1,975 matches
-
cu impact asupra natalității. 3. Medicina și sănătatea publică: Aplicarea progreselor medicinii și generalizarea asistenței medico-sanitare au modificat profund morbiditatea și mortalitatea, contribuind decisiv la creșterea duratei medii de viață. Boli ca malaria, pelagra, tifosul exantematic, febra tifoidă, difteria, poliomelita, holera, au devenit istorie. Pe lângă schimbarea radicală a profilului morbidității la fel de semnificativ a fost impactul asupra mortalității infantile, care s-a redus de peste 10 ori, contribuind astfel la creșterea speranței de viață la naștere. Opinia că până la 65 ani speranța de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
au fost progresele În domeniul biologiei (Îndeosebi bacteriologiei), medicinii și implicit igienei și sănătății publice. Întradevăr În a doua jumătate a secolului al XIX-lea se descoperă aproape toți agenții etiologici ai principalelor boli infecțioase cu impact epidemiologic major (variola, holera, ciuma, difteria, tusea convulsivă, salmonelozele, schigelozele, bacilul Koch etc.) boli care decimau grupele de vârstă mică. Aceste progrese au permis introducerea unor măsuri profilactice și curative eficiente. Numai introducerea pasteurizării laptelui de exemplu, a ameliorat considerabil alimentația artificială la copii
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și tratament au putut fi puse la punct și aplicate pentru fiecare boală În parte. Aici se cuvin a fi menționate trei momente importante: introducerea profilaxiei În masă prin vaccinare pentru principalele boli care măcinau populația infantilă; variola (Edward Jenner-1798), holera (Ion Cantacuzino-1912), tuberculoza (Albert Calmette și Camille Guerin-1921), difteria (Gaston Ramon-1923), poliomelita (Jonas Salk-1953 și Albert Bruce Sabin-1955); descoperirea antibioticelor și chimioterapicelor care au devenit cea mai puternică armă În tratamentul infecțiilor, altădată devastatoare la vârsta copilăriei, accentuate și de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Frondă. Motivul resentimentelor francezilor de rând se datorau politicii demografice inițiată de Mazarin. În 1644 Parisul număra deja jumătate de milion de locuitori, iar condițiile precare de igienă îi puteau transforma în orice moment într-un focar pentru ciumă și holeră. Mazarin a încercat să oprească acest aflux al locuitorilor spre capitală, mărind taxele și amendândui pe cei care își construiau casele lângă zidurile orașului. Fronda populară a izbucnit în februarie 1648; presiunile cardinalului asupra Parlamentului, de a strânge bani pentru
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
spre dreapta. În exergă, sunt plasați anii 1921-1971, respectiv, 1996 (fig. 111av). Nu putem încheia acest medalion fără a sublinia că prezența medalistică a doctorului Cantacuzino este de excepție, cum de excepție sunt și contribuțiile sale în studiul și combaterea holerei, tifosului exantematic, tuberculozei, scarlatinei etc., în momente dure ale existenței noastre istorice, cât și după aceea, onorându-și pe planul științei medicale ilustra sa ascendență. Vom mai preciza că savantul doctor Ion Cantacuzino este prezent în unul dintre medalioanele personalităților
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
luat imaginile. ALEXANDRU SLĂTINEANU Din 1911, Alexandru Slătineanu va sluji Facultatea de Medicină din Iași timp de 27 de ani, până în 1938, iar în perioada 1924-1927 va fi și rector al Universității ieșene. Se implică direct în combaterea epidemiilor de holeră în 1913 și 1916, a celei de tifos exantematic din 1917-1918. A contribuit la înființarea Institutului de Igienă din Iași, a Sanatoriului TBC de la Bârnova, la organizarea și dezvoltarea Spitalului de Boli Contagioase din Iași. În 1936, a fost ales
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în catalogul absolvenților promoției 1901. După studii la Facultatea de Medicină din București, lucrează în laboratorul de medicină experimentală al prof. Ion Cantacuzino. Este colaborator al maestrului său, Ion Cantacuzino, alături de alte personalități, în acțiunile întreprinse pentru combaterea epidemiilor de holeră și tifos exantematic în timpul războaielor balcanice și al primului război mondial. După o practică de doi ani la Bruxelles, unde se impune între primii cercetători ai fenomenului de bacteriofagie, domeniu care îl va consacra pe plan mondial, în 1892, revine
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
stăpânitori, nefiind de nimeni supărați” <footnote V.T. Stefanelli, Documente din vechiul Ocol al Câmpulungului, Editura Socet, București, 1915, p. 298. footnote>. Nemulțumirile de ordin social s-au agravat din cauza secetei cumplite din 1847, a invaziei de lăcuste, a epidemiei de holeră care a urmat în primăvara și în vara anului 1848 80. Acțiunile protestatare pentru apărarea drepturilor economice, politice și naționale ale românilor au culminat cu ridicarea la luptă în timpul revoluției din 1848-1849. Țăranii din Bucovina, prin deputații aleși și prin
