3,613 matches
-
Precum Mahmud Al-Safadi, militant al Frontului Popular pentru Eliberarea Palestinei, recent eliberat dintr-o închisoare israeliană, care-i scria președintelui iranian Mahmud Ahmadinejad, alăturându-i-se răposatului Edward Said: În privința luptei poporului meu pentru independență și libertate: poate considerați negarea Holocaustului drept o expresie a sprijinului față de palestinieni? Și aici vă înșelați. Noi luptăm pentru existența și drepturile noastre și împotriva nedreptății istorice care ni s-a făcut în 1948. Nu vom obține victoria și independența negând genocidul comis împotriva poporului
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Shoah-ului Pe 2 iunie 1967, într-un articol intitulat "Cinq intellectuels de gauche dénoncent violemment la politique des pays arabes", Le Monde îl cita pe Claude Lanzmann, care declara că, "dacă Israelul ar fi distrus, ar fi mai grav decât Holocaustul nazist. Căci Israelul este libertatea mea. Desigur, sunt asimilat, dar n-am încredere. Fără Israel, mă simt gol". Vom nota că Lanzmann nu folosea încă termenul Shoah, din care va face mai târziu titlul filmului său, pur și simplu fiindcă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
genocidul cântărește tot mai mult în conștiința iudaităților franceză și americană. Pe acest plan, anul 1973, care este și cel al războiului de Kippur, marchează o cotitură decisivă în Statele Unite. Se creează un consens asupra necesității de a prezerva memoria Holocaustului și, din acel moment, se înmulțesc programele de studii în universități, publicațiile, colocviile și, în cele din urmă, muzeele. În cartea sa consacrată subiectului, Peter Novick a evocat îndelung dominația crescândă a temei în sânul iudaismului american și în cultura
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
înmulțesc programele de studii în universități, publicațiile, colocviile și, în cele din urmă, muzeele. În cartea sa consacrată subiectului, Peter Novick a evocat îndelung dominația crescândă a temei în sânul iudaismului american și în cultura americană 22. Și în Franța Holocaustul este folosit de acum pentru a mobiliza sprijinirea statului Israel. Recent, în 2003, în timpul celei de-a doua Intifade, când consiliul de administrație al Universității Paris-VI îndeamnă la boicotarea universităților israeliene, același Claude Lanzmann nu se dă în lături
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
joacă acum este primul act, marea uvertură a acestui război, al cărui scop final, precum, cu șaizeci de ani în urmă, soluția cu același nume, este distrugerea statului Israel"qqqqq. Cum o atestă din nou această declarație, caracterul indisociabil al Holocaustului și al "izbăvirii" lui, Israelul, este în mod regulat adus în prim-plan în situațiile de criză, minore sau majore. Contrastul este frapant dacă ne amintim că în 1955, când s-a pus problema ridicării unui Memorial al martirului evreu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
discordantă în peisaj. Dimpotrivă, el permite indirect unei țări care are dificultăți în a admite paginile întunecate ale istoriei sale să amâne recunoașterea prejudiciilor pe care le-a provocat altor grupuri, în alte epoci. Ca și cum îndeplinirea datoriei de memorie în legătură cu Holocaustul ar scuti-o, cel puțin provizoriu, să se achite de alte "datorii" de aceeași natură. Chiar și înaintea Războiului de Șase Zile, încă din 1961, reacția iudaității franceze la procesul Eichmann anunța amploarea și tonalitatea pe care le va căpăta
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
din cauza atitudinii adoptate de general față de Israel și a sprijinului său indirect pentru țările arabe. Mulți repatriați au comparat această atitudine de abandonarea Algeriei în mâinile arabilor. Din acel moment, evreii își concep raportul cu națiunea franceză ca supraviețuitori ai Holocaustului și, deci, ca evrei. Ei își exprimă, într-o retorică încărcată de emoție, temerea ca în Orientul Mijlociu să nu se producă un al doilea genocid și consideră că oroarea extraordinară și incomprehensibilă a unei asemenea catastrofe cere o manifestare publică
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
despre statul Israel războinic și poporul evreu "sigur pe el și dominator", declarații care aveau să provoace teama de o resurgență a antisemitismului. În acest climat complex și inedit se cristalizează în Franța conexiunea genocid-Israel. Majoritatea evreilor din Africa de Nord conștientizează Holocaustul în metropolă. În exil se face această apropiere care, pe de altă parte, îi împiedică în același timp pe exilați să-și exprime propriile suferințe în fața evreilor care au trăit traumatismul celui de-al Doilea Război Mondial și al deportării
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
