1,698 matches
-
prin modificarea structurii administrative, în sensul unei restructurări complete, conform noilor criterii. Totuși, poate apărea un surprinzator răspuns pozitiv din partea funcționarilor aparținând vechiului regim. Asemenea reacție este mai probabilă atunci când transformările apărute sunt minore și în cazul în care noii guvernanți ocupau poziții de autoritate în vechiul regim. În același timp cu formarea și preluarea efectivă a structurilor menționate, noii guvernanți purced, în unele regimuri, la crearea unor structuri noi. Este vorba de structurile de legitimare (organe a căror activitate principală
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
funcționarilor aparținând vechiului regim. Asemenea reacție este mai probabilă atunci când transformările apărute sunt minore și în cazul în care noii guvernanți ocupau poziții de autoritate în vechiul regim. În același timp cu formarea și preluarea efectivă a structurilor menționate, noii guvernanți purced, în unele regimuri, la crearea unor structuri noi. Este vorba de structurile de legitimare (organe a căror activitate principală este controlul comunității politice și asigurarea legitimității regimului, acțiuni prin care, printre altele, se limitează posibilitatea recurgerii la represiune. Structurile
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
plus, ar fi de precizat faptul ca această operă de socializare este desfășurată și de agenți sau structuri care, în mod tradițional, îndeplinesc asemenea obiective, printre care școala. Deja existente în vechiul regim, aceste structuri devin teritorii pe care noii guvernanți trebuie să le cucerească. Pe de altă parte, se întâmplă, uneori, ca tocmai în acestea (ca în cazul prezentat anterior, cel al structurilor birocratice), să existe forțe rezistente față de noul regim (v. Germani, 1975, cap. 8). Socializarea și resocializarea intră
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
la putere (prin cereri neprevăzute sau împiedicând schimbarea obiectivelor stabilite inițial de către regim). De aici apare recursul la demobilizare care, în cazul acesta, ca și în cel precedent, prezintă o componentă puternic coercitivă. Anumite structuri politice, create sau transformate de guvernanții autoritari, joacă, în principiu, un rol de legitimare, o activitate în acest sens putând fi desfășurată și de alte structuri, în special biserica și organizațiile colaterale. Hermet (1973: 467-468) a analizat în detaliu poziția organizațiilor religioase în regimurile autoritare. Acestea
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
dintre actorii principali ai coaliției dominante din cadrul regimului. În situația de față, în faza de consolidare, prin organele și organizațiile sale colaterale, ea îndeplinește nu doar funcții de legitimare politică generală. Tocmai pentru că biserica e unică, structura socială pe care guvernanții autoritari nu vor sau nu o pot distruge dobândește o relevanță politică deosebită, politicienii fiind dispuși să facă concesii pentru a-i câștiga sprijinul. Instaurarea și prima fază a consolidării unui nou regim autoritar lasă să se întrezărească deja actorii
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
atinge obiective interne, mai ales în ceea ce-i privește pe cetățenii indeciși și/sau indiferenți. Uneori recunoașterea internațională presupune mult mai mult decât un act formal. Este doar partea cea mai vizibilă a unei relații ce s-a stabilit între guvernanții autoritari ai noului regim și liderii celorlaltor țări și se manifestă prin resurse transferate noilor lideri. O asemenea interferență este cu atât mai probabilă cu cât regimul autoritar instaurat, aflat în curs de consolidare, deține o putere mai mică și
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
justificarea, pedeapsa (recompensa). Primul element (informarea cu privire la un act sau activitate desfășurată de un politician sau chiar de un organ politic - guvern, parlament etc.) este premisa esențială pentru a evalua responsabilitatea; al doilea element se referă la motivele furnizate de guvernant pentru comportamentul său, și, prin urmare, pentru decizia sa; al treilea este concluzia formulată de alegător sau de organismul responsabil cu emiterea evaluării (după o analiză a informațiilor, a justificărilor, a așteptărilor și a intereselor proprii). Existența unei dimensiuni publice
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
inconsistente), reconfirmă dificultatea de a face ca, responsabilitatea să conteze în adevăratul sens. Mai mult decât atât, pentru ca partidele de la guvernare și din opoziție să se elibereze de tragerea la răspundere a guvernanților, trebuie să existe o distincție clară între guvernanți și liderii de partid; acest lucru nu se întâmplă foarte des în cazul partidelor politice de la guvernare: cine intră în guvern controlează și partidul. La nivel parlamentar, disciplina de partid este considerată mai importantă decât responsabilitatea față de proprii alegători, și
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
