteristicile gramaticale fundamentale, Tal îndrăznește să afirme că ebraica Pentateuhului samaritean se apropie de ebraica literaturii rabinice reprezentate de Mișna și de alte lucrări contemporane. Desigur, aceasta nu înseamnă că Pentateuhul datează din acea perioadă, ci doar că poartă amprenta limbii vorbite
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
de competență lingvistică. Situarea discursului oral al candidatului pe ultimul palier, cel de „utilizator experimen tat“, presupune: lexic adecvat tipului de text comentat și contextului comunicării; sintaxa caracterizată prin structurare logică și coeziune sintactică (consecvența utilizării timpurilor verbale, a persoanelor gramaticale etc.); coerența semantică: idei clare, enunțuri convingătoare, argumente valide; identitate stilistică: expresivitatea limbajului, personalizarea discursului. 3.2. Componenta paraverbală Comunicarea paraverbală se actualizează la nivel suprasegmental, în raport cu comunicarea verbală, fiind un factor esențial în personalizarea discursului și în transmiterea eficientă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
receptorul interpretează în mod eronat mesajul/are o atitudine ostilă, necooperantă etc.; codul nu este perfect stăpânit de comunicatori; canalul este întrerupt prin bruiaje; mesajul nu prezintă coerență și/sau coeziune (limbaj ambiguu sau eliptic, contra dicții între termeni, incorectitudine gramaticală etc.); contextul situațional este inadecvat comunicării; referentul este indeter mi nat/confuz (este ignorată dimensiunea logică a referinței) etc. Factorii de bruiaj pot fi înlăturați prin efectul feedback. Rolul feedbackului este de a sem nala reacțiile receptorului și eventualii factori
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
DE TEXTE 2.1. Cuvântul și enunțul. Textul și contextul Cuvântul este un semn lingvistic convențional, este unitatea lingvistică minimală care asociază constant un semnificant și un semnificat (referent). Cuvântul se caracterizează prin: unitate fonetică (un complex sonor stabil), unitate gramaticală (paradigma formelor flexionare/a modelelor combinatorii în enunț) și unitate semantică (sens denotativ, sensuri conotative; relații semantice cu alte cuvinte). - Sensul denotativ se referă la semnificația primară a cuvântului; denotația reprezintă nivelul prim, necodificat, actualizând sensurile proprii ale cuvântului. - Sensul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de enunțuri, este o secvență lingvistică cu unitate funcțională și caracter autonom, servind transmiterii unui mesaj. El se caracterizează prin coeziune sintactică și coerență semantică. - Coeziunea sintactică presupune activarea unor mecanisme lingvistice care asigură unitatea secvențelor textuale: consecvența utilizării persoanelor gramaticale și a timpurilor verbale, formularea corectă a relațiilor sintactice (în propoziție și în frază) și a con strucțiilor sintactice de tipul cauză-efect, proces-scop etc. - Coerența semantică se referă la înlănțuirea logică a ideilor: enunțurile au același referent (sunt coreferențiale), secvențele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
receptor. Particularități ale discursului informativ: - prezintă informații obiective (definiții, date statistice, evenimente atestate documen tar etc.) dintro perspectivă neutră, obiectivă (emițătorul se estompează complet); - limbajul este obiectiv, impersonal, neutru din punct de vedere stilistic (predomină enunțurile impersonale - persoana a IIIa gramaticală - și timpul prezent al verbelor); lexicul specializat este marcat de termeni științifici specifici domeniului; - organizarea textuală este caracterizată prin coerență în planul semnificației (asigurată prin tema unică, prin operatori textuali și conectori specifici: situare spațio temporală, identificare, echivalență, calificare, discriminare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
supraindividuale sau de grup sunt variante funcționale ale limbii naționale, condiționate de factori socioculturali și de situația de comunicare (oficială/fami liară/artistică). Limba literară se definește ca varianta cea mai îngrijită a limbii naționale, care se conformează tuturor normelor gramaticale fixate oficial. Caracterizează exprimarea orală și scrisă a oamenilor instruiți. Limbajul standard este varianta nemarcată individual, care însumează trăsăturile comune ale limbii naționale, presupunând „eliminarea a tot ce în vorbire este total ine dit - variantă individuală, ocazională sau momentană -, păstrând
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
realizată prin selectarea mijloacelor lingvistice strict necesare exprimării ideilor sau sentimentelor. Este defini torie pentru discursul (oral sau scris) care ilustrează stilul științific, stilul juridicadminis trativ și, frecvent, stilul publicistic. Mărci lingvistice: prezența unor enunțuri eliptice, a formelor lexicale și gramaticale sintetice. Cursivitatea are în vedere fluența, coerența și coeziunea comunicării. Această calitate particulară poate fi identificată în diverse texte de tip argumentativ, demonstrativ sau informativ, în opere literare de formulă tradițională. Mărci textuale: reluarea unor cu vinte tematice, prezența conectorilor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
