8,202 matches
-
-s om bătrân, am făcut 30 di ani mină în Leșu Ursului, uraniu era mai domol decât iepili istea-n călduri, futu-li Dumnezău sî li futî! 34. Etajul 2: baia la capătul holului, geamul la capătul holului, ușa la capătul holului, uscătorul la capătul holului. Întunericul puțea. Beznă. Fiecare își golea mațul pe unde apuca. Pe întuneric, cu vârful bocancului se pipăiau denivelările. Mozaicul era crăpat, prin el se zărea o fantă de lumină; holul de la unu era luminat cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
făcut 30 di ani mină în Leșu Ursului, uraniu era mai domol decât iepili istea-n călduri, futu-li Dumnezău sî li futî! 34. Etajul 2: baia la capătul holului, geamul la capătul holului, ușa la capătul holului, uscătorul la capătul holului. Întunericul puțea. Beznă. Fiecare își golea mațul pe unde apuca. Pe întuneric, cu vârful bocancului se pipăiau denivelările. Mozaicul era crăpat, prin el se zărea o fantă de lumină; holul de la unu era luminat cu o lampă, acolo erau "famuiștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
la capătul holului, ușa la capătul holului, uscătorul la capătul holului. Întunericul puțea. Beznă. Fiecare își golea mațul pe unde apuca. Pe întuneric, cu vârful bocancului se pipăiau denivelările. Mozaicul era crăpat, prin el se zărea o fantă de lumină; holul de la unu era luminat cu o lampă, acolo erau "famuiștii", ăia cu o șatră de copii. Tu, închide-ți ușa, că năvălesc scamele! Frate-tu îi scamă, curvă, acesta-i copil! Stai deoparte că sar lățăii pe mine, uscato! Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
patru trepte mai jos. Zâmbetul Dorei semăna cu o desfăcătoare de păpușoi sau cu o greblă știrbă, rezemată lângă grămada de gunoi, sau cu o spărtură în gardul cimitirului. Dora rânjea ca un mormânt desfundat de soare. Uscătorul, la capătul holului; în mijlocul uscătorului, o saltea roasă de șoareci, șoarecii ronțăiau arcurile, șoarecii își făceau cuib printre câlții îmbâcsiți de secreții vaginale, spermă, rapăn, noroi, mucegai. Deasupra, stăpânii gunoaielor ambalau excremente de cârtiță. Dora, ți-am adus fătălăul despre care ți-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
un banal colet peste care, cu creion chimic, vei scrie "fragil". Mi-e milă de el, a mai fost pus la o așa încercare când m-am născut. După ce a semnat certificatul de naștere, m-a uitat cu tot cu căruț pe hol, la starea civilă. Mi-a pus numele lui, numele lui taică-său, bunicu-său, străbunicu-său: Basarab Petru, Petru, Petru. De la starea civilă, s-a dus la crâșmă până noaptea târziu, apoi a venit, euforic, la mama să-i arate documentul. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
și pe această piatră voi zidi biserică." "Saule, bate vântul a furtună în clepsidră, este vremea zidurilor crescute în inimă, înalță-te, sângele leagă cel mai trainic intențiile." Promisiunea lozului în plic, trei colți și o limbă despicată. 45. Pe hol, un singur felinar stropit cu var și excremente de muște. În jurul luminii, fluturii prinși într-un dans tribal invocau ploaie. Zborul deșira flacăra ca pe un pulover putred, geometria intențiilor intersecta obsesiile licuricilor. Mirosul de gaz lampant tămâia înserarea până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ceva mărunțiș de suflet, mă cumpără. La naiba, cu lașitatea asta de căcat! Cum să trag obloanele, când singurul meu bilet de vacanță este în buzunarul Fecioarei? 72. Un zgomot ca de trezire a fiarelor s-a auzit la capătul holului. Până sub unghii, până sub gene, până sub tâmplă, glasul lacătelor deschise străfulgera absența. Cu un ultim efort, a încercat să privească spre ușă. O umbră lichidă, cu un foarfece de curățat via, decupa părticele de libertate. Gratiile, o țesătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
profesorul”! Apoi, știu foarte bine ce dispoziție ai primit. La ora douăsprezece, trebuia să fii În salon! ― Și cât am Întârziat? ― Cu impertinența nu vei face casă bună cu mine, doctore Cuc! În acest timp, s-au auzit pași pe holul clinicii. Îndată s-a deschis ușa salonului și au intrat profesorul și doctorul Gruia. ― Ei? Ce noutăți avem, domnule doctor Vatră? ― Vă rog să examinați și dumneavoastră plaga pacientului... Profesorul s-a apropiat și a studiat cu atenție plaga operatorie
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
