2,967 matches
-
oară arestat din București în 1950. 8. Pr. Iosif Duman, prima oară de la Săbăoani. 9. Pr. Dumitru Pascal, prima oară la 11 noiembrie 1952. Arestat la Roman, anchetat la Oradea. Condamnat de Tribunalul Militar Timișoara pentru agitație publică (în problema greco-catolică). Condamnat la 6 ani. La recurs redus la 3 ani. A executat 3 ani. Eliberat în 1955, fără domiciliu obligatoriu. A doua oară arestat la 27 octommbrie 1958 și judecat la Oradea de Tribunalul Militar Timișoara. Vina: ajutor de infractor
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
în 1938. Studiile teologice le-a făcut la Luizi-Călugăra și a fost hirotonit preot la 11 mai 1941. Urmând apoi cursurile facultății de Filologie la Universitatea din București, a luat licența în litere. Încă din timpul acesta trece la ritul greco-catolic în care slujește până la arestare în 1948, pentru colaborare cu Nunțiatura Catolică din București. A fost condamnat pe viață, dar i s-a comutat pedeapsa în 25 ani muncă silnică. Cu Decretul de Amnistie din 1964 s-a eliberat. A
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
vicar parohial în București la parohia Cioplea și paroh la Bărăția. În închisoare a fost timp de 14 ani. (Pr. Gheorghe Patrașcu, Zile de încercare și de har). După 1989 a reluat activitatea în ritul oriental, contribuind la preluarea bisericii greco-catolice de pe strada Sirenelor, unde a refăcut biserica și casa parohială, funcționând și ca paroh până în 1993, când a plecat la Oradea, la chemarea ÎPS Vasile Hossu, episcop greco-catolic. La Oradea și-a adus contribuția plină de dăruire pentru terminarea primei
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
După 1989 a reluat activitatea în ritul oriental, contribuind la preluarea bisericii greco-catolice de pe strada Sirenelor, unde a refăcut biserica și casa parohială, funcționând și ca paroh până în 1993, când a plecat la Oradea, la chemarea ÎPS Vasile Hossu, episcop greco-catolic. La Oradea și-a adus contribuția plină de dăruire pentru terminarea primei biserici greco-catolice pe terenul fostului cimitir Olosig, unde s-a inaugurat primul pelerinaj în anul 1994. La insistențele sale s-a deschis Seminarul franciscan la Oradea, unde un
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
strada Sirenelor, unde a refăcut biserica și casa parohială, funcționând și ca paroh până în 1993, când a plecat la Oradea, la chemarea ÎPS Vasile Hossu, episcop greco-catolic. La Oradea și-a adus contribuția plină de dăruire pentru terminarea primei biserici greco-catolice pe terenul fostului cimitir Olosig, unde s-a inaugurat primul pelerinaj în anul 1994. La insistențele sale s-a deschis Seminarul franciscan la Oradea, unde un grup de teologi s-au pregătit să ajungă preoți franciscani greco-catolici, el fiind și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
terminarea primei biserici greco-catolice pe terenul fostului cimitir Olosig, unde s-a inaugurat primul pelerinaj în anul 1994. La insistențele sale s-a deschis Seminarul franciscan la Oradea, unde un grup de teologi s-au pregătit să ajungă preoți franciscani greco-catolici, el fiind și rectorul lor. După o scurtă, dar acută suferință suportată cu răbdare, în urma unei operații a trecut la cele veșnice și a fost înmormântat la 13 martie 1995 în fața bisericii atât de dragă lui. (Pr. Iosif Simon, Necrolog
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
de florini anual. Școlile, deși se numeau «naționale», ele erau de fapt confesionale, lucru dovedit de însăși instituirea directorilor în centrele episcopești, Dimitrie Eustalievici la Sibiu pentru școlile de rit greco-oriental și Gheorghe Șincai la Blaj pentru cele de rit greco-catolic. În anul 1784 împăratul Iosif al IIlea cu decretul 3702, înființează școli pregătitoare pentru învățători pentru românii ortodocși. Astfel iau ființă cursurile de învățători din Sibiu (Preparandia), cam prin 1786, unde abia peste 80 de ani vor fi atestați și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și orice moștenire mobilă sau imobilă. 29 noiembrie 1947 - Este rupt acordul diplomatic dintre România și Franța, ca urmare a faptului că aceasta din urmă acorda statutul de refugiat politic exilaților români care refuzaseră repatrierea. 1 decembrie 1948 - desființarea Bisericii Greco-Catolice Unite cu Roma și începutul prigoanei asupra membrilor ei. Ianuarie 1949 - MAN votează introducerea pedepsei cu moartea pentru „crimele împotriva securității statului“. 2 martie 1949 - Decretul 83, prin care se expropriau micile proprietăți boierești (cele mari fuseseră naționalizate încă din
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
