2,864 matches
-
a fost sfințită în anul 1839 și este cunoscută până în ziua de azi sub numele de Biserica Rățeștilor. Din anul 1948 și până în prezent biserica este în folosința Bisericii Ortodoxe Române. Basiliu Rațiu a făcut donații importante în favoarea bisericii parohiale greco-catolice din Turda Veche. Banii au provenit de la o hotărâre judecătorească din jurul anul 1830 de restituire bănească pronunțată contra unei confiscări ilegale de terenuri ale familiei Rațiu, petrecută pe timpul lui Gheorghe Rákóczi al II-lea la Noșlac, județul Alba, în secolul
Basiliu Rațiu () [Corola-website/Science/304523_a_305852]
-
Cu despăgubirea obținută pentru confiscarea pământurilor de la Noșlac, în anul 1866, Basiliu Rațiu a întemeiat Eforia Fondului Cultural, pe care a înzestrat-o cu proprietăți imobiliare în centrul orașului Turda, care există și azi. A fondat prima Școala confesională românească greco-catolică din Turda Veche, edificată în 1874. Eforia, a permis consiliului parohial al Bisericii Rățeștilor să realizeze lucrări importante la biserică, precum și înființarea unui fond pentru acordarea de burse și stipendii tinerilor români pentru a studia în diferite școli din Transilvania
Basiliu Rațiu () [Corola-website/Science/304523_a_305852]
-
parastas de pomenire, după care în cimitirul Bisericuței Grecilor a fost săvârșită o slujbă de binecuvântare a monumentului de la mormântul lui Basiliu Rațiu. În încheiere, a avut loc dezvelirea și binecuvântarea Plăcii Memoriale Basiliu Rațiu, expusă în holul Institutului Teologic Greco-Catolic din Blaj. În data de 28 iulie 2011, cu aprobarea mitropolitului Andrei Andreicuț, a fost sfințită Pisania Bisericii Rățeștilor, reconstituită după pisania originală, care a dispărut în condiții necunoscute după anul 1948. De asemenea au fost sfințite monumentele ctitorilor și
Basiliu Rațiu () [Corola-website/Science/304523_a_305852]
-
Bisericii Rățeștilor, reconstituită după pisania originală, care a dispărut în condiții necunoscute după anul 1948. De asemenea au fost sfințite monumentele ctitorilor și principalilor contributori aflate în curtea bisericii. Reașezarea pisaniei a constituit un gest de recuperare istorică. „Nestorul bisericii greco-catolice române”, cum a fost considerat de către contemporani și „Patriarhul” familiei Rațiu din Turda se odihnește împreună cu alte personalități ale neamului românesc în cimitirul Bisericuței Grecilor din Blaj, adevărat Panteon în aer liber al Națiunii Române.
Basiliu Rațiu () [Corola-website/Science/304523_a_305852]
-
Cantitatea medie anuală de precipitații este de cca 650-700mm(mai abundente primăvara și toamna).( după stația meteo Borod și monografia județului Bihor) Primele atestări documentare privind învățământul din satul Borod, datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea, când pe lângă Biserica Greco-catolică și cu ajutorul material al nobililor vremii, școlarizarea se făcea cu ajutorul “grămăticilor”. Din 1919 se dezvoltă învățământul de patru și șapte clase în limba română și se întemeiază prima bibliotecă românească din sat Borod. În anul 1961 se dă în folosință
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
Vaticanului și a centrului de spionaj italian.”" După Revoluția Română din 1989, prin Decretul-lege nr. 9 din 31 decembrie 1989 al Consiliului Frontului Salvării Naționale, a fost abrogat Decretul-lege 358/1948 și a fost recunoscută Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică. Ca urmare, palatul și grădinile Nunțiaturii au fost restituite proprietarului de drept. Palatul a fost restaurat, iar la 5 noiembrie 1992 în palat a fost redeschis oficial sediul nunțiaturii, în prezența cardinalului Jean-Louis Tauran, secretar de stat al Sfântului Scaun
Palatul Nunțiaturii Apostolice a Sfântului Scaun din București () [Corola-website/Science/329096_a_330425]
-