vizita, vă rog să vă prezentați la mine, Împreună cu doctorul Cuc și cu asistentul meu, doctorul Gruia - a mai spus profesorul, ieșind din salon... ― Voi veni negreșit, domnule profesor... Profesorul tocmai discuta cu directorul spitalului, pe care Îl Întâlnise pe holul clinicii, când doctorul Vatră, Împreună cu Gruia și cu „doctorașul”, au sosit. ― Ne-am prezentat, domnule profesor - a deschis vorba doctorul Vatră, după ce l-a salutat pe director.. ― Poftiți În cabinetul meu. Domnule director, sunteți invitatul meu - a plusat profesorul. Directorul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de dimineață. Cred că vorbim despre același caz... ― Fără doar și poate. Toți oamenii din serviciul nostru se aflau la locul lor, ocupându-se de pacienții existenți. Pe la orele opt și patruzeci de minute, s-a auzit mare zarvă pe hol... Am ieșit. Doctorul Cuc - pe care dumneavoastră Îl cunoașteți mai bine decât mine - Împingea de zor la o brancardă, pe care se afla un individ așezat ca vai de lume. Gata-gata să cadă. Doctorul Cuc nu știa ce să facă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
bărbățâia lui di culcat sî culcî sângurî, da’ di sculat trebui s-o agiuti cu mâna - a răspuns hâtrul În râsul nestăvilit al pacienților... Pentru a nu pufni și ei În râs, Gruia și doctorul Pas au ieșit repede În hol, unde au râs sănătos. Apoi, doctorul Gruia a venit cu precizarea:: ― Așa trebuie lucrat, domnule doctor! Să l treacă toate nădușelile pe acest neica nimeni!... Securistul a rămas cu ochii dilatați, ca În fața unei primejdii iminente. Sora șefă a refăcut
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ascultau ritmul potcoavelor calului pe caldarâmul Copoului... În zori, Gruia s-a ridicat din pat cu mare grijă, să nu-i trezească pe Maria și pe Tudorel. Când a ajuns la spital, nenea Mitru i-a ieșit În cale pe holul clinicii. ― Să trăiți, domnule doctor. ― Bună dimineața, nene Mitrule. Ești bine, sănătos? ― Cât se poate de bine la vârsta mea, domnule doctor. Domnul profesor m-a rugat să observ și să vă spun ce „minuni” mai face doctorul Cuc - „doctorașul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
pe aiasta? ― Uite, mâine luăm o trăsură și plecăm hai-hui. Pe drum, am să-ți ascult povestea... Acum, Însă, hai să-l lăsăm pe Nicu să se ducă acasă. Un bob zăbavă - i-a rugat Nicu și a ieșit pe hol. Nenea Mitru ședea pe un scaun, nu departe de cabinetul lui. I-a făcut semn să se apropie: ― Poftiți, domnule profesor. ― Te rog să aduci o birjă, ca să ne ducă acasă. ― Numaidecât. ― Ce ai mai pus la cale? - l-a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
a apucat să treacă prin conținutul lucrărilor pregătite În vederea examenului ce Îl aștepta, așa cum Îl sfătuise profesorul. Din când În când, cerceta ceasul, pentru a nu Întârzia la Întâlnire... Când a presupus că s-a sfârșit contravizita, a ieșit pe hol, să vadă cum e „atmosfera”. O soră tocmai trecea spre sala de pansamente. ― Bună seara, domnule doctor. ― Bună seara. Spune-mi, te rog, dacă s-a sfârșit contravizita. ― Îndată va ieși domnul profesor. E În ultimul salon... Și-a luat
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de moară legate de picioare, a urcat În clinică. S-a retras În cămăruța lui. Pentru a-și ocupa timpul, s-a apucat să facă ordine Între hârtiile și obiectele din jur. Urechea Însă era atentă la orice zgomot de pe hol, care i-ar fi putut spune că s-a Întors profesorul... Mereu cerceta ceasornicul, dar i se părea că timpul bate pasul pe loc. Atunci i-a venit În minte gândul că de fapt timpul nu face nici o mișcare. Sau
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
și foarte bună cunoștință de-a lui Fănel Trifu, socrul surorii sale, căsătorită și stabilită la București cu ani buni înaintea războiului. Ca unul care cunoștea bine casa, Fănel Trifu se îndreptă spre o ușă și păși înăuntru primul. În holul de la intrare era întuneric și nici un zgomot nu lăsa să se ghicească prezența chiriașilor care locuiau acolo. Fănel Trifu o luă la dreapta și începu să urce niște scări de lemn, prevenindu-l și pe camaradul său să pășească cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
spre ușă. Fane, lua-te-ar dracii!... urlă din nou politrucul comunal, de astă dată atât de sonor, că se zgâlțâiră geamurile. Adu-ncoace mai repede un pahar mare, de cristal, pentru tovarășul Ilici Vasile, n-auzi!!... De afară, din hol, nu răspunse și nu se arătă pentru moment nimeni și secretarul de partid, repetându-și înjurăturile, se ridică de pe scaun, ca s-o pornească în căutarea omului de serviciu. Între timp, răcorit, Ilici Vasile puse sticla pe jumătate golită înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