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ziua de 1 mai). Biserica îi numără printre ctitori pe: Mihail Sturza și familiile Cantacuzino-Pașcanu, Constantin Ipsilanti, Alexandru Moruzi și Mitropolitul Veniamin Costachi. Scopul înălțării acestei biserici a fost de a servi de paraclis pentru prohodirea celor care mureau de holeră, pe timpul când această boală b�ntuia prin aceste locuri și pe care respectivul spital îi înmormânta în preajma bisericii. Faptul că în această biserică se află icoane din 1820 și 1829, precum și registre matriculare din anii 1858-1865, duc la ipoteza că
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
din 1820 și 1829, precum și registre matriculare din anii 1858-1865, duc la ipoteza că aici ar mai fi fost o biserică mai veche, precum și că nu a servit numai scopului pe care l-am arătat, adică prohodirea celor morți de holeră. Între anii 1924-1925 s-au făcut aici reparații capitale sub îngrijirea Epitropiei sfântul Spiridon. Încep�nd din anul 1958, pe lângă deservirea cimitirului a căpătat și statut de biserică parohială. În plan, biserica are formă de navă și de-a lungul
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Cârligăturii și câte unul din Ruginoasa și Coșula (ținutul Botoșani), însă alți 3 au fugit din sat, stabilindu-se la Podu Iloaiei și Miroslava. Se pare că diminuarea numărului de lăcuitori, ar fi fost cauzată și de noua epidemie de holeră din vara anului 1848, căreia i-au căzut victime, așa cum notifică documentul menționat, 9 săteni din Ulmi și 6 din Poleni. Revenind la satul Poleni, constatăm, de la un an la altul, o creștere lentă a populației, de la 22 birnici și
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
cu teoria că anumiți factori interni ce țin de sistemul imunitar sunt responsabili de apariția bolii, nu virușii cum susține Pasteur. Pentru a dovedi această teorie în plenul Academiei Franceze a înghițit o fiolă întreagă ce conținea viruși vii de holeră. Nu s-a infectat cu această boală.( Doctor Louis de Brower) În 1885-1886 Victor Babeș identifică la persoanele infectate cu bacilul tuberculos microbi de asociație care profită de slăbirea organismului și se asociază la distrugerea lui. Idee foarte modernă ce
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
observă că maximele și minimele numărului petelor din Soare, care se succed din 11 în 11 ani, sunt urmate de maxime și minime ale multor fenomene terestre. Din punct de vedere medical, se cercetează perioada epidemiilor asiatice, de ciumă și holeră, pentru a se vedea corelația lor cu 11 sau cu multiplii lui. Se poate aminti aici vestita epidemie numită "gripa spaniolă", care a izbucnit deodată , pe tot întinsul globului, citîndu-se cazuri chiar pe insule foarte izolate ale oceanelor. Fig. 39
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
sau etapele intermediare de evoluție. În sensul acesta, invazii de păsări (ciori, vrăbii, sturzi, grauri ș.a.), insecte (lăcuste, termite ș.a.), de larve, de germeni patogeni etc., distrug păduri, culturi agricole, provoacă epidemii uneori catastrofale. Istoria consemnează epidemii medievale de ciumă, holeră, tifos, malarie și grave forme actuale de tuberculoză, sida, pe lângă focare endemice de boli tropicale a căror asanare a concentrat mari resurse materiale și umane ale organismelor specializate ale O.N.U. (O.M.S., F.A.O., U.N.E.S.C.O.)16
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de o importanță economică majoră (piscicultură, culturi irigate, menținerea unei cuverturi vegetale capabile să susțină creșterea animalelor etc.). Suprafața inundată acoperă între 4 000 și 30 000 km2 (Goudie și Viles, 1997, pp.57). 16. Epidemii recente precum aceea de holeră din 1990, în Peru, au demonstrat că insalubritatea apelor poate face încă ravagii. Conform OMS, peste 80% dintre îmbolnăviri sunt determinate de consumarea apelor infestate sau de contactul extern cu astfel de ape. 17. Astfel, la a doua reuniune a
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de o importanță economică majoră (piscicultură, culturi irigate, menținerea unei cuverturi vegetale capabile să susțină creșterea animalelor etc.). Suprafața inundată acoperă între 4 000 și 30 000 km2 (Goudie și Viles, 1997, pp.57). 16 Epidemii recente precum aceea de holeră din 1990, în Peru, au demonstrat că insalubritatea apelor poate face încă ravagii. Conform OMS, peste 80% dintre îmbolnăviri sunt determinate de consumarea apelor infestate sau de contactul extern cu astfel de ape. 17 Astfel, la a doua reuniune a
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
etc. Focarele mari pot avea un aspect omogen, în necrobaciloza sau pseudostratificat, în histomonoza; pot fi net delimitate de țesutul înconjurător, în necrobaciloza sau marginea lor se pierde în țesutul limitrof, în campilobacterioza mieilor. Caracterul necrozei poate fi uscat, în holeră aviară sau manifestă o tendință evidență spre fluidifiere în necrobaciloza. Histologic, se relevă topirea țesuturilor locale cu persistentă unui detritus necrotic mai mult sau mai putin înfiltrat cu plasma, fibrina, IOAN PAUL118 hematii la mamifere, eritrocite la păsări și leucocite