și „schismaticii” Își găseau locul În Transilvania : „Ei s-au retras În această provincie, unde, după expresia lui Tacit, toate păcătoșeniile se adună ca Într-o cloacă. În Transilvania sunt catolici, calvini, luterani, anabaptiști, evrei, quakeri, arieni, toleranți, greci uniți [= greco-catolici], greci schismatici [= creștini ortodocși] etc.” <endnote id="(333, p. 562)"/>. Reacții similare aveau misionarii catolici și cu privire la situația din Moldova și Țara Românească. Prin 1677, de exemplu, Urbano Cerri, un trimis al papei Inocențiu al XI-lea, nota nemulțumit că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înăuntrul lui, precum cei din urmă. În acest caz, creștinii păcătoși sunt considerați mai periculoși pentru stabilitatea morală și spirituală a comunității autohtone decât evreii și ceilalți necreștini. Maramureșul este o zonă În care o bună parte dintre locuitori sunt greco-catolici, care nu au o viziune bipartită asupra „lumii de dincolo”, ca ortodocșii, ci tripartită : Raiul, Iadul și Purgatoriul. Unii maramureșeni cred că, după moarte, evreii ar avea parte de Purgatoriu. Evreii sunt respectați aici și chiar admirați pentru fervoarea lor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
am ce face! Am fost, sunt și am rămas un emotiv incurabil. Sunt o fire emotivă și în acest moment chiar că aveam și de ce să fiu emoționat! Am sosit la Paris cu o săptămână înaintea Paștelui, tocmai de Paștele greco-catolic pe care îl serba prietena Marianei. I-am dăruit Alietei, prietena Marianei, umilul meu buchet de lalele care avea doar meritul de a veni din România! Apoi cu mașina Alietei ajungem la locuința Marianei, un spațiu relativ mic, frumos aranjat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
unor mese cu trei picioare, presimțiri, sau senzația de déjà vu. Strămoșii ei direcți avuseseră Înclinații spre sectarism. Se ducea la biserică doar În postul Paștilor și de Paști. Tendințele ei schismatice se manifestau prin antipatia sănătoasă față de ritualul Bisericii Greco-Catolice și a preoților ei. Simțea o atracție profundă pentru latura morală și poetică a Evangheliei, dar nu simțea nevoia să se sprijine pe nici o dogmă. Înfricoșătoarea nesiguranță a vieții de apoi, cu lipsa ei de intimitate, nu intra În vederile
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
tot felul de mobile desperecheate, uzate, luate la mâna a doua, albume În care În ultimii ani copiase poeziile ei preferate, de la Maikov la Maiakovski. Un mulaj de ghips al mâinii tatei și o acuarelă cu mormântul lui din cimitirul greco-catolic din Tegel, acum În Berlinul de Est, Împărțeau un raft cu cărți ale unor scriitori emigranți, predispuse dezintegrării În coperțile lor de hârtie ieftină. O cutie de săpunuri acoperită cu o pânză verde constituia suportul unor mici fotografii neclare, cu
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și să mă sărute. Închis Între jaluzele, cu o candelă aprinsă, Înger, Îngerașul meu, dormi În pace, copilaș, copilașul Îngenuncheat pe perna care În curând Îi va cuprinde căpșorul zumzăind de gânduri. Rugăciuni englezești și mica icoană Înfățișând un sfânt greco-catolic bronzat alcătuiau o asociere inocentă spre care privesc Înapoi cu plăcere; și deasupra icoanei, sus, pe perete, unde umbra unui obiect (a paravanului de bambus dintre pat și ușă?) se unduia În lumina caldă a candelei, o acuarelă Înrămată Înfățișa
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
a prevăzut ea În mod corect - l-a lăsat cerșetor. 2 Profesorul nostru de ortografie era fiul unui dulgher. În următoarea secvență a lanternei magice, primul cadru Înfățișează un tânăr căruia noi Îi spuneam Ordo, fiul luminat al unui diacon greco-catolic. În plimbările pe care le făcea În răcoroasa vară a anului 1907 Împreună cu fratele meu și cu mine‚ era Îmbrăcat cu o pelerină neagră byroniană, cu o cataramă de argint În formă de S. În pădurea deasă de la Batovo, În
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
dar din păcate incidentul a luat sfârșit. O dată sau de două ori ne-a dus să-l vedem pe fratele lui, un preot romano-catolic emancipat, de o mare distincție, ale cărui mâini palide se rătăceau distrate peste micile noastre capete greco-catolice, În timp ce Max și cu el discutau probleme politice sau familiare, Într-un șuvoi neîntrerupt de poloneză șuierătoare. Îl văd pe tata Într-o zi de vară, la țară, făcând cu Max concurs de tir - perforând cu gloanțe de pistol o
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
își analizează premizele care-i justifică această iubire, deși-l prețuiește pe baza unor raționamente logice, deși e conștientă de calitățile tatălui său. Drama lor (a Măriucă-i, a unchiului și a Sabinei) este cauzată și de faptul că Măriuca, fostă greco-catolică, adică uniată, a trecut la catolici, și-a botezat fiica tot la catolici, l-a dus și pe unchiu la catolici, dar Sabina a divorțat, fără să țină seamă de convingerile mamei sale, a trecut la cultul ortodox și s-