de mult electrotehnica, ar fi urmat cu siguranță și el facultatea de matematică. 2 După câteva zile, Victor se duse pe la universitate, ca să afle ce mai era nou în legătură cu începerea cursurilor și ca să-și cunoască viitorii colegi. Din păcate, pe holuri și la secretariat, nu întâlni nici o figură cunoscută. Doar profesorul Barbilian își făcu o scurtă și intempestivă apariție, pe când aștepta la secretariat. Profesorul, cu înfățișarea lui de ins distins și superior, năvăli pe ușă foarte grăbit și foarte supărat că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
filologie, sperând să întâlnească pe vreun scriitor sau cu vreun profesor cunoscut al facultății vecine. După ce trecu de amfiteatrul Odobescu și o făcu la stânga pe lângă lift, fără ca, bineînțeles, să dea ochi cu nici o figură de literat celebru, el coborî în holul facultății de filologie și dădu să o apuce spre ieșire. Dar imediat observă, în partea cealaltă a holului, un grup agitat și gălăgios de studenți și se opri, curios să vadă despre ce era vorba. Studenții de la filologie se strânseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
amfiteatrul Odobescu și o făcu la stânga pe lângă lift, fără ca, bineînțeles, să dea ochi cu nici o figură de literat celebru, el coborî în holul facultății de filologie și dădu să o apuce spre ieșire. Dar imediat observă, în partea cealaltă a holului, un grup agitat și gălăgios de studenți și se opri, curios să vadă despre ce era vorba. Studenții de la filologie se strânseseră și se îmbulzeau în jurul unui tip cam de vârsta lor, înveșmântat ciudat într-un fel de rubașcă neagră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
fi, dar ceva în felul de-a fi și de-a vorbi al poetului gratulat bășcălios cu apelativul "maestre" îi reținu atenția și-l făcu să rămână în continuare acolo, curios să vadă ce-avea să mai urmeze. Hărmălaia din hol îl scosese din amorțeală și pe portar, un tip țigănos și țanțoș, îmbrăcat cu dichis în uniformă ca de portar de hotel; iar lângă el se ivise și o țața Floarea, femeie de serviciu, cu măturoiul în mână, și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
apoi prin rubașcă, și din nou prin buzunare, de data aceasta întorcându-le pe dos și cercetându-le cu de-amănuntul, să vadă dacă nu erau rupte cumva. Discuțiile și râsetele încetară și, în liniștea care se făcu în spațiosul hol, vocea poetului izbucni încărcată de o poznașă gravitate. Măi, am dat-o naibii! Am pățit ca Păcală. Mi-am uitat stihuitorul acasă!... Dar nu-i nimic, o scoatem noi la capăt... Ia ascultați aici, măi, și dacă nu v-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
flăcări... Pot să mai re-nviu luminos din el ca Pasărea Phoenix? Piară-mi ochii tulburători din cale, Vino iar în sân, nepăsare tristă; Ca să pot muri liniștit, pe mine Mie redă-mă! O liniște ca de catedrală se așternu în hol și toți îl ascultară pe recitator cu vădită admirație. Când sfârși, poetul își roti privirea peste capetele ascultătorilor și, fixând-o pe studenta care îl tachinase mai devreme, vru să știe ce părere avea ea despre poezie. Studenta, o blondă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
studenta brunetă și subțire. Haideți acasă, până nu se-ntoarce... Hai, dragă, aprobă prietenul ei cel înalt și blond și, salutându-l pe portar, care îl privea surâzător, se urni de-acolo împreună cu prietena lui și cu tot grupul. În holul care devenise brusc prea larg și prea pustiu, nu mai rămăseseră decât Victor și, la doi pași în fața lui, studenta de la filologie, cea cu gentuța plină de cărți, care-l înfruntase pe vigilent. Ne cunoaștem de undeva?... se interesă fata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ocazia să-l zărească odată pe profesorul Călinescu plecând de la universitate cu un aer preocupat și academic, de maestru ajuns la apogeul carierei, și cu păru-i albit căzându-i în șuvițe rebele peste frunte. Și tot în timp ce adăsta pe holul de la intrarea în facultate, întorcând capul spre ușă de câte ori se deschidea pentru a mai lăsa pe cineva să intre, mai avu ocazia să-l revadă pe tânărul și adulatul poet cu rubașcă neagră și chip expresiv. Însoțit de o mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]