1,469 matches
-
meritam noi așa ceva? Oare cât va mai dura această nedreptate? Ca să se știe ce s-a întâmplat în Basarabia după 1940, despre deportările din 1941, 1949, 1951 am propus să înălțăm un monument în memoria celor ce au murit în gulagul sovietic (pag. 328). Prin toate întâmplările și situațiile pe care ambele autoare (mamă și fiica) le înfățișează, prin descrierea unor situații ieșite din comun și trăite la limita supraviețuirii, se reușește captarea interesului cititorilor care parcurg cu aviditate fragmente semnificative
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
erau modeste. Un vizitator american îmi spunea: "Noi am devenit bogați și sîntem foarte mulțumiți de ceea ce avem. Voi sînteți săraci, dar știți încotro mergeți și aveți un viitor"". Sînt cu totul izolate vocile care, în acești ani '60, denunță gulagul și represiunea, ale căror victime sînt opozanții din Uniunea Sovietică ceea ce Pierre Daix va denumi "socialismul tăcerii". Europenii, care profită de ani buni de capitalism, au nevoie de un fel de spiritualitate care să hrănească un umanism progresist. Această stranie
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
În Franța, Jean Daniel și Le Nouvel Observateur polemizează cu L'Humanité și Roland Leroy. Pierre Daix publică în 1973 Ce que je sais de Soljenitsyne (Ce știu despre Soljenițîn). Săptămînalul L'Express publică în ianuarie 1974 fragmente din Arhipelagul Gulag, iar în martie același an, André Glucksmann afirmă: "Marxismul te face surd". O imagine, un sistem de reprezentare se impun: imaginea omului sovietic, imaginea lagărului reprezentat de URSS și de sateliții ei. Disidentul rus Vladimir Bukovski mărturisește: "Am disprețuit omul
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1962, O zi din viața lui Ivan Denisovici* este nuvela prin care Alexandr Soljenițân a deenit unul dintre scriitorii ce redefinesc deopotrivă experiența totalitarismului și a exilului. Cartea este în sine un prim cerc infernal, conturând geografia terifiantă a Arhipelagului Gulag și descinderea autorului în coșmarul istoriei. Autobiografia certifică autenticitatea dicursului și imprimă prozei un realism "rece", prin care literatura se legitimează ca mediator între confesiune și mărturia-document. Ziua lui Ivan Denisovici este, de fapt, o metaforă temporală a deceniilor de
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
istoriei. Autobiografia certifică autenticitatea dicursului și imprimă prozei un realism "rece", prin care literatura se legitimează ca mediator între confesiune și mărturia-document. Ziua lui Ivan Denisovici este, de fapt, o metaforă temporală a deceniilor de teroare stalinistă ce au transformat Gulagul într-un spațiu al suferinței și al morții. Vinovăția și pedeapsa erau atribuite aleatoriu, iar motivele încarcerării sfidau logica elementară, într-un joc diabolic ce avea unicul scop de a exacerba orgoliul paranoic al puterii. Existența lui Ivan Denisovici Șuhov
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
instituție de cultură din Iași a considerat că problematica piesei nu mai este actuală... (în vreme ce în anul 2008 pe ecranele cinematografelor se pot vedea filme cu o tematică furnizată de al doilea război mondial sau pot să cumpăr din librării "Gulagul" lui Solzhenitsyn...). * Piesa " Mașina de vînt" a fost montată pe scena Teatrului Național "Vasile Alecsandri" din Iași stagiunea 1999/2000 într-o distribuție din care făceau parte: Doina Deleanu, Livia Iorga, Constantin Pușcașu și Călin Chirilă în regia autorului. * Autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
-o în scopuri politice. George Orwell avea să evoce același mecanism în 1984, unde copiii acceptă să-și „supravegheze” și să-și denunțe părinții, după modelul celebrului „erou” sovietic Pavel Morozov care, în numele fidelității față de comunism, își trimisese tatăl în Gulag. Folosirea „proximității” de către puterile totalitare sfârșește prin a afecta încrederea în cei apropiați; neîncrederea se generalizează treptat și paralizează orice elan al oamenilor de a se reuni, de a se regrupa, de a comunica. Neîncrederea dezagregă, fărâmițează, izolează, interzice legăturile
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Lagărul de concentrare sovietic nu mai este perceput ca un accident istoric supradeterminat de asediul capitalist și legat de persoana lui Stalin, ci ca esența însăși a sistemului, desemnat și în același timp stigmatizat de cuvîntul cu rezonanță barbară ciudată "Gulag", exportat de Soljenițîn. Partidul comunist încetează a fi considerat ca fiind fundamentul unui colectivism egalitar; el se înfățișează ca fiind casta omnipotentă ce monopolizează puterea, care a fost acum reperată în spatele denumii codificate de Nomenklatura. Din acest moment, ideea identificării
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