un univers real cu unul imaginar“ (Dumitru Irimia). 5.2. Registrele stilistice particulare Registrul stilistic regional conferă identitate geografic lingvistică universului ficțional, personajului/naratorului sau instanței lirice exprimate. - Sunt utilizate, în scop expresiv, toate tipurile de regionalisme (lexicale, fonetice, semantice, gramaticale). Efecte stilistice: lărgirea seriei sinonimice, culoare locală (realism descriptiv), rol de caracterizare a personajelor. Registrul stilistic arhaic evidențiază dimensiunea istorică a limbajului; situează instanțele comunicării artistice întrun orizont de timp revolut, prin actualizarea unui limbaj învechit, ieșit din uz - prezența
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
iau naștere prin transformarea cuvintelor din limbajul comun, neutre din punct de vedere expresiv, în semn artistic. Această transformare se produce prin modificarea sensului unui cuvânt (îmbogățirea sensurilor, reseman tizare și/sau simbolizare) ori printro abatere expresivă de la o construcție gramaticală uzuală (morfologică ori sintactică). Figurile de stil se clasifică în funcție de tipul de modificare și de nivelul textual la care se produce. 2.9.1. Figuri de sunet/de nivel fonetic (metaplasme) Aliterația este figura de stil ce constă în selectarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
G. Bacovia). Comparația exprimă o relație de asemănare între doi termeni (concreți sau ab stracți), printro secvență lingvistică cu rol de reliefare stilistică. Astfel, primul termen, comparatul („subiectul“ comparației), este evocat/evidențiat plastic prin comparant. Raportul de analogie este realizat gramatical printrun conector: ca, precum, asemeni, aidoma, întocmai ca etc. Expresivitatea unei comparații este determinată de asocierea termenilor (concret-concret; concret-abstract; abstract-abstract; abstract-concret) din domenii de referință foarte diferite (uman/nonuman; animat/inanimat; real/ireal; terestru/cosmic; natural/artificial etc.). Tocmai de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
avea să fie așa. (Mircea Ivănescu, parabolă) Strofa este o unitate formală specifică poeziei, reunind, de obicei, mai multe versuri. Ea coincide, în general, cu un enunț (propoziție sau frază) și este caracterizată ca un „sistem închis, care posedă coerență gramaticală, semantică și metrică“ (Dicționar de științe ale limbii). Grupajul de versuri care alcătuiește o strofă este izolat grafic prin spațiere (pauză tipografică/blanc). - Numărul versurilor dintro strofă este variabil, începând cu strofe dintrun singur vers (monostih) și ajungând până la stanțe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
dadaistă a colajului cuvintelor decupate din ziar, prin inspirația onirică etc. cultivarea unor categorii estetice noi, specifice antiliteraturii proclamarea programatică a subiectivității absolute a artistului, căruia i se atribuie o libertate totală de creație, vizând demolarea tiparelor discursive, sfidarea normelor gramaticale și a convențiilor scrierii corecte promovarea unor manifeste literare (model impus de Filippo Tommaso Marinetti, care, în 1909, publică la Paris Manifestul futurist) violente și insolente, în care se formulează cele mai excentrice idei etc. 3.1.7. Neomodernismul Neomodernismul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
basmice se încadrează în câteva arhetipuri: eroul, răufăcătorul, donatorul, ajutorul, fata de împărat și tatăl ei, trimițătorul, falsul erou. La nivel textual, discursul basmic este formulat ca narațiune heterodiegetică, cu grad zero al focalizării (perspectivă narativă omniscientă, ulterioară, chiar dacă mărcile gramaticale ale verbelor și unele deictice temporale indică prezentul (Și merge el, și merge, până se înnoptează bine. - I. Creangă, Povestea lui Harap Alb). Basmul popular aparține folclorului literar, ilustrând toate caracteristicile acestuia: este o creație literară care se comunică prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
eul empiric al poetului. Chiar dacă reprezintă un alter ego al scriitorului însuși, eul liric - numit și eul poetic, eul rostitor sau eul originar - rămâne o prezență ficțională, ca și perso najul narator din opera epică. Indicii textuali sunt de tip gramatical (persoana întâi a verbului, a pronumelui sau adjectivului pronominal posesiv: eu cu lumina mea sporesc a lumii taină - L. Blaga), de tip lexicosemantic sau stilistic (deictice, interjecții, interogații și exclamații retorice, epitete calificative, topică afectivă, pauze expresive marcate prin puncte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Sorescu, Ana Blandiana ș.a.) sau ale postmodernismului (generațiile ’80, ’90). Lirismul obiectiv disimulează prezența eului poetic, substituindo cu alte prezențe lirice sau estompând vocea lirică sub aparența impersonală a unui discurs anonim. Acesta are ca marcă textuală persoana a IIIa gramaticală, fără să excludă însă toate semnalele stilistice sau lexicosemantice ale subiectivității. Tudor Vianu identifica în studiile sale de stilistică, în afara liricii eului, o „lirică mascată“ și o lirică a rolurilor (termeni puși în circulație de Wilhelm Scherer: Ichlyrik, Maskenlyrik, Rollenlyrik
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: zâmbind și odată. 2. Explică rolul cratimei în secvența: Șa stelelor icoane. 3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul ochi. 4. Menționează două mărci lexico gramaticale ale subiectivității prezente în textul dat. 5. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 6. Selectează două secvențe din text care conturează dimensiunea spațială a imaginarului poetic. 7. Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite din a doua
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]