care, pe de altă parte, îi împiedică în același timp pe exilați să-și exprime propriile suferințe în fața evreilor care au trăit traumatismul celui de-al Doilea Război Mondial și al deportării. Exilul lor era sortit tăcerii, în timp ce tăcerea în privința Holocaustului se rupea treptat începând din anii 1970. Din conflictul israeliano-arab decurg mai multe idei pe care le regăsim în dezbaterile din anii următori. Holocaustul justifica, de acum, clamarea identității evreiești în sfera publică. În Franța, evreii evitaseră dintotdeauna, să pună
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de-al Doilea Război Mondial și al deportării. Exilul lor era sortit tăcerii, în timp ce tăcerea în privința Holocaustului se rupea treptat începând din anii 1970. Din conflictul israeliano-arab decurg mai multe idei pe care le regăsim în dezbaterile din anii următori. Holocaustul justifica, de acum, clamarea identității evreiești în sfera publică. În Franța, evreii evitaseră dintotdeauna, să pună în conflict iudaitatea lor și cetățenia lor franceză, cea de-a doua impunând ținerea celei dintâi în surdină. Războiul de Șase Zile provocase o
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
sionismului, care se formează încă din secolul al XIX-lea în elanul marilor mișcări naționaliste europene din epocă și care lucrează pe termen lung (mai multe decenii) la crearea unui stat evreu, mulți percep Israelul ca pe o victorie asupra Holocaustului. Chiar dacă genocidul i-a grăbit într-adevăr fondarea, statul nu este nicidecum prelungirea lui directă. Și totuși amândouă alcătuiesc de acum un ansamblu și sunt tratate la fel în memoria evreilor din diaspora. Ceea ce facilitează sarcina oamenilor de stat israelieni
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
teleologică mai apropiată de religie decât de istorie. De vreme ce totul duce la dezastru, nimic nu se poate schimba, iar evreul a fost și va fi întotdeauna o victimă. Într-un fel, istoria multimilenară a evreilor este redusă la sionism, la Holocaust și la instaurarea statului Israel, fiind astfel ocultate numeroase aspecte esențiale din ceea ce a fost cu adevărat iudaismul în alte momente ale istoriei. Aceste aspecte, atunci când ies din umbră, sunt citite, de altfel, numai prin prisma celor trei componente noi
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
neîncetat în acțiunea morală din viața cotidiană. Victimele nu sunt înnobilate de suferința lor. Dimpotrivă, această autopercepere a propriei victimități poate genera o dorință de compensare și de a-i tiraniza pe alții. Este timpul să nu mai credem că Holocaustul este singurul eveniment fondator al istoriei evreilor și că a fi evreu se rezumă la a te considera victimă a ne-evreilor. Nicio identitate individuală sau de grup nu poate rezista mult timp pe un asemenea soclu 28. Dacă admitem
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
nu poate rezista mult timp pe un asemenea soclu 28. Dacă admitem că genocidul este fundamentul și capătul istoriei evreilor, iudaismul este inexorabil sortit dispariției. "Holocaustomania", cum o numește Jacob Neusner, este pe cale să sărăcească viața spirituală evreiască. După război, Holocaustul ocupa puțin loc în viața evreilor americani, și la fel se întâmpla în Franța. Cartea marelui sociolog american Nathan Glazer, scrisă în acea epocă, nu face decât în treacăt referire la distrugerea iudaismului european 29. Contrastul cu anii 1970, mai
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
să nu se închidă în ea, să promoveze viața, să se deschidă față de restul umanității și să lupte împreună cu aceasta împotriva oricărei repetări a răului. A nu face asta înseamnă a trăda în același timp iudaismul și ființa umană. Izolarea Holocaustului în cadrul unei religii civile nu garantează nicidecum universalizarea lecțiilor care ar trebui trase din el. Desigur, memoria lui tinde să se cosmopolitizeze în această eră a globalizării, cu riturile, codurile și locurile ei de cult tot mai familiare și mai
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
trebui trase din el. Desigur, memoria lui tinde să se cosmopolitizeze în această eră a globalizării, cu riturile, codurile și locurile ei de cult tot mai familiare și mai perceptibile în diverse puncte ale planetei. Și totuși, în același timp, Holocaustul este înțeles ca un dezastru întâmplat evreilor, nu ca o catastrofă care s-ar putea abate asupra altor grupuri. Aparentul cosmopolitism al acestei memorii nu face însă universal mesajul ei, pentru că nu pune accentul pe acest aspect. Mondializarea memoriei Holocaustului
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Holocaustul este înțeles ca un dezastru întâmplat evreilor, nu ca o catastrofă care s-ar putea abate asupra altor grupuri. Aparentul cosmopolitism al acestei memorii nu face însă universal mesajul ei, pentru că nu pune accentul pe acest aspect. Mondializarea memoriei Holocaustului, într-o epocă de continuă deplasare a reperelor noastre și de dispariție a ideologiilor al căror discurs separa clar altădată "binele" de "rău", răspunde nevoii noastre de o piatră de încercare morală 31. Însă numai istoria este în măsură să