majorității intelectualilor francezi și italieni, ci și, sub o formă mai potolită, în rîndul intelectualilor nordici sau germanici poporaniști, credincioși ideii socialiste. Chiar și în 1981, socialistul francez Louis Mermaz exprima esența acestui crez molatic: "Oricare vor fi fost monstruozitățile Gulagului și denaturările dintr-un număr de țări comuniste [...] nu putem nega progresele extraordinare care s-au produs începînd cu Revoluția din Octombrie și nu putem stabili false simetrii între modelele sovietice sau comuniste și universul capitalist". De fapt, de la începutul
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Răsărit Între timp, la intelectualii din Vest dispare surditatea urechii stîngi, și aceștia pot auzi mesajul dizidenților din Est: prima parte a mesajului le dezvăluie că "socialismul real" nu este caracterizat de dictatura proletariatului și de libertatea concretă, ci de Gulag și Nomenklatură; cea de-a doua parte a mesajului este profund europeană: intelectualii din țările dominate de URSS și cei din Rusia însăși nu au doar conștiința amputării Europei în două părți, ci trăiesc, în asfixie și privațiune, experiența apartenenței
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
nou [...] datând din epoca interbelică, când în fiecare bloc "savanți" (?) în "științele educației" lucrau deja pentru viitor...". Analiza își atinge aici culmea: noua pedagogie cauzează violența în școală, ba chiar a cauzat totalitarismele secolului XX. Pedagogia responsabilă pentru Shoah și Gulag, e totuși cam îndrăzneț spus! Mor de rușine! Vom vorbi din nou în ultimul capitol despre acești anti-pedagogi à la française și despre efectele distructive pe teren ale discursurilor lor Pentru moment, să ne mulțumim cu a observa coerența extremă
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
române, nu s-a făcut pe picior de egalitate cu armata germană. Putem bănui că germanii i-au folosit pe români, la Stalingrad, drept “carne de tun”. O situație și mai dramatică au trăit-o, însă, prizonierii români, ajunși în gulagul sovietic. Statisticile militare estimează cifra celor încercuiți la Stalingrad la 290.000. Din aceștia, autorii sunt de acord că au fost scoși pe calea aerului în jur de 25.000 de răniți și specialiști, dar nu există o certitudine prea
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
române, nu s-a făcut pe picior de egalitate cu armata germană. Putem bănui că germanii i-au folosit pe români, la Stalingrad, drept “carne de tun”. O situație și mai dramatică au trăit-o, însă, prizonierii români, ajunși în gulagul sovietic. Statisticile militare estimează cifra celor încercuiți la Stalingrad la 290.000. Din aceștia, autorii sunt de acord că au fost scoși pe calea aerului în jur de 25.000 de răniți și specialiști, dar nu există o certitudine prea
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
universitari de nivel modest; proiectele etnopedagogice par să-și fi pierdut elanul și prestigiul. Până și demagogii politici abordează rareori astfel de probleme. Sub comunism, majoritatea personalităților care dezvoltaseră programe de educație națională au fost strivite. Unii au murit în Gulagul românesc, iar alții au reușit să-i supraviețuiască, dar nu au mai izbutit să-și reia activitatea lor temeinică, alții au emigrat ori au practicat forme diferite de ketman, în vreme ce pedagogii și-au revenit foarte încet și cu mare greutate
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
lui Philip Roth Operation Shylock. A Confession (Simon and Schuster, 1993). Toate acestea au o strânsă legătură cu discuția despre „dosarul Eliade”, precum și cu fundalul lor: dezbaterile despre memorie și istorie, responsabilitate colectivă și vinovăție individuală, justiție retrospectivă, reconciliere, Holocaust, Gulag și așa mai departe. Din nefericire, discuțiile românești pe asemenea teme cardinale ale istoriei recente sunt prea puțin racordate la discuțiile internaționale și sunt, ca mai toate discuțiile publice de la noi, rudimentare și diletante. Astfel, pentru a nu mă opri
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a considerat a fi eșecul ultim al „proiectului luminist” (Holocaustul), precum și după mult mai îndelungata și neterminata „despărțire” de marxismul stalinist, tot mai greu de susținut după 1956 (revoluția maghiară), 1968 (invazia sovietică în Cehoslovacia) și revelațiile lui Soljenițân despre Gulag. Deceniile postbelice trebuie văzute ca epocă de vaste redefiniri metafizico-epistemologice și de conflicte ideologico-politice, legate deopotrivă de implozia „marilor narațiuni”/„narațiunilor hegemonice” și de geopolitica polară a Războiului Rece, tradusă metonimic în toate ungherele vieții intelectuale. În aceste condiții, s-
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
of Pasts; traducerea arabă, de Kh.A. Al-Lamme, a apărut în revista Masarat din Bagdad (4, 2006, pp. 59-71). Printre fragmentele de trecut afectate de „hipomnezie” se numără și esențialul istoriei recente est-europene, nu numai ceea ce se simbolizează prin termenul Gulag. Istoria recentă est-europeană este foarte lent și dificil asimilată în memoria standard a continentului; pentru a contribui la o mai justă tratare a chestiunii, am inițiat în 2003 un Regional Seminar on Recent History, o rețea de cercetare care este