1973, Ottawa, Canada) a fost un matematician român, considerat părintele informaticii românești cu invenția de circuite electronice tristabile. S-a născut la Tulcea pe 10 ianuarie 1906. Străbunicul său, Grigore Moisil (1814-1891), a fost paroh la Năsăud și vicar episcopal greco-catolic pentru ținutul Rodnei, unul din întemeietorii primului liceu românesc din Năsăud. Tatăl său, Constantin Moisil (1867-1958), a fost profesor de istorie, arheolog, numismat, directorul Cabinetului Numismatic al Academiei și membru al acestei Academii. Mama sa, Elena (1863-1949) a fost institutoare
Grigore C. Moisil () [Corola-website/Science/298547_a_299876]
-
și se află înmormântați mai mulți nobili, inclusiv membri ai familiilor nobiliare Haller de Hallerko, Wesselenyi de Hadad, Korniș de Gonczruszka, Karacsay de Valje-Szaka etc. De asemenea, este locul în care s-a născut Profesor dr. Liviu Victor Pandrea, preot greco-catolic, deținut politic timp de 6 ani, scriitor. O altă personalitate marcantă a satului este Alexandru Cistelecan (n. 1951), critic literar de poezie, traducător, profesor universitar, membru al Uniunii Scriitorilor din România. În perioada 1987-2005 a câștigat 13 premii literare pentru
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
și revoluționar. La 25 martie 1848 Român a redactat cea de-a doua proclamație de la Blaj, dictată de Simeon Bărnuțiu, presedintele Comitetului Națiunii Române . Liviu Victor Pandrea este fiul preotului Vincențiu Pandrea, născut în Aruncuta la 2 august 1915, preot greco-catolic, deținut politic timp de șase ani, scriitor. Profesor dr. Liviu Victor Pandrea a fost declarat "om internațional al anului 1997-1998" de "Internațional Biographical Center of Cambridge" (Anglia), fiind distins și cu "certificatul de merit" acordat de acelasi prestigios institut . A
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
protopopesc de I-a Instanță ",în calitate de asesor. Piatră funerară a preotului Teodor Giurgiu se afla lângă biserică din sat, într-o zonă împrejmuita. De asemenea, un alt preot ce trebuie amintit este Vincențiiu Pandrea (n. 1888 - d. 1970), patriot, preot greco-catolic în Aruncuta, protopiatul Cojocna - Cluj, perioada 1911 - 15 septembrie 1923. A fost arestat sub stăpânirea austro-ungară între 8 septembrie 1916 și 10 iunie 1917 și internat în Lagărul de la Șopron. În perioada 1932 - 1963 preot a fost Popa Vasile.. Studiile
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
au tratat cu deosebită seriozitate onoarea încredințată de comunitate. Numărul mare de elevi arată că românii din Aruncuta aveau o situație materială bună pentru acea vreme, dovadă fiind numărul mare de copii cuprinși în programa școlară de studiu, specifică bisericii greco-catolice din acea vreme. După colectivizarea forțată din 1960 și exodul masiv al tinerilor spre Cluj -Napoca și Turda natalitatea a devenit nesemnificativă, astfel că în anul 1984 se desființează clasele V-VIII - urmare a numărului mic de elevi, iar în
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
să se poată ruga. Începând din anul 1782, biserica a fost amenajată pentru trebuințele cultului catolic. Astfel s-au efectuat următoarele modificări: Credincioșii romano-catolici și-au construit o biserică proprie în anii 1836-1837, Biserica Învierea Domnului trecând în folosința comunității greco-catolice rutene din orașul Suceava. Cu toate modificările făcute bisericii, catolicii nu au dat jos pisania originară care atesta că acest lăcaș de cult a fost ortodox. În anul 1923 Consistoriul Arhiepiscopiei Cernăuților a solicitat Ministerului Cultelor și Artelor retrocedarea Bisericii
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
Consistoriul Arhiepiscopiei Cernăuților a solicitat Ministerului Cultelor și Artelor retrocedarea Bisericii Învierea Domnului din Suceava către cultul ortodox. Printr-o scrisoare din 19 mai 1936, în urma intervenției mitropolitului Bucovinei Visarion Puiu, Ministerul Cultelor a luat această biserică din folosința comunității greco-catolice rutene și a trecut-o în proprietatea Mitropoliei Bucovinei, neoferind ucrainenilor un fel de despăgubire. Episcopul greco-catolic Alexandru Rusu al Maramureșului, care-i păstorea și pe greco-catolicii ruteni, a protestat în Senatul României împotriva acestei măsuri, ceea ce a generat o
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
ortodox. Printr-o scrisoare din 19 mai 1936, în urma intervenției mitropolitului Bucovinei Visarion Puiu, Ministerul Cultelor a luat această biserică din folosința comunității greco-catolice rutene și a trecut-o în proprietatea Mitropoliei Bucovinei, neoferind ucrainenilor un fel de despăgubire. Episcopul greco-catolic Alexandru Rusu al Maramureșului, care-i păstorea și pe greco-catolicii ruteni, a protestat în Senatul României împotriva acestei măsuri, ceea ce a generat o discuție aprinsă, la care a luat parte și istoricul Nicolae Iorga. Greco-catolicii ruteni au introdus acțiune în
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
(n. 22 noiembrie 1884, Șăulia, comitatul Turda-Arieș - d. 9 mai 1963, închisoarea din Gherla) a fost din 1930 primul episcop al Eparhiei Greco-Catolice a Maramureșului, ales în 1946 mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, dar nerecunoscut de autoritățile pro-sovietice de la București, unul din liderii rezistenței greco-catolice din Transilvania în timpul prigoanei comuniste. s-a născut la 22 noiembrie 1884, la Șăulia de Câmpie
Alexandru Rusu () [Corola-website/Science/308819_a_310148]
-
Turda-Arieș - d. 9 mai 1963, închisoarea din Gherla) a fost din 1930 primul episcop al Eparhiei Greco-Catolice a Maramureșului, ales în 1946 mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, dar nerecunoscut de autoritățile pro-sovietice de la București, unul din liderii rezistenței greco-catolice din Transilvania în timpul prigoanei comuniste. s-a născut la 22 noiembrie 1884, la Șăulia de Câmpie, pe atunci în comitatul Turda-Arieș. A fost unul dintre cei 12 copii (11 băieți și o fată), ai preotului paroh greco-catolic Vasile Rusu din
Alexandru Rusu () [Corola-website/Science/308819_a_310148]
-
din liderii rezistenței greco-catolice din Transilvania în timpul prigoanei comuniste. s-a născut la 22 noiembrie 1884, la Șăulia de Câmpie, pe atunci în comitatul Turda-Arieș. A fost unul dintre cei 12 copii (11 băieți și o fată), ai preotului paroh greco-catolic Vasile Rusu din localitate, și ai Rozaliei. Doi dintre băieți au devenit preoți, "Valer" și "Alexandru", viitor episcop și mitropolit. A făcut studii gimnaziale la Bistrița, Târgu Mureș și la Blaj, între anii 1896-1903, unde a promovat maturitatea, după care
Alexandru Rusu () [Corola-website/Science/308819_a_310148]
-
numeroase articole și studii. Între anii 1918-1920 a îndeplinit funcția de secretar general în resortul Culte al Consiliului Dirigent și deputat ales, iar din 1931, după instalarea ca episcop de Maramureș, a fost senator de drept, în Parlamentul României. Episcopia greco-catolică a Maramureșului, cu sediul în Baia Mare a fost înființată la 5 iunie 1930, prin bulla dată de papa Pius al XI-lea, "Sollemni Convetione", aplicată prin decretul "Nunțiaturii Apostolice din București", emis de nunțiul apostolic Angelo Maria Dolci la 16
Alexandru Rusu () [Corola-website/Science/308819_a_310148]
-
1930. Eparhia nou creată cuprindea 264 de parohii cu 310.732 de credincioși, dintre care 27.737 ruteni, iar restul români. Datele statistice se referă la anul 1940. La 17 octombrie 1930 a fost numit episcop al nou createi dieceze greco-catolice a Maramureșului. La 30 ianuarie 1931 a avut loc la Blaj consacrarea sa ca episcop de Maramureș, de către mitropolitul Vasile Suciu, iar pe 2 februarie 1931, de "Sărbătoarea Întâmpinării Domnului", a avut loc instalarea lui în Catedrala Adormirea Maicii Domnului