la fel de importante, deși neplăcute pentru public, pot fi justificate, ca de exemplu, rezultatul deciziilor luate în Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene, în Consiliul European al șefilor de stat și de guvern sau prin votul Parlamentului European; astfel sunt "achitați" guvernanții sau politicienii de la nivel național. Modalitățile de a evita responsabilitatea nu lipsesc, așa cum a subliniat Maravall (1997). În același timp, absența sau slăbiciunea accentuată a unei responsabilități (accountability) "orizontale" pune toată greutatea responsabilității politice în poziție "verticală". Cum aceasta este
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
referire la receptivitate (responsiveness), adică la capacitatea guvernanților de a răspunde la cererile adresate de cei pe care îi guvernează pentru ca aceștia să fie satisfăcuți. Această dimensiune este legată pe plan analitic de cele precedente. De fapt, evaluarea responsabilității de către guvernanți, presupune și o anumită conștientizare a propriilor cerințe și o apreciere a răspunsului venit din partea guvernaților (în sens pozitiv sau negativ), potrivit cerințelor exprimate. Astfel, receptivitatea (responsiveness) este legată de responsabilitate (accountability)79. În general, această dimensiune nu prezintă probleme
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
din Europa occidentală (de câțiva ani au loc și în țările din America Latină și Europa de Est, și, ocazional, în alte state ale lumii 80). O a doua modalitate de măsurare a receptivității (responsiveness) poate fi indirect determinată observând empiric "distanța" dintre guvernanți și cei pe care îi guvernează pe baza anumitor politici, și nu doar prin prisma axei "stânga/ dreapta", așa cum au considerat unii cercetători (v. Lijphart, 1999, 286-288)81. Modalitatea cea mai relevantă de evaluare a acestei dimensiuni, care se referă
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
la cererile celor guvernați. A se vedea în continuare și în capitolul 7. 11 În privința acestui termen, a se vedea capitolul 4, subcapitolul l. 12 Potrivit lui Schmitter și Karl, "o democrație politică modernă este un sistem de guvernământ în care guvernanții sunt considerați responsabili pentru acțiunile lor în sfera publică, din perspectiva cetățenilor, care acționează indirect, prin intermediul competiției și cooperării dintre reprezentanții aleși" (1993: 40). 13 Sartori (1987, paragraful 6.91) pleacă în esență de la această presupoziție, pentru a urma, apoi
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Or starea normală a societăților umane nu este un status quo, spune Lapierre 25. Chiar dacă unele forme concrete de putere politică și-ar epuiza resursele și ar dispărea, aceasta nu înseamnă că vor dispărea relațiile de dominație și distincția dintre guvernanți și guvernați. Singura problema ar fi aceea de a orienta mersul societății în sensul bun, înțelegând aici posibilitatea de a realiza laolaltă și sensul și binele. Dacă schimbarea este cuvântul de ordine în societățile moderne, și dacă "în viață este
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
definit ca o structură în continuă schimbare, se poate afirma că esența evoluției instituțiilor mediului social poate fi surprinsă printr-o schemă explicativă în care partidele politice joacă un rol central. În această schemă, esențiale sunt cele două părți sociale: guvernanții și guvernații. Corpurile intermediare care realizează contactul între cele două părți constituie esența democrației pluraliste. Ele sunt extrem de diverse: asociații profesionale, religioase, colectivității locale, sindicate și partide politice. Partidele joacă în această schemă rolul de barometru al schimbării sociale. Aceasta
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Dr. Athanasiu-Vergu, București, 1912. Leferman, Mihaela, Braun, Gabriela, Nastase, Adrian (coord.), Dicționarul personalităților doljene, Editua Aius, Craiova, 1999; articole semnate de Ioan Gavrilă (Leonardescu, Constantin, p. 123), Ion Pătrașcu (Pencioiu, Grigore D., p. 164), Mamina, Ion, Bulei, Ion, Guverne și guvernanți, 1866-1916, Editura Silex, București, 1994. Mamina, Ion, Monarhia constituțională în România, 1866-1938. Enciclopedie politică, Editura Științifică, București, 1999. Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum - Editură Vestala, București, 1999. Rosetti, Dim. R., Dicționarul Contimporanilor, ediția I, Editura Lito-Tipografiei
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
1919-1920, pp. 71-87. 15 Vezi, spre exemplu, Albumul Partidului Conservator din România, publicat sub îngrijirea lui George D. Eremia, Tipografia Dor. P. Cucu și Legatoria de Cărți Dr. Athanasiu-Vergu, București, 1912 sau, mai nou, Ion Mamina, Ion Bulei, Guverne și guvernanți, 1866-1916, Editura Silex, București, 1994, p. 222. 16 Vezi, spre exemplu, Stoica Lascu, Activitatea organizațiilor din Călărași ale partidelor politice (până la Primul Război Mondial), în "Cultură și civilizație la Dunărea de Jos", V-VII, Călărași, 1988-1989, pp. 235-257 / pp. 237
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Astfel, pornind de la tema articolului, antagonismul dintre moldoveni și munteni, autorul transferă această temă, lipsită de interes pentru el, la una politică și anume antagonismul între „elementul etnic cu totul nou și hibrid care ne-au furnizat generația actuală de guvernanți” și românii care se simt străini în țara lor proprie. Introdusă prin adversativul dar, secvența descriptivă ce are ca subiect „generația actuală de guvernanți” se opune de rasa română, fie din Muntenia sau Moldova. În cele ce urmează se realizează