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
fi desființate în 1954-1955, după moartea lui Stalin, din ordinul lui Hrușciov, prin vânzarea părților sovietice statului român. În aceiași ani, presiunea dictaturii se reduce, ritmul colectivizării scade, are loc o scurtă și parțială amnistie a deținuților politici, lucrările la „gulagul” favorit al lui Stalin, Canalul Dunăre - Marea Neagră, sunt abandonate. După prezentarea raportului secret al lui Hrușciov privind crimele lui Stalin, în februarie 1956, Gheorghe Gheorghiu-Dej a reacționat prin convocarea unei ședințe secrete la sfârșitul lunii martie, la sala Floreasca, cu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
regim stalinist dintre cele mai dure, cu aproape 1 milion de deținuți politici la o populație pe atunci de cca 16 milioane, și cu mai mult de 25% din cetățenii săi cu studii universitare închiși, dispăruți sau emigrați, cu marile gulaguri de tip sovietic, în frunte cu sinistrul Canal Dunăre-Marea Neagră, și chiar cu închisori practicând spălarea creierelor prin "reeducarea" în manieră extrem-orientală, ca sinistra pușcărie de la Pitești această Românie, chinuită și terorizată, era la capătul puterilor în 1965. Ultimele nuclee
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
și iluzia că Frontul e "altceva": suntem aici la originea neîncrederii în "clasa politică" pe care azi o vedem pretutindeni. Amnistia din 1964 îi scosese din închisori pe supraviețuitorii opoziției comuniste, după aproape două decenii de represiune feroce după modelul gulagurilor staliniste 53. În 1990, din această generație martirizată mai trăiau câțiva bătrâni domni anonimi, care supraviețuiseră, exilați fie în propria țară, fie în câteva capitale ale lumii libere, în marginea societății. Mutilate de cinci decenii de manipulare a istoriei, de
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
mai toate universitățile din țară, atestă un nou mod de angajare în dezbaterea civică. Se constituie și Asociația Foștilor Deținuți Politici, care e adusă foarte repede să militeze nu doar pentru drepturile materiale și compensațiile așteptate de foștii prizonieri ai gulagului românesc, ci și în favoarea unui anticomunism cât se poate de radical, care apropie AFDPR de partidele istorice și cu deosebire de PNȚCD. Apariția unei organizații deopotrivă politice și civice a minorității maghiare, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, UDMR, inaugurează
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Partidele rivale au fost lichidate instituțional prin instituirea sistemului monopartit. În timp ce elita partidelor tradiționale - protagoniștii umani ai acestora - a fost eliminată în urma campaniei de arestări, mulți dintre reprezentanții marcanți ai ei, precum Iuliu Maniu sau Ion Mihalache, sfârșind în carcerele gulagului românesc. Sistemul concentraționar elaborat de regimul socialist a îngropat, la propriu și la figurat, mare parte a elitei politice și intelectuale vechiului regim. În același timp în care opoziția politică era lichidată în temnițele comuniste, noul regim acționa în sensul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
detaliu "Partidul Comunist Român" (capitolul 1), "Represiunea" (capitolul 2), unde se pledează cazul în favoarea probării "genocidului comunist în România", centrul de greutate al analizei căzând pe instituția Securității ca instrument al Partidului, pe "geografia represiunii" și pe sistemul concentraționar al Gulagului românesc. Chestiuni ce țin de "Societate, Economie, Cultură" sunt comasate în capitolul 3 al Raportului, în această secțiune fiind discutate economia de comandă, procesul de colectivizare a agriculturii, politicile culturale și educaționale ale regimului comunist, "teroarea ideologică" prin care s-
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lumea este zugrăvită în alb și negru, în îngeri și demoni, disidenți și torționari) și a logicii binare aferente acesteia. Paradigma carcerală a societății românești sub comunism, cu a sa imagine a unei distopii sociale înfăptuită într-un arhipelag al gulagului autohton, este profund reducționistă și chiar distorsionantă dacă este totalizată ca model societal al comunismului românesc. Ceea ce scapă schemei carcerale a comunismului românesc este tocmai realitatea traiului cotidian al milioanelor de vieți care și-au trăit clipele lor de bucurii
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
regimului național-socialist. Corolarul logic al acestei teze duale este incomparabilitatea principială a Holocaustului cu alte evenimente tragice care au oripilat secolul al XX-lea, cum ar fi crimele stalinismului (unde intră epurările din timpul Marii Terori, precum și uciderile din Arhipelagul Gulag), genocidul armenilor de către Imperiul Otoman, teroarea dezlănțuită de către khmerii roșii ai lui Pol-Pot în Cambodgia, dezastrele umane însumând zeci de milioane de victime din China maoistă, și alte atâtea calamități care au zguduit umanitatea în ultima sută de ani. Fără
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]