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
spre dreapta. În exerga, sunt plasați anii 1921-1971, respectiv, 1996 (fig. 111av). Nu putem încheia acest medalion fără a sublinia că prezența medalistica a doctorului Cantacuzino este de excepție, cum de excepție sunt și contribuțiile sale în studiul și combaterea holerei, tifosului exantematic, tuberculozei, scarlatinei etc., în momente dure ale existenței noastre istorice, cât și după aceea, onorându-si pe planul științei medicale ilustra să ascendentă. Vom mai preciza că savantul doctor Ion Cantacuzino este prezent în unul dintre medalioanele personalităților
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cîte 105} ALEXANDRU SLĂTINEANU Din 1911, Alexandru Slătineanu va sluji Facultatea de Medicină din Iași timp de 27 de ani, până în 1938, iar în perioada 1924-1927 va fi și rector al Universității ieșene. Se implică direct în combaterea epidemiilor de holeră în 1913 și 1916, a celei de tifos exantematic din 1917-1918. A contribuit la înființarea Institutului de Igienă din Iași, a Sanatoriului TBC de la Bârnova, la organizarea și dezvoltarea Spitalului de Boli Contagioase din Iași. În 1936, a fost ales
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
absolvenților promoției 1901{\cîte 114}. După studii la Facultatea de Medicină din București, lucrează în laboratorul de medicină experimentală al prof. Ion Cantacuzino. Este colaborator al maestrului sau, Ion Cantacuzino, alături de alte personalități, în acțiunile întreprinse pentru combaterea epidemiilor de holeră și tifos exantematic în timpul războaielor balcanice și al primului război mondial. După o practică de doi ani la Bruxelles, unde se impune între primii cercetători ai fenomenului de bacteriofagie, domeniu care îl va consacră pe plan mondial, în 1892, revine
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Aprofundând procesul prin care organismele distrug microorganismele, el reușește să reducă mortalitatea flagrantă prin febră puerperală și creează două vaccinuri esențiale contra turbării și antraxului. Împreună cu Ferdinand Cohn46 și Robert Koch47, pune bazele bacteriologiei ca știință de sine stătătoare. Studiind holera găinilor, el a observat că bacteriile dintr-o anumită cultură de holeră inoculate găinilor nu au reușit să provoace boala. Administrează acestor găini noi culturi de bacterii, dar nici de această dată nu reușește să provoace holera găinilor. El consideră
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
flagrantă prin febră puerperală și creează două vaccinuri esențiale contra turbării și antraxului. Împreună cu Ferdinand Cohn46 și Robert Koch47, pune bazele bacteriologiei ca știință de sine stătătoare. Studiind holera găinilor, el a observat că bacteriile dintr-o anumită cultură de holeră inoculate găinilor nu au reușit să provoace boala. Administrează acestor găini noi culturi de bacterii, dar nici de această dată nu reușește să provoace holera găinilor. El consideră că bacteria din prima cultură avea o virulență slabă, dar capabilă să
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
sine stătătoare. Studiind holera găinilor, el a observat că bacteriile dintr-o anumită cultură de holeră inoculate găinilor nu au reușit să provoace boala. Administrează acestor găini noi culturi de bacterii, dar nici de această dată nu reușește să provoace holera găinilor. El consideră că bacteria din prima cultură avea o virulență slabă, dar capabilă să imunizeze găinile de holeră; observă, de asemenea, că menținerea culturilor de bacterii timp de o lună provoacă o boală care nu mai este fatală, ci
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
au reușit să provoace boala. Administrează acestor găini noi culturi de bacterii, dar nici de această dată nu reușește să provoace holera găinilor. El consideră că bacteria din prima cultură avea o virulență slabă, dar capabilă să imunizeze găinile de holeră; observă, de asemenea, că menținerea culturilor de bacterii timp de o lună provoacă o boală care nu mai este fatală, ci permite vindecarea în scurt timp. Repetă experiența cu antrax expus la oxigen și descoperă vaccinul antiantrax. Fenomenul de provocare
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Între numeroasele rapoarte scrise, cel mai important este Raport istoric asupra progresului științelor fizice între 1789-1810. După căderea lui Napoleon este menținut în aceeași poziție de Bourbonii reveniți la putere. În 1826 este numit Ministru al Afacerilor Interne. Moare de holeră la Paris. Convingerea sa că nu există o trecere graduală de la o formă inferioară la una superioară a speciei îl determină să nege evoluția. Crede că schimbările anatomice conduc la imposibilitatea de supraviețuire și la dispariția speciei. Conduce o campanie
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]