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
antagonismul între „elementul etnic cu totul nou și hibrid care ne-au furnizat generația actuală de guvernanți” și românii care se simt străini în țara lor proprie. Introdusă prin adversativul dar, secvența descriptivă ce are ca subiect „generația actuală de guvernanți” se opune de rasa română, fie din Muntenia sau Moldova. În cele ce urmează se realizează portretul etnic, moral, fizic și intelectual al guvernanților. Atribute precum „un element etnic cu totul nou și hibrid”, „rămășițele haimanalelor”, „resturile numeroase ale cavalerilor
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
a conotației etnice, cât și a celei morale: „element etnic cu totul nou și hibrid”/ „element de disoluție”. Folosirea celor două neologisme din limba franceză (fr. hybride, fr. dissolution cf. DEX) sunt foarte sugestive: având la origine elemente disparate, eterogene, guvernanții reprezintă sursa descompunerii, a decăderii. Folosirea expresiei „de baltă” (producte de baltă întâlnit de două ori) este surprinzătoare, deoarece este specifică graiului moldovenesc. Însă efectul acestei expresii este maxim, căci are o puternică forță de sugestie, printr-o vorbă neaoșă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
fac parte din categoria mai sus menționată a „productelor de baltă”, a „stârpiturilor” sau a „elementelor de disoluție”. Prin folosirea argumentului exemplu (Vedem bunăoară) se introduc în secvența descriptivă noi date, astfel se crează o similitudine între „generația actuală de guvernanți” și patronii gazetei, C. A. Rosetti și Carada. Maniera de a scrie fiecare idee într-un paragraf distinct marchează intenția evidentă a publicistului de a accentua fiecare idee, de a transmite receptorului sentimentul că mesajul transmis în această secvență are
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
contextul în care coordonata unificării sufletești prin învățământ și crearea de noi valori culturale constituie un pilon important al politicii educației. Românizarea nu era însă unica grilă de reevaluare a învățământului. Și alte aspecte se iveau ca adevărate provocări pentru guvernanți. În 1919, ministrul Angelescu, aflat la conducerea Instrucțiunii Publice, trebuia să găsească resursele prin care perioada de stagnare a învățământului secundar să fie depășită. Una dintre problemele cele mai spinoase o constituia însă lipsa localurilor de școală. Majoritatea localurilor fuseseră
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
un paradox structural, doctrina creștină recunoaște oamenilor dreptul de a gestiona domeniul profan, de a-și alege forma de guvernămînt și de organizare socială, dar atribuie totodată Bisericii datoria de a supraveghea puterea politică, în măsura în care comportamentul în lume are, pentru guvernanți și guvernați, implicații asupra mîntuirii lor. Ea aduce o constrîngere religioasă de o amploare inedită, o eliberare sau o emancipare a vieții profane tot atît de inedită.1 între sfera politicului și a cunoașterii naturale, pe de o parte, și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mărginirea lor reciprocă. Desigur, în rafinata mecanică politică a lui Montesquieu, moderația nu se obținea prin consimțămîntul actorilor sociali, ci rezulta dintr-o necesitate impusă de jocul acțiunilor și al reacțiunilor forței divizate. Dar, mai ales după experiențele totalitare, atît guvernanții, cît și societatea civilă au interiorizat principiul moderației, l-au acceptat ca pe un dat inevitabil al existenței împreună. Indivizii și instituțiile societății liberale se definesc prin refuzul comun al puterii nelimitate. în expresia lui H.-R. Patapievici, principiul moderației
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Contractul social este moral și rațional numai în măsura în care răspunde exigențelor legii naturale. Prin acest contract oamenii renunță la dreptul de a hotărî singuri ce anume reprezintă dreptatea pentru ei înșiși sau pentru ceilalți, și consimt să se supună legilor pozitive. Guvernanții, la rândul lor, sunt constrânși "să cârmuiască după legi statornice, stabilite, promulgate și cunoscute de către oameni și nu după hotărâri improvizate"62. Dat fiind faptul că oamenii sunt liberi și egali în starea naturală, nimeni nu poate fi constrâns de
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
individul-supus și individul-cârmuitor, în sensul că nicăieri nu sunt analizate calitățile și virtuțile specifice pe care conducătorii ar trebui să le posede 11. Dimpotrivă, filosoful englez afirmă că "prinții nu sunt decât simpli oameni, la fel ca și ceilalți"12. Guvernanții sunt, ca și supușii lor, persoane înzestrate atât cu rațiune cât și cu pasiuni precum ambiție, teamă, nebunie sau corupție, care devin cu atât mai periculoase cu cât guvernanții au mai multă putere 13. Așadar, spre deosebire de Hobbes (influențat de Machiavelli
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]