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
diecezele slovacă, ruteană (Muncacs), română (Gherla și Oradia) și secuime. În sec. Al XIX În majoritatea satelor grecocatolice În biserici se oficia românește și În orice caz ungurii care erau deja catolici nu erau aceia care au aderat la ritul greco-catolic. Dealtfel despre episcopul de Hojdudorog se spunea: ...”trebuie să fie un maghiar tare, energic și cu totul intansingent, pentru că aspirațiunile naționale ale Valahilor ... nu se pot trata cu mănuși de mătase”. Șovinismul ierarhiei bisericești adăugat celui politic au fost cauzele
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
captive. George Rațiu s-a născut pe sol american și locuiește Într-un arondisment cu multe familii din Ardeal și Bucovina. Este un animator al vieții culturale a familiilor expatriate În localitățile Trenton și Roebling, susținător al bisericilor ortodoxe și greco-catolice din aceste localități. Vine adesea În țară ca om de afaceri. Canada Helena de Silaghi Sirag pictoriță cu expoziții mai Întâi În țară apoi În Italia, Franța și stabilindu-se În Canada a organizat o galerie proprie. Vernisarea expozițiilor cuprinde
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
construcție prepozițională (cu statut de locuțiune): actualmente "în prezent", finalmente "în final", realmente "într-adevăr": "actualmente membru în comisia SIE" ("Academia Cațavencu" 37, 1998, 3); "finalmente, poporul va decide" ("Evenimentul zilei" 1678, 1998, 1); "o componentă transilvană, pentru care linia greco-catolică era realmente importantă" ("Dilema" 269, 1998). Indispensabil se dovedește și literalmente, al cărui sens propriu ar cere altminteri parafraze prea lungi: "în adevăratul înțeles al cuvântului, în sens strict" - DEX): "o parte din bulevardele orașului au fost inundate literalmente, în
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
12 ani și că voi muri în pușcărie. Nu voiam să mor nebotezat. Domnul din nou mi-a venit în ajutor”. A fost botezat în celula 18 „de pe secția a doua”de ieromonahul basarabean Mina Dobzeu, asistat de doi preoți greco-catolici, aflați în celulă. A fost stropit cu apă dintr-un ibric smălțuit. Naș i-a fost Emanuel Vidrașcu, coleg de lot, fost director de cabinet al mareșalului Ion Antonescu. Un botez, așadar, clandestin și cu caracter ecumenic. Îl primește cu
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
și ortodocși, care făceau și ei la fel, pentru că aveam și preoți ortodocși. Chiar am avut unu’ acolo, un om numa’ atâtica de micuț, dar de o moralitate și de-o inteligență și de-o cultură formidabilă. Aveam și preoți greco-catolici mulți acolo, preoți romano-catolici, ortodocși... deci, de toate confesiunile. Dar ceea ce pot spune e că În pușcărie s-a realizat o unitate... Deci, În răul acela mare, astea au fost momente care ne ridicau oarecum moralul, spiritul, că nu suntem
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ne vedeau că ne rugăm Împreună nu ne lăsau... Că și-acolo ne rugam, că aveam preoți aproape-n toate celulele... Aproape n-a fost celulă În care să nu fie un preot. Foarte mulți preoți au fost. Toți preoții greco-catolici care nu s-au convertit au fost băgați la pușcărie și cei romano-catolici. Și Biserica Greco-Catolică a fost desființată... Știți treaba asta. Și-atuncea asta era, că nu te lăsa să te simți bine, să te simți relaxat, trebuia să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
preoți aproape-n toate celulele... Aproape n-a fost celulă În care să nu fie un preot. Foarte mulți preoți au fost. Toți preoții greco-catolici care nu s-au convertit au fost băgați la pușcărie și cei romano-catolici. Și Biserica Greco-Catolică a fost desființată... Știți treaba asta. Și-atuncea asta era, că nu te lăsa să te simți bine, să te simți relaxat, trebuia să suferi, pentru că de-aia erai acolo. Ș-atunci ne pedepseau... Ați avut ocazia să Întâlniți personalități
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Ăsta era maghiar, dar cu studii de doctorat la Roma, și care ne-a vorbit foarte mult despre Toma d’Aquino. Și ăsta era foarte bine pregătit... Adică toți preoții ăștia catolici erau mai bine pregătiți, chiar și decât preoții greco-catolici. Aveau o deschidere mai mare, un orizont mult mai larg... Și-ai noștri erau foarte buni, dar erau, săracii, mai limitați, mai ales cei care erau preoți de țară, care nu studiaseră prea mult. Așa, pe urmă am stat cu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]