4,284 matches
-
lui Dumnezeu, pan Nicoară Hâră, pârcălabul Hotinului și din porunca sa a zidit hramul sfântului arhierarh Nicolae în zilele binecredinciosului domn Io Petru (Rareș) Voievod și s-a sfințit cu mâna mitropolitului Grigorie în anul 7053 (=1545) luna iulie 20”". Hramul bisericii a fost schimbat, astăzi fiind Sf. Dumitru. Biserica „Sfântul Dumitru” din Zaharești se încadrează în seria de clădiri bisericești construite în stilul epocii lui Ștefan cel Mare (1457-1504), având și elemente noi. Ansamblul bisericii „Sf. Dumitru” din Zaharești a
Nicoară Hâra () [Corola-website/Science/334071_a_335400]
-
afirmând că la 1650 erau terminate lucrările, iară nu începute, motivele unui așa lung termen de execuție fiind puse pe seama luptelor cu Vasile Lupu și a tulburărilor create de revolta seimenilor. În ciuda acestei pisanii, actele arată că această mănăstire, cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail, Gavriil, Azrael și Rafail, era gata, sau măcar funcțională, la 1641. Două acte, unul din 9 martie, prin care voievodul cumpăra pământ de la mai mulți moșneni „[...]ca să fie fiiă mării sale și svintii mănăstiri de moșăe[...]”, iar
Mănăstirea Brebu () [Corola-website/Science/298849_a_300178]
-
altă lucrare de restaurare terminată în 1963, care a redat aspectul mănăstirii așa cum era în secolul al XVII-lea. După desființarea mănăstirii în 1960, complexul de la Brebu () a devenit muzeu de istorie și artă medievală. În prezent biserica mănăstirii, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (), servește ca lăcaș de cult pentru parohia satului Brebu Mânăstirei. Casa Domnească () adăpostește exponatele muzeului de istorie și artă medievală.
Mănăstirea Brebu () [Corola-website/Science/298849_a_300178]
-
prima duminică din Advent, deși lucrările nu erau încă terminate. În ciuda obstacolelor ivite, construcția bisericii din filiala Podu Iloaiei a avansat rapid, iar la 23 octombrie 1997 PS Petru Gherghel, episcop de Iași, a sfințit noul lăcaș de cult cu hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”. La invitația Patriarhiei Române, a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei și a Diecezei Romano-Catolice de Iași, cardinalul Christoph Schönborn, arhiepiscop de Viena, a efectuat în perioada 2-8 septembrie 2001 o vizită ecumenică în România. Printre comunitățile catolice
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/320698_a_322027]
-
internet. Sistemul de educație și învățământ. Este reprezentat de Școală Generală Musca cu un numar de 145 elevi și 15 preșcolari. Există un cămin cultural, cu un numar de 150 locuri. La capitolul culte se poate aminti Biserică Ortodoxă cu hramul "SF MIHAIL și GAVRIL".
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
, comuna Izvoru Crișului, județul Cluj, este construită în 1720. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserică se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . +Vârstnicii își aminteau în anii 1970 că pe portalul bisericii existase o inscripție în care stătea scris: "„1720, cu banii satului, meșter Chiran
Biserica de lemn din Nadășu () [Corola-website/Science/315387_a_316716]
-
află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . +Vârstnicii își aminteau în anii 1970 că pe portalul bisericii existase o inscripție în care stătea scris: "„1720, cu banii satului, meșter Chiran Ion a Surdului”". Biserică satului Nadășu cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, s-a construit în anul 1720 în stil maramureșan de către credincioșii satului. Meșterii constructori au fost: Ghiran Ioan, zis al Surdului cu fiul său tot Ghiran Ioan. Nu se știe de cine a fost sfințită
Biserica de lemn din Nadășu () [Corