3,747 matches
-
limbi clasice de la mai multeuniversități din țară, cercetători, precum și de tineri doctoranzi șimasteranzi în domeniile deja menționate. Sunt tratate teme, idei șiînvățături neabordate sau necercetate îndeajuns în teologia românească. De asemenea, au fost incluse o serie de traduceri ineditedin limbile greacă veche, neogreacă, latină și engleză a unor texte carenu au mai fost traduse până acum în limba română. Valoarea volumului de față trebuie cu atât mai mult prețuităastăzi, când în lume se manifestă tot felul de noi mișcări religioase,ideologii
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
fi sigur de lucrarea divinității, a se baza pe lucrarea pronia-toare a lui Dumnezeu utilizându-se preferențial rădăcina bathah,a căuta sprijin sau ajutor exclusiv de la Dumnezeu, a se încrede înEl (lo taaminu ki lo teamenu, Isaia 7, 9). Explorând greaca Septuagintei, Leon Xavier-Dufour, constată căaceasta nu dispunea de niște termeni care să corespundă pe de-a-ntre-gul celor ebraici<footnote „Foi”, în: Vocabulaire de Theologie Biblique, publié sous la direction de XavierLeon-Dufour et de Jean Duplacy, Augustin George, Pierre Grelot, Jacques Guil-let
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
14), ne pregătim pentru lumea și viața viitoare și veșnică. Suntem „străini vieții și călători prin ea”<footnote Sfântul Maxim Mărturisitorul, Ambigua. Tâlcuiri ale unor locuri cu multe și adânci înțelesuri din Sfinții Dionisie Areopagitul și Grigorie Teologul, traducere din greacă,introducere și note de Pr. prof. Dumitru Stăniloae, EIBMBOR, București, 1983,p. 157. footnote>. Viața însă și este o alergare în vederea dobândirii cununii mântuirii. Este o călătorie prin valurile tot mai agitate ale lumii, către tărâmul veșniciei. Iar viața viitoare
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
nu era suficient de "democratică". Oricum (chestiunea este neclară), realitatea este că termenii democrație și republică nu desemnau diferențe între tipuri de guvernămînt popular, în ciuda afirmațiilor lui Madison. Ceea ce reflectau, cu prețul confuziei de mai tîrziu, era o diferență între greacă și latină, limbile din care proveneau. EUROPA DE NORD Numite democrații sau republici, sistemelor de guvernămînt popular din Grecia, Roma și Italia le lipseau cîteva dintre caracteristicile cruciale ale guvernării reprezentative moderne. Atît Grecia clasică, cît și Italia medievală și
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
din India; cariatidă ar fi fost la origine imaginea femeilor din Caryal, un oraș din Laconia, în sudul Greciei; cupru este format în latină de la numele insulei Cyprus; gablonz < Gablonz, numele german al localității Jablonec-nad-Nisou din Cehia; gutui provine, prin greacă, de la orașul Cydonia din Creta; holender < Holland, numele german al Olandei; leuștean < pro vincia italiană Liguria; magnet < Magnesia, oraș din Asia Mică; muscal < Mosc, nume arhaic al Moscovei; palat < colina Palatinum din Roma; pergament < Pergam, în prezent Bergama, în Turcia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pronunția corectă a acestor termeni (situația e valabilă inclusiv pentru termenii biblici)“. În spiritul acestor tendințe, autorii TME au prezentat, în multe cazuri, atît numele adaptat limbii romîne (în ultimele forme propuse de lucrările normative), cît și numele transcris din greacă sau/și din latină, care a fost folosit în forma aceasta de-a lungul istoriei în limbile de cultură și de circulație internațională. Această atitudine, existentă și în cultura romînă în perioadele mai vechi, a fost „descurajată“, mai ales în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în albaneză ar putea fi împrumutat de la aromînii conlocuitori cu albanezii. Călcadză, ca și Ascura, așadar, pot fi două dintre apelativele moștenite de romînă și de alte idiomuri est-europene din latina populară, care, la rîndul ei, le-a preluat din greacă (prin numeroșii medici greci imigrați în Imperiul Roman) și pe care în Dacia le-au putut aduce coloniștii romani din Magna Grecia, cum se numea zona din Italia populată masiv de grecii așezați aici. Bîrca Este numele satului din județul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Krünen. Toate sunt dubluri (prin adaptare fone tică sau prin supranume cu o altă bază semantică), în maghiară, latină, germană sau săsească, ale formei originare Brașov, care apare din ce în ce mai frecvent începînd cu secolul al XV-lea, alături de variante fonetizate în greacă (Prasovu, Prasovos). Alte nume de locuri foarte asemănătoare sunt atestate în județul Hunedoara (Brassá, Braseu, în maghiară Brasső, în germană Braschen), lîngă comuna Hajdŭ (Brassó), în județele Timiș, Neamț, Vaslui, Ialomița (Brașoveana Mare, Brașovenița, Poiana Brașovului, Brașlovița). În Serbia există
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
șase sau chiar șapte brațe la vărsare, ceea ce ar putea însemna că și-a schimbat sau i s-a schimbat între timp cursul pe tronsonul final. Denumirile fluviului în limbile popoarelor de pe cursul său inferior sunt însă foarte asemănătoare: Dunavis (greaca modernă), Dúnav (bulgară), Dúnav, Dúnavo (sîrbă) Dunáj (rusă, ucraineană, cehă, poloneză), Dunăre (romînă), Duna (maghiară), Tuna (turcă), Tune (albaneză). Ele se apropie de numele latinesc al fluviului în cursul său superior: Danuvius, Danuvium, Danubius. Cursul inferior era numit cu un
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
iar alb. Tune < tc. Tuna). S-a avansat ideea că nu mele slave Dunav și Dunaj provin din forme cauzale diferite ale variantei gotice *Dú(ò)nawi (nominativ) > Dunav, *Dú(ó)nau jos, -jai, -ja (dativ) > Dunaj. Forma Danuvis din greaca modernă și rom. Dunăre pot proveni din bg. Dunav, transformarea o - u avînd loc în greacă, iar v > r în romînă (după modelul habet > are). Un alt grup de cercetători (Iordan, Ivănescu, Skok, Georgiev) resping părerile menționate anterior și consideră
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
provin din forme cauzale diferite ale variantei gotice *Dú(ò)nawi (nominativ) > Dunav, *Dú(ó)nau jos, -jai, -ja (dativ) > Dunaj. Forma Danuvis din greaca modernă și rom. Dunăre pot proveni din bg. Dunav, transformarea o - u avînd loc în greacă, iar v > r în romînă (după modelul habet > are). Un alt grup de cercetători (Iordan, Ivănescu, Skok, Georgiev) resping părerile menționate anterior și consideră că numele originar este moștenit de la tracii romanizați, forma fiind preluată ulterior de goți, slavi și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sudul Dunării (Naissus > Niș). Formele atestate în antichitate fac posibilă, de altfel, existența unei variante Márisi, în care finala -si ar putea fi un sufix cu sensul „apă, gîrlă“. Fazele evoluției ar fi Marisi > Mureș > Murăș. De altfel, transcrierea în greacă sau latină a toponimelor antice a fost aproximativă, cu oscilații și ezitări, dovadă că fiecare nume are variante multiple: Maris, Marisia, Moreses, Moros (pentru viitorul Mureș), Tibisia, Tibiscum, Timesis (pentru viitorul Timiș), Tiarantos, Seretos (pentru viitorul Siret), Pathisus, Tis(s
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
nu este urmașa latinei culte, cum s-a întîmplat în cazul limbilor neolatine occidentale, ci continuă limba romană (lingua romana), cum se numea latina populară, singura care se folosea în aceste părți, pentru că limba de cultură și a religiei era greaca, apoi slava. Merită menționat sufixul autohton -esc (și derivatul său -ește), cu care au fost formate derivatele implicate în disocierea romînilor de celelalte populații din zonă, romînesc și romînește (din nou ne deosebim de romanitatea occidentală, unde s-a folosit
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
un animal din specia bovinelor, fără precizarea sexului (forma bos este refăcută de la un acuzativ care s-a păstrat în umbriană, o limbă indo-europeană dispărută). Din același dicționar etimologic al limbii latine, aflăm că multe cuvinte latinești sunt împrumuturi din greacă (de ex. brac(c)hium „braț“, ecclesia „adunare“, cu sens generalizat în latina bisericească), din celtică (de ex. carrus „car“, braca „pantaloni“, camisia „cămașă“), din substratul mediteraneean (de ex. rosa „trandafir“, vinum „vin“), din limbi africane (de ex. cattus „pisică
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
straturile latin, francez medieval, latin savant și grec din Renaștere și, apoi, francez modern reprezintă principalele sale părți constitutive. Dar și absența unor influențe, precum cea germană, permite concluzii importante pentru istorie. Principalele limbi-sursă sunt relativ puține: sanscrita, persana, araba, greaca, latina și franceza. La acestea, se poate adăuga, pentru secolul 20, engleza. Limba chineză a influențat numai japoneza, coreeana și anamita. În contactul dintre două civilizații, primele elemente care se modifică sunt aspectele de suprafață, cuvintele, în timp ce structura profundă a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
araba persană, expresia šăh măt însemna „regele este mort“). Cuvintele călătoare care au ca „stație finală“ limba română pot fi originare din limbi europene sau din limbi de pe alte continente. Nu este surprinzător că cele mai multe au provenit din latină sau greacă, cele două mari limbi care stau la baza civilizației europene. Cuvinte care pornesc din limbi europene Cuvinte din latină Multe cuvinte care au la bază un termen latinesc au trecut prin diverse limbi până au ajuns la noi. Unele dintre
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
soclu etc.), altele au călătorit prin limbi din familii diferite și, de aceea, este greu de recunoscut originea lor latină îndepărtată. Alcazar, care înseamnă „castel fortificat“, provine, la originea îndepărtată, din lat. castrum „întăritură, fortăreață“. Cuvântul latinesc a pătruns în greacă sub forma kástron, apoi a trecut în arabă, unde i s-a adăugat articolul al și a devenit al-qaðr „fortăreață“ (procedeul se identifică în multe alte cazuri, de exemplu sp. alcalde „primar“ < ar. qadi „judecător“ precedat de articolul al-). Din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
un împrumut, făcut în secolul 12, din lat. humor, termen cu care se denumea orice fel de lichid. În Evul Mediu și-a restrâns sensul, denumind mai ales lichide care se găseau în corpurile organismelor vii (cf. umoare). Cuvinte din greacă Cuvintele care provin din greacă, la originea îndepărtată, sunt numeroase. Multe dintre ele au pătruns mai întâi în latină (angelus, blasphemare, bracchium, cannabis, castanea, charta, corona, marmor, pascha etc.), și, de acolo, s-au transmis limbilor romanice și altor limbi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
12, din lat. humor, termen cu care se denumea orice fel de lichid. În Evul Mediu și-a restrâns sensul, denumind mai ales lichide care se găseau în corpurile organismelor vii (cf. umoare). Cuvinte din greacă Cuvintele care provin din greacă, la originea îndepărtată, sunt numeroase. Multe dintre ele au pătruns mai întâi în latină (angelus, blasphemare, bracchium, cannabis, castanea, charta, corona, marmor, pascha etc.), și, de acolo, s-au transmis limbilor romanice și altor limbi europene. Alambic are, la originea
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
probabil, din ngr. lampíkos (cf. și it. lambicco). Anșoa, numele unui peștișor ce trăiește în Marea Mediterană și în Oceanul Altantic, are la originea îndepărtată cuvântul grecesc aphýe. Înainte de a prezenta istoria acestui cuvânt din limbile europene, trebuie precizat că, în greacă, termenul este foarte probabil împrumutat din substratul mediteraneean. Când s-au stabilit în Europa, în bazinul Mediteranei, indo-europenii au intrat în contact cu o populație pre-indo-europeană, de la care au împrumutat cuvinte ce denumeau plante sau animale specifice zonei; printre acestea
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cu o populație pre-indo-europeană, de la care au împrumutat cuvinte ce denumeau plante sau animale specifice zonei; printre acestea, se numără și cuvântul care stă la baza gr. aphýe. Istoria răspândirii cuvântului este complicată, pentru că are peste tot forme neregulate. Din greacă a pătruns în latină, unde nu este însă atestat; forma latină presupusă este *apiua. Existența formelor romanice (fr. anchois, sp. anchoa, it. acciuga, port. enchova) indică faptul că termenul a circulat pe coastele mediteraneene. Se crede că la originea unora
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
terminologia judecătorească și în graiul popular, unde se spune față pentru „persoană“, mai ales cu nuanța semantică de „personaj înalt“: Când moștenirea va fi lăsată la o față netrebnică (citat din Pravila de la 1814). Prosop a fost împrumutat direct din greacă, din derivatul prosópsi(on) „ștergar“ a lui prósopon „față“. Termenii românești care au sensul de „prosop“ sunt numeroși și de origini variate. Cel mai vechi este ștergar, cuvânt creat în română de la verbul a șterge (apare în Noul Testament de la Bălgrad
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ca limbă vorbită din secolul 17; în prezent, este folosită ca limbă liturgică a Bisericii copte. Alabastru, cuvânt care denumește o varietate de ghips cu aspect de marmură albă, are la origine construcția egipteană *a-la-baste „vas al zeiței Bubaste“. În greacă, a ajuns sub forma alábastros și a însemnat „vas pentru mir“. A fost apoi latinizat în alabastrum (care apare la Cicero) și a căpătat sensul actual. Din latină, a fost împrumutat de limbile romanice: it., sp., port. alabastro, fr. albâtre
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Barcă este numele unui obiect important în toate timpurile, de aceea nu surprinde faptul că vine din vechime. În egipteană, vă-ră însemna „barca lui Ra“ (Ra fiind zeul soarelui), care a devenit în coptă bari; din coptă l-a luat greaca, unde báris însemna „barcă egipteană“, și din greacă a ajuns în latină. În latină, s-a format un derivat târziu, barca, transmis limbilor romanice, cu excepția românei. Rom. barcă a ajuns la noi din it. barca, probabil pe cale orientală (tc. barka
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
timpurile, de aceea nu surprinde faptul că vine din vechime. În egipteană, vă-ră însemna „barca lui Ra“ (Ra fiind zeul soarelui), care a devenit în coptă bari; din coptă l-a luat greaca, unde báris însemna „barcă egipteană“, și din greacă a ajuns în latină. În latină, s-a format un derivat târziu, barca, transmis limbilor romanice, cu excepția românei. Rom. barcă a ajuns la noi din it. barca, probabil pe cale orientală (tc. barka). Canapea are la originea îndepărtată cuvântul egiptean hamś
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]