27,020 matches
-
lipsească unei filozofii construite pe modelul eminamente abstract al raționalității, unei filozofii repliate în veșmintele sale puritane încheiate pînă la gît. Asemenea unei fete crescute la pension, filozofia vremurilor noastre își supraveghează cu emoție fiecare mișcare, e terorizată la gîndul greșelii, e înspăimîn-tată de posibilitatea de a comite o eroare de sust. Cuvintele pe care le rostește sunt alese și fade, expresiile străine sunt folosite cu maximă voluptate posibilă în context. Sunt interzise metaforele, aluziile, limbajul crud. Totul trebuie să fie
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]
-
Lautréamont, în ale cărui cînturi "cuvintele despletesc vălvătăile revoltei pure. Un adevăr urlat din toate fibrele în delir." Sadismul purcede de aici. Iar lui, închipuitului conte, fie-i infernul ușor! Sașa Pană nu scrie, înșirînd vieți pilduitoare din sau prin greșeală (deși nu și-au propus-o niciodată...), un manual al bunului suprarealist. Doar o carte cu cenuși sentimentale, cu morți violente și amintiri vii, cu o neverosimilă și incontestabilă solidaritate de clan, în care admirația nu-i decît un crîncen
Unicate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8274_a_9599]
-
nu par să mai circule astăzi. Substantivul pifan, atestat din anii '20, utilizat de la început cu valoare ironică și depreciativă, a fost discutat și de Iorgu Iordan, într-un articol din 1937 și în Limba română actuală. O gramatică a "greșelilor" (1946); pifă a fost menționat de Valentin Gr. Chelaru, în articolul "Din limbajul mahalalelor" (1937). În dicționare (DEX, DLR, MDA etc.), pifan este prezentat ca derivat cu ajutorul sufixului -an din pifă, termen la originea căruia ar sta germanul Pfiff ("infanterist
Pifan, pufan, pufarez, pufarin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8288_a_9613]
-
ediție a Prozei cu amănuntul, că mâna criticului adevăr pune pe foaie. Înainte de a avea în față un set de florilegii în care scriitorul ieșean să-și aducă, sfios, partea lui la cuprins, degustătorul de literatură contemporană dă, cumva din greșeală, peste o microantologie revuistică alcătuită parcă tocmai de prozatorul frăgezit cu sfaturi indirecte. E o întâmplare de care Dan Lungu se bucură, probabil, sincer. Și se amuză fățiș. Distanța de la comentariu la narațiune devine, la rândul ei, iluzorie. Cu atât
La închiderea ediției by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8280_a_9605]
-
netăgăduită. Deși nerealizată ca frescă, îngăduie așteptări îndreptățite în evoluția viitoare a romancierului". E posibil ca unele obiecții ale criticului să fie erori de tipar. Neîndoielnic însă: Eliade nu a fost un stilist desăvârșit. în primele lui scrieri inadvertențele și greșelile de limbă se țin lanț. După "lecția" dată de Șerban Cioculescu, în anul următor, bunul lui prieten, Constantin Noica i-a scris o scrisoare în care... a pescuit câteva zeci de greșeli de gramatică și stil din Huliganii (Am reprodus
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
stilist desăvârșit. în primele lui scrieri inadvertențele și greșelile de limbă se țin lanț. După "lecția" dată de Șerban Cioculescu, în anul următor, bunul lui prieten, Constantin Noica i-a scris o scrisoare în care... a pescuit câteva zeci de greșeli de gramatică și stil din Huliganii (Am reprodus acest text, datat 17 decembrie 1935 în volumul al III-lea din Mircea Eliade și corespondenții săi, pp. 221-224). Zguduit de lista lui Șerban Cioculescu și mai apoi de cea a lui
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
că ar mai trebui scoase afară din text amănunte și balast. îndefinitiv, totul a fost deja scris și semnat, dar misterul se reface cu fiecare generație, care nu mai citește poezia celorlalți. Și cine nu citește riscă să repete autoanulator greșeli, care sunt semnul prozaic al unei nepăsări de sine sinucigașe. (Alexandru Gheție, Bădiceni-Argeș) * "Mă numesc Piko Munteanu Jenö (Eugen, am 25 de ani, sunt căsătorit și am un fiu de 8 ani. Sunt din Oradea și vă scriu în speranța
Actualitatea by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Journalistic/8321_a_9646]
-
la umbra unui nuc, în mormânt mă voi odihni". Dacă v-ați fi oprit aici, încercarea ar fi fost o romanță, desăvârșită ori ba, nu ar fi avut importanță în nevinovăția ei. I-ați atașat însă un final cu câteva greșeli urâțele și un ultim vers comod: "Cel mai frumos dar,/ Pe care Dumnezeu ne-a dat/ Este însuși, ea, viața,/ Care rămâne de nevisat./ Praf am fost,/ Din praf suntem/ Ce vom fi? Este idem." (Piko Munteanu Jenö, Oradea) * "Iată
Actualitatea by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Journalistic/8321_a_9646]
-