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în măsură să-i universalizeze mesajul. Nu o memorie cu funcționare "narcisistă". Sanctificarea și narcisizarea au disociat acest genocid de celelalte catastrofe cunoscute de umanitate de-a lungul parcursului ei. Această izolare, dorită de cei care elaborau instituționalizarea și politizarea Holocaustului, implică și pericole. Unul dintre cele mai notabile, frecvent astăzi, inclusiv în Franța, este ceea ce Micahel Marrus, marele istoric canadian a cărui carte Vichy et les Juifs (1981), scrisă împreună cu Robert Paxton, a pus Franța față în față cu paginile
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
societății franceze, care găsește justificare în chiar în acest conflict pentru a da frâu liber unei argumentații inspirate din arsenalul clasic al acestui rău recurent. Fapt este că tabuul antisemitismului a dispărut ca urmare a conflictului israeliano-palestinian. De acum, memoria Holocaustului nu-i mai apără pe evrei de antisemitism. Tabuul a dispărut și fiindcă, în anumite medii, evreul, confundat cu israelianul, pierzându-și statutul de victimă conferit de Holocaust, nu mai este protejat. Noua victimă este deodată palestinianul, identificat, în mediile
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
tabuul antisemitismului a dispărut ca urmare a conflictului israeliano-palestinian. De acum, memoria Holocaustului nu-i mai apără pe evrei de antisemitism. Tabuul a dispărut și fiindcă, în anumite medii, evreul, confundat cu israelianul, pierzându-și statutul de victimă conferit de Holocaust, nu mai este protejat. Noua victimă este deodată palestinianul, identificat, în mediile creștine implicate în cauza palestiniană, cu un Iisus în suferință. În cursa pentru victimitate, rolurile sunt interschimbabile în funcție de desfășurarea evenimentelor. Invadarea Libanului în iulie 2006 a atribuit, pentru
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
poporului libanez. Inconstanța opiniei publice și perceperea maniheistă a rolurilor confirmă perversitatea conceptului de victimitate și ușurința cu care el poate fi însușit. După acest război, va fi, fără îndoială, instructiv să urmărim turnura pe care o va lua receptarea Holocaustului atât la ne-evrei, cât și în lumea evreiască, mai ales în Israel, care iese afectat din această campanie și închis de acuzatorii lui într-o postură de agresor absolut, care și ea ar merita totuși nuanțată. În orice caz
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
eu, a murit Al Kidush Hashemttttt, ca martir al religiei noastre", scrie rabinul liberal Gabriel Farhi 3. Mai semnificativ, un rabin X, care vrea să-și păstreze anonimatul, stabilește o corelație directă între cazul lui Ilan și cel al victimelor Holocaustului: Definiția cea mai înaltă a lui kidush Hashem este cea în care, după modelul unor tzadikimuuuuu, alegi să mori pentru "sfințirea Numelui divin". Dar în Ghemaravvvvv sunt pomenite mai multe cazuri de persoane considerate a fi murit al kidush Hashem
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
au atacat pe acest băiat se explică prin faptul că era evreu. Și de aceea Ilan a murit al kidush Hashem"4. Toate acestea nu fac decât să scoată la iveală vulnerabilitatea unui iudaism frământat de o memorie a suferinței Holocaustului agitată fără încetare, manifestată sub diverse forme, direct sau indirect reactivată cu ajutorul unui antisemitism dovedit sau presupus. O carte a lui Simon Wiesenthal, Every Day Remembrance Day. A Chronicle of Jewish Martyrdomyyyyy, rezumă de una singură modul în care ideea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și procreeze, să se roage și să trăiască, să se bucure și să spere. Nu este inutil să amintim că Simon Wiesenthal, supraviețuitor al genocidului, celebru vânător de criminali naziști, era și fondatorul, la Los Angeles, al unui Muzeu al Holocaustului care-i poartă numele, Simon Wiesenthal Center / Museum of Tolerance. Holocaustul ar merita să fie recunoscut pentru ceea ce este, și anume un eveniment tragic major, special ca orice tragedie umană, îndemnând generațiile viitoare să-i supraviețuiască pentru a duce mai
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și să spere. Nu este inutil să amintim că Simon Wiesenthal, supraviețuitor al genocidului, celebru vânător de criminali naziști, era și fondatorul, la Los Angeles, al unui Muzeu al Holocaustului care-i poartă numele, Simon Wiesenthal Center / Museum of Tolerance. Holocaustul ar merita să fie recunoscut pentru ceea ce este, și anume un eveniment tragic major, special ca orice tragedie umană, îndemnând generațiile viitoare să-i supraviețuiască pentru a duce mai departe un iudaism responsabil. În niciun caz rolul lui nu este
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]