KorAP: Find »[drukola/base=hermeneutică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...55 56 57 ...103 >

2,559 matches

Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518

știință, pentru a ajunge și la hermeneutica filosofică, în care s-au exercitat preocupările lui H.G. Gadamer pe urmele lui M. Heidegger, ale francezilor P. Ricoeur sau M. Foucault în a doua jumătate a secolului trecut. Și la noi, domeniul hermeneuticii a atras tot mai multe spirite, care îi tulbură pe "oficiali". Durand a fost mai puțin interesat de "discipline hermeneutice". Contribuțiile medicului elvețian Theophrastus Paracelsus (1493-1541) l-au atras mai mult. Din ele reținem importanța acordată de acest medic și

Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
capitole dedicate problemelor modernității le completăm cu altele două, sub tilul de mai sus al părții a doua. Vom urmări argumentele filosofilor din patru școli occidentale privitoare la formele de manifestare a tradiției în viețile oamenilor. Câțiva filosofi adepți ai hermeneuticii, doi filosofi tradiționaliști, vreo trei filosofi analitici și ultimul pe care l-am numi "comunitarist" dacă nu ar fi negațiile apartenenței sale la acest curent etic opus liberalismului moral. Menținem și aici interesul pentru eforturile de readucere a Estului în

Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
dar și reflectează pentru a înțelege că oscilațiile societăților provin atât din interiorul, cât și din exteriorul lor. În numele nevoilor de înțelegere, evaluare și interpretare a vieții, am decis să cercetăm unele concepte și susținerile lor de către promotorii de filosofie hermeneutică. După cum se știe, ei au reapărut după exercițiile fenomenologice antebelice și existențialist-literare postbelice. La mijlocul secolului trecut, hermeneutica se prezenta ca un factor de echilibrare spiritual- umană în fața tot mai numeroaselor proiecte de înlăturare a dezamăgirilor umane atât de grave produse

Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
lor. În numele nevoilor de înțelegere, evaluare și interpretare a vieții, am decis să cercetăm unele concepte și susținerile lor de către promotorii de filosofie hermeneutică. După cum se știe, ei au reapărut după exercițiile fenomenologice antebelice și existențialist-literare postbelice. La mijlocul secolului trecut, hermeneutica se prezenta ca un factor de echilibrare spiritual- umană în fața tot mai numeroaselor proiecte de înlăturare a dezamăgirilor umane atât de grave produse de marele război, genociduri și tragedii desfășurate în Europa și dincolo de ea. Mișcării hermeneutice i s-a

Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
blesteme, părăsirea propriilor copii, înclinații perverse și altele. La descrierile sale putem adăuga cele 34 de portrete de filosofi pe care germanul W. Weischedel, privindu-i "pe scara din dos a filosofiei", ni-i prezintă creativi în planurile teologico-filosofice. Filosofia hermeneutică Din această școală filosofică apărută la începutul gândirii moderne din Germania, extinsă și pe meleagurile Principatelor românești, editorii noștri au publicat după 1989 din scrierile mai recente ale lui H.G. Gadamer, ale francezului P. Ricoeur și finlandezului von Wright, precum și

Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
precum și alte volume despre interpretare, explicație și înțelegere (comprehensiune) a fenomenelor cultural-umane. Ele completează aspectele omise de alte perspective filosofice. Abordările hermeneutice rămân mai apropiate procedurilor literare decât celor științifice. Pe la începutul secolului al XIX-lea, Friederich Schleiermacher (1768-1834) rezuma hermeneutica la două tipuri de clarificări laice ale unui subiect teologic: explicația gramaticală și interpretarea tehnică a lui. (1) Procedurile s-au înmulțit odată cu domeniile în care obiectivele clarificatoare și critice ale hermeneuticii s-au stabilizat, precum și prin invențiile cercetătorilor. Într-

Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
secolului al XIX-lea, Friederich Schleiermacher (1768-1834) rezuma hermeneutica la două tipuri de clarificări laice ale unui subiect teologic: explicația gramaticală și interpretarea tehnică a lui. (1) Procedurile s-au înmulțit odată cu domeniile în care obiectivele clarificatoare și critice ale hermeneuticii s-au stabilizat, precum și prin invențiile cercetătorilor. Într-o primă fază ne oprim la unele sinteze realizate de Paul Ricoeur (1913- 2005), completate cu aprecierile critice și discuțiile purtate la timpul lor, în cadrul altor comentarii și dispute dintre filosofii, scriitorii

Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
dintre filosofii, scriitorii ori criticii și istoricii literari din a doua jumătate a secolului trecut. Odată cu dispariția naturală a partenerilor de dialog, a celorlalte schimbări din viața culturală mai mult sau mai puțin sincronizată cu prefacerile politico-economice și sociale, filosofia hermeneutică și-a schimbat și ea pozițiile. În grupajul de eseuri Hermeneutica și critica ideologiilor (2), Ricoeur a pledat pentru valorificarea ideilor lui Hans Georg Gadamer (1900- 2002) privind rolul tradițiilor, precum și pentru acceptarea criticii tradițiilor, în spiritul programului lui J.

Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
jumătate a secolului trecut. Odată cu dispariția naturală a partenerilor de dialog, a celorlalte schimbări din viața culturală mai mult sau mai puțin sincronizată cu prefacerile politico-economice și sociale, filosofia hermeneutică și-a schimbat și ea pozițiile. În grupajul de eseuri Hermeneutica și critica ideologiilor (2), Ricoeur a pledat pentru valorificarea ideilor lui Hans Georg Gadamer (1900- 2002) privind rolul tradițiilor, precum și pentru acceptarea criticii tradițiilor, în spiritul programului lui J. Habermas (n.1929) de critică a ideologiilor supraordonată acestei mișcări. Găsind

Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
Habermas are multe incidențe cu cele relatate în Exod ( Ieșirea, în traducerea ortodocșilor), Ricoeur califica întreprinderea acestuia drept o "escatologie a eliberării". El menționa că " Fiecare, repet, are un loc privilegiat și, dacă pot spune, preferințe regionale diferite: în cazul hermeneuticii, o atenție acordată moștenirilor culturale, axată poate într-un mod mai hotărât pe teoria textului; în cazul criticii ideologiilor, o teorie a instituțiilor și a fenomenelor de dominație (s.n), axată pe analiza reificărilor și înstrăinărilor. În măsura în care și una și

Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
și prima parte a secolului al XIX-lea care a fost romantismul. Gadamer însă nu este neapărat un filosof neoromantic. El și-a construit propria sa poziție teoretică în legătură cu tradiția și reforma cunoașterii societății prin susținute raportări critice la mișcarea hermeneutică germană. Cei mai de seamă reprezentanți rămân F. Schleiermacher, W. Dilthey, M. Heidegger. J. Habermas a atins subiectul în a sa "critică a ideologiei". Controversa dintre vederile iluministe și cele romantice pe temele tradiției nu a fost sterilă, ci a

Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
că scrierile de istorie nu conțin doar cercetări, dar și recomandări exprese ori numai aluzive privind menținerea tradițiilor care pot încuraja și reforme viabile pentru comunități. Prin temele cercetate și formulate în concepte elaborate pe bazele acelorași valori metafizice occidentale, hermeneutica tradiției a lui Gadamer are multe incidențe cu critica ideologiei a lui Jurgen Habermas (5), urmaș al grupului interbelic de filosofi frankfurtieni angajați să pună bazele unei "teorii critice a societății occidentale". Habermas a fost mai apropiat de unul dintre

Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
marcate de frecvente reprimări și de tot atâtea reconstrucții ale dialogului. Însă analizele despre interese făcute de fenomenologia transcendentală, de pozitivism (6) rămân la fel de speculative ca și cele pe care le susținea Heidegger în analitica Dasein-ului și mai ales în hermeneutica "grijii". (7) Habermas a conceput critica ca o teorie a competenței comunicative, formată din arta de a înțelege; tehnicile necesare pentru învingerea neînțelegerilor; psihanaliza ca știința distorsionării competenței comunicative a oamenilor. Ideologiei specifice capitalismului târziu îi indică trei trăsături: 1

Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
politic, sunt tematizate public (...)". (5, p. 282) Din cele patru tendințe de criză în capitalismul târziu (economică, de raționalitate, de legitimare și de motivație), mai ales ultimele două sunt marcate de tradiții. Din lungul text în care filosoful arăta că "hermeneutica ca interpretare și aplicare savantă" (Gadamer) și propria sa "critică a ideologiilor" sunt forme de însușire a tradiției și de păstrare a continuității culturale, reținem textul de încheiere care afirmă funcțiile legitimatoare și motivaționale ale tradițiilor: "Tradițiile păstrează putere legitimatoare

Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
după 1989. Pentru că la noi însăși cultura este în tot mai mare suferință și aceste forme de "contracultură" au efecte reduse în mobilizarea mai largă a publicului prin acțiuni care să domine cât de cât mințile și sufletele oamenilor. Dacă hermeneutica gadameriană a tradiției acționează în interpretarea directă a faptelor, critica ideologiei acționează prin reflecțiile efectuate pe interpretări. Motivul provine din faptul că ea anticipează eliberarea omului de alienările prin care trece. De aceea, Habermas a trebuit să accepte că interesul

Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
de NATO și americani în Balcani. Cum se poate ca un adept al interesului emancipator prin cunoaștere să militeze pentru război?! În condițiile globalizării noului capitalism mai vorbim despre "războaie drepte și nedrepte?". Punctul de joncțiune al criticii ideologiilor cu hermeneutica tradiției ar putea să fie hermeneutica sensului ființei, dezvăluită de legăturile dintre prejudecăți cu ideologiile care motivează critica lor. Habermas a documentat că în vremurile noastre ""Raționalizarea" progresivă a societății se află în corelație cu instituționalizarea progresului științific și tehnic

Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
Cum se poate ca un adept al interesului emancipator prin cunoaștere să militeze pentru război?! În condițiile globalizării noului capitalism mai vorbim despre "războaie drepte și nedrepte?". Punctul de joncțiune al criticii ideologiilor cu hermeneutica tradiției ar putea să fie hermeneutica sensului ființei, dezvăluită de legăturile dintre prejudecăți cu ideologiile care motivează critica lor. Habermas a documentat că în vremurile noastre ""Raționalizarea" progresivă a societății se află în corelație cu instituționalizarea progresului științific și tehnic. În măsura în care tehnica și știința pătrund în

Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
conștient, iar colectivitățile sunt agenți conspiratori. Dacă Popper ar fi putut fi reticent la astfel de date, emulul său american Th. Kuhn sigur nu ar fi avut un predecesor. După cum vom arăta mai departe, Kuhn a susținut că istoria și hermeneutica interacționează strâns cu filosofia științei. Popper și-a propus să explice nașterea, menținerea și funcțiile sociale ale tradiției științifice din perspectiva filosofiei sale raționalist-critice și a unei admirații deosebite față de grecii antici. Începutul l-au făcut, după cum am văzut, popoare

Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
din cele de confruntare a concepțiilor și metodelor opuse de explicare a științei. El a valorificat atât procedee analitice de cercetare a științelor, cât și altele care presupun largi sinteze, cu multe implicații culturale. Astfel, adesea, Kuhn făcea trimiteri la hermeneutică și la vederile evoluționiste, dialectice asupra cunoașterii, a științei și a culturii occidentale moderne și contemporane. Recunoaște însă ca dilematică stabilirea statutului istoriei științei, cel puțin în SUA: disciplină autonomă sau dependentă de istorie? Într-adevăr, unii istorici sunt dezinteresați

Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
a doua, intitulat " Tensiunea esențială: tradiție și inovație în cercetarea științifică". (23, pp. 267-282) Din primul studiu citat reținem câteva precizări despre cele două tradiții interne ale științelor: tradițiile matematice și tradițiile experimentale. Ele s-au clarificat printr-o interpretare (hermeneutică, pomenește în alte locuri autorul, fără date ca cele prezentate mai sus despre vederile celor trei filosofi, Gadamer, Habermas și Ricoeur) a istoriei științelor plecând de la cele cinci domenii științifice reprezentative în antichitate: astronomia, statica și optica, asociate cu matematica

Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
tradiției de către "materialismul solidificant al secolului al XVIII-lea" a continuat prin "inconștientul" psihanalizei freudiene, jungiene și ale altor autori în materie. În locul "supraumanului" atestat de tradiții, psihanaliza recomandă "infraumanul". Puțini europeni și poate mai mulți americani creditează și încurajează hermeneuticile literelor, numerelor sau artelor divinatorii (la îndemână ne stau exemplele revenirilor în forță ale astrologiei, ale unor practici șamanice ca cele ale găgăuzilor din Basarabia, Dobrogea și din zone euroasiatice), ale căror chei de decriptare sunt în mare măsură pierdute

Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
ființa (metafizică, n.ns) iar nelimitatul duce către "nimicul pur". Privită împreună cu actele încercărilor (gr. peira) omenești, limita devine prudență (phronesis) în etica aristotelică sau "fenomenologie a limitei și a atitudinilor față de limită", pe care autorul o numește peratologie. Împreună cu hermeneutica (filosofică la Gadamer, care recomanda "fuziunea orizonturilor", și științifică la W. Dilthey), cu iconologia și imagistica, peratologia devine partea centrală a antropologiei filosofice vechi și actuale. (36, pp. 182-194) Pentru că este vorba de "ființă", se poate adăuga că, în cartea

Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
sunt limite, landmarks, ale animalului homo sapiens. Am vrea să înțelegem noile încercări prin care suntem obligați de istorie să trecem, odată cu întoarcerea capetelor și a drumurilor de la Răsărit spre Apus, de la Sud spre Nord și invers. Ne ajutăm de hermeneuticile timpului, dar și de structuralismul socio-uman din ultima jumătate de secol. Așa cum se susține și în (37 a și b). Căci științele moderne ale naturii practică structuralismul nu de la scolastici, ci poate de la antici încoace. Cu oarecare aproximație, hermeneutica structuralismului

Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
de hermeneuticile timpului, dar și de structuralismul socio-uman din ultima jumătate de secol. Așa cum se susține și în (37 a și b). Căci științele moderne ale naturii practică structuralismul nu de la scolastici, ci poate de la antici încoace. Cu oarecare aproximație, hermeneutica structuralismului trimite la metalogică și metamatematică. Se ajunge așa în preajma semioticii, care are corespondențe informațional-calculatorii și tehnologice, respectiv, ne întâlnim și cu o etică a valorilor și virtuților morale, definitorii pentru lumile oamenilor de astăzi, de la cele mai "primitive" care

Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
tehnologice, respectiv, ne întâlnim și cu o etică a valorilor și virtuților morale, definitorii pentru lumile oamenilor de astăzi, de la cele mai "primitive" care se conservă prin tot mai rarele rezervații la cele mai "expandate" în Cosmosul Apropiat. (38) Structuralismul, hermeneutica și filosofiile mai vechi, de genul pozitivismului, fenomenologiei și existențialismului, nu pot lipsi din eforturile de înțelegere a orizonturilor și limitelor societăților și oamenilor care trăiesc în ele. În 1994, R. Trigg scria pentru ediția românească a uneia dintre cărțile

Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]