destul de greu în ritmul rolului, dar a reușit apoi să se integreze acțiunii, realizând un Oneghin modern și convingător. Baritonul s-a remarcat mai ales în duetul final alături de Tatiana, unde ne-a înfățișat un gentleman îndrăgostit și conștient de greșelile trecutului, ca și de nefericitul său destin. De altfel, acest lucru transpare încă din scena balului din casa cneazului Gremin, când, după mulți ani, Oneghin o revede pe Tatiana și începe să-și reproșeze atitudinea avută anterior. În rolul Olgăi
Spectacol ?n spirit pu?kinian by M?d?lin Alexandru ST?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/83272_a_84597]
-
afla în puterea zeilor. Vladimir Tismăneanu reprezintă ilustrarea contemporană a poveștii lui Marsyas. Prins în peștera contemporană a luptei dintre stînga și dreapta, politologul este precum un jupuit care, deși și-a dat pielea de pe el numai ca să scape de greșelile trecutului, constată cu stupoare că semenii țin morțiș să-i aducă în urechi sunetele de coarde ale eșecului marxist. Oricîte dezmințiri și mărturisiri ar face, la oricîte conferințe ar participa pentru a le deschide ochii occidentalilor asupra tragediei comuniste, în locul
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
de designeri, pe drept cuvânt, pentru apariție (dar ce-au păzit stiliștii de la TVR?), ne-a agasat cu repetatele îndemnuri “ Haideți să-i aplaudăm!” și cu scuzele anticipate pentru “bâlbe” (știa ea ce știa), dar a făcut o serie de greșeli (de pildă Luminița Dobrescu n-a triumfat la prima, ci la a doua ediție a “Cerbului”, iar Corina Chiriac nu a câștigat “Cerbul de aur”) și ne-a zgâriat auzul cu “pozitivism”, “fantastic de mare” sau “întrerupem acest moment pentru
Varz? ? la TVR by Ana-Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/83389_a_84714]
-
știm din lecturi și o reiterăm cu fiecare ocazie. Pentru o asemenea legitate aproape cotidiană, paginile din Biruința unei iubiri oferă contraexemplul ideal. Și totodată soluția de generalizare a acestuia, la scara completă - și dublă - a unui destin. Iată: o greșeală minoră, dar cu tradiție caragialiană, comite, la un moment dat, Dinu, încurcând plicurile și trimițându-i viitoarei sale soții o scrisoare destinată unei bune prietene. Nimic scandalos în fond și cu atât mai mult nimic compromițător. Oricum situația nu e
Disculparea de înaltă clasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8462_a_9787]
-
fie "deșurubat totul". Utopia sa ar fi posibilă printr-o "revoluție adevărată", adică totală, nu doar limitată la lupta de clasă a comuniștilor. Aceștia sunt "dușmanii, cu optimismul lor infam, cu constructivismul lor grosolan și naiv"5. Adrian, acolit din greșeală, poet vag suprarealist, este îngrozit de ideea descompunerii "abisalității românismului" prin "călcarea în picioare" de către comuniști. "Huliganii" lui Dumitriu trec și la acțiune. Alertat de dispariția Lenei, Adrian face investigații și, fără să-și dea seama în ce e antrenat
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
foarte simple, unde copilul să învețe că el există în sânul universului, pe o planetă ale cărei resurse va trebui mai târziu să le menajeze, că depinde de aer, de apă, de toate ființele vii și că cea mai mică greșeală sau cea mai mică violență riscă să distrugă totul. Ar învăța că oamenii s-au ucis între ei în războaie care n-au făcut decât să aducă alte războaie și că fiecare țară își aranjează istoria mințind, ca să-și satisfacă
Să scriem despre by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8485_a_9810]
-
o parte "stilul" frazei și limba ei de lemn. În toate așa-zisele materiale în care ni se vorbește cam în maniera de mai sus despre Festivalul Shakespeare, precum și în cuvintele unor organizatori oficiali, nu a fost menționată nici din greșeală calitatea de director a lui Emil Boroghină. Și că nu este doar inițiatorul acestui Festival, tot mai important de la o ediție la alta, ci și omul care a gîndit programul, care a făcut, apoi, selecția, care s-a zbătut să
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
fi să-mi amintesc repede doar acel Cum vă place cu Cheek by Jowl. Spuneam acum doi ani că găzduirea Festivalului de București sporește miza, prestigiul evenimentului, amploarea lui, numărul de spectatori, ecourile, bucuria. Am lăsat atunci la o parte greșelile pentru că orice început trebuie ocrotit și susținut. Ca și elanul de care erau cuprinși organizatorii, modestia și decența lor, faptul că își doreau să devină parte dintr-un proiect valoros și vast. Între timp, și-au venit în fire. Suficineța
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
Soljeniț în publică în 1962, cu acordul direct al lui Hrușciov, nuvela transparent antistalinistă O zi din viața lui Ivan Denisovici, relatând pentru prima dată despre închisorile politice și despre munca forțată. Se creează un precedent în atitudinea critică față de greșelile trecutului comunist, pe care autoritățile moscovite îl vor regreta. Dar breșa fusese făcută și subversivitățile ulterioare din blocul estic au un termen prestigios de raportare. După acea disociere internă de stalinism, comunismul nu mai apare scriitorilor ca eroic, imaculat, intangibil
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
intervenții și meditații asupra destinului uman, asupra sensului vieții. Vocația analitică a autorului, strălucit traducător și interpret al lui Proust, este deosebită, dar el n-are capacitatea de a face să trăiască intens personajele, căci febrilitatea ideilor invadează adesea desenele (greșeală de tipar: destinele) eroilor. M.S. este mai ales un eseist și un moralist, în sensul lui Anatole France, iar literatura sa provoacă mai degrabă satisfacții intelectuale decît artistice." Avem deja, cred, oferite de dicționar, majoritatea reperelor "intelectuale, dar și artistice
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
precedent major. Implicat ca parte civilă, și nu ca inculpat, personajul se trezește pe caldarâm o secundă mai târziu decât ar fi fost oportun. Moartea e, pe bună dreptate, o revelație. Dar, în cazul lui, una semantică, de dicționar. Din greșeală! Astfel ar trebui să răspundă, la o eventuală întrebare a amicilor, noul erou al noii tragedii urbane. Pe numele său din acte, de data aceasta, Petru Cimpoeșu, după cum ne arată clar pagina 139, cea care conține amintita citație. Cred că
De ce, Petru Cimpoeșu? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8509_a_9834]
-
familiar de pe vremea cînd era la rîndul ei un copil alături de ceilalți. Intrarea în lumea celor nevăzute presupune coborîrea în timp, revelarea traumei, consumarea ei și găsirea fiului mort într-una din camerele ascunse ale casei de la subsol, blocat din greșeală de ea. Somniferele într-o overdoză o vor aduce nu numai lîngă fiul ei, dar și alături de ceilalți orfelini, iar povestea ei poate să înceapă mai ales că farul scos din uz, luminează de această dată pe fereastră. Este de
Jocul și umbra by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8520_a_9845]
-
scrie pentru sertar, conform credinței lui în literatură. Evaziunea îl salvează moral, chiar dacă uneori nu-i salvează și viața. V. Voiculescu, scriind poezie religioasă, citită în cercul restrâns al "Rugului aprins" de la Mănăstirea Antim, a "greșit" și și-a plătit greșeala cu închisoarea. A fost acuzat de "uneltire împotriva regimului democrat-popular", tocmai pentru că a scris poezie religioasă și a citit-o prietenilor. "Gelozia" regimului comunist putea fi fatală: nu admitea decât iubirea față de el, definitivă și în exclusivitate. Nu există limbaj
Literatura evazionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8514_a_9839]
-
datorează însă, după cum vom vedea, nu numai ingineriei și planificării sociale (cu clasa muncitoare, chipurile, în postură conducătoare), ci și unei repetitivități biologice, la nivelul diferitelor generații. Cu diferențele de rigoare, tot mai șterse pe măsură ce romanul avansează, copiii vor reitera greșelile părinților și vor retrăi, când va veni vremea, dramele lor. Sistemul socio-economic, regimul politic și, pe de altă parte, legile implacabile ale eredității îi vor aduce pe junii de azi exact în punctul de perspectivă și de suferință al tinerilor
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
înjura așa că am făcut curățenie în cămăruța/ lui i-am lăsat mâncare// Oona a spălat pe jos și când s-a apropiat/ de picioarele lui murdare am văzut cum s-a/ oprit un pic a închis ochii și ca din greșeală/ a trecut cârpa umedă peste picioarele lui//după ce a adormit cu sticla de rachiu la piept/ne-am strecurat afară și când am ajuns la/nuc ne-am uitat unul la celălalt și Oona/ nu era cu noi// ni s-
Actualitatea by Daniel D. Marian () [Corola-journal/Journalistic/8522_a_9847]
-
ne interesează... - presa noastră e o cutie cu surprize. Nu știi ce-ai putea găsi, cînd pe cronicari, crainici, reporteri ș.a.m.d. îi ia gura pe dinainte. Chiar și revistele culturale, care se pot lăuda, dacă închizi ochii la greșelile de tipar, cu corectitudinea limbii în care scriu, nu nimeresc întotdeauna registrul stilistic potrivit. Bunăoară, în OBSERVATOR CULTURAL, numărul 161 (419) din 17-23 aprilie, Iulia Popovici scrie, la cald, în calitate de persoană implicată, factor de decizie, despre recent încheiata Gală UNITER
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8545_a_9870]
-
pentru a sprijini intensitatea ororii, acesta fiind, cred, neajunsul major al romanului). The Golden Notebook e o carte a prezentului, dar și ea se hrănește cu un jurnal al trecutului, prin care Doris Lessing demonstrează că prezentul pierde tocmai din cauza greșelilor trecute. Eroii Desperado plătesc prețul acestei iubiri pentru trecut. Pacientul Englez (Michael Ondaatje) ori Midnight's Children (Salman Rushdie) dezvăluie cealaltă față procesului: trecutul devoră prezentul, trăiește prin el. La Graham Swift, Peter Ackroyd, Doris Lessing, Kazuo Ishiguro, prezentul se
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]