Alexandru Rusu () [Corola-website/Science/308819_a_310148]
-
octombrie 1948, prin decret guvernamental, nu a mai fost recunoscut în funcție, episcopul nu și-a părăsit credincioșii și nici reședința eprahială. A rămas în continuare pe baricade până când a fost arestat și purtat, și el, pe drumul Calvarului Bisericii Greco-Catolice, împreună cu ceilalți episcopi români uniți. A fost transferat la casa patriarhală de vară de la Dragoslavele, apoi, din februarie 1949, la Mănăstirea ortodoxă de la Căldărușani, iar din mai 1950, a fost mutat la închisoarea Sighet, unde a stat încarcerat între anii
Alexandru Rusu () [Corola-website/Science/308819_a_310148]
-
memoriu în sensul repunerii în drepturi a Bisericii Române Unite cu Roma, pe care l-au transmis autorităților comuniste din România, iar în copii, a fost difuzat în străinătate. Acest memoriu a fost sprijinit prin mii de semnături ale credincioșilor greco-catolici din întrega țară. La 12 august 1956 preoții Vasile Chindriș și Izidor Ghiurco au oficiat Sfânta Liturghie în mod public, sub cerul liber, în fața Bisericii Piariștilor din Cluj. Pentru toate aceste ""încălcări ale legii"" a fost făcut responsabil un grup
Alexandru Rusu () [Corola-website/Science/308819_a_310148]
-
ca model juridic de Constituție în gazeta „Mercure de France” din iulie 1742. În 1780, „Pravilniceasca condică“, redactată de domnitorul Alexandru Ipsilanti, a modernizat legislația Țării Românești. În 1784, celebrul „Supplex libellus valachorum”, redactat în principal de Ignatie Darabant, arhiepiscop greco-catolic din Oradea, apoi completat de Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Șincai, Ioan Piuariu-Molnar, Iosif Meheși, Ioan Budai Deleanu, Ioan Para și alții, pentru a fi dus la Viena de Ioan Bob, arhiepiscopul greco-catolic de la Blaj, și de Gherasim Adamovici, arhiepiscopul
Istoria francmasoneriei în România () [Corola-website/Science/312542_a_313871]
-
redactat în principal de Ignatie Darabant, arhiepiscop greco-catolic din Oradea, apoi completat de Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Șincai, Ioan Piuariu-Molnar, Iosif Meheși, Ioan Budai Deleanu, Ioan Para și alții, pentru a fi dus la Viena de Ioan Bob, arhiepiscopul greco-catolic de la Blaj, și de Gherasim Adamovici, arhiepiscopul ortodox de la Alba-Iulia. Prin Nicolae Ursu zis „Horea”, răsculații au prezentat prin acest text revendicări similare cu cele exprimate zece ani mai înainte în America sau cinci ani mai târziu în Franța. În ciuda
Istoria francmasoneriei în România () [Corola-website/Science/312542_a_313871]
-
există din anul 1299 sub denumirea de "Forró" (trad. "fierbinte"). În perioada 1400-1784 țăranii din satul Fărău au fost iobagi pe moșiile feudale. În anul 1733, la conscripția episcopului Inocențiu Micu-Klein, au fost înregistrate 315 persoane, (parohia fiind în totalitate greco-catolică)precum și existența unei biserici și a unei case parohiale, comunitatea fiind păstorită de doi preoți greco-catolici: preotul Ioan și preotul Nicolae. În anul 1814 a fost construită biserica greco-catolică din lemn cu hramul Sfântul Nicolae, casa parohială fiind reconstruită din
Fărău, Alba () [Corola-website/Science/300240_a_301569]
-
Fărău au fost iobagi pe moșiile feudale. În anul 1733, la conscripția episcopului Inocențiu Micu-Klein, au fost înregistrate 315 persoane, (parohia fiind în totalitate greco-catolică)precum și existența unei biserici și a unei case parohiale, comunitatea fiind păstorită de doi preoți greco-catolici: preotul Ioan și preotul Nicolae. În anul 1814 a fost construită biserica greco-catolică din lemn cu hramul Sfântul Nicolae, casa parohială fiind reconstruită din lemn în anul 1832 în timpul păstoririi preotului greco-catolic Onu și mai apoi din piatră și cărămidă
Fărău, Alba () [Corola-website/Science/300240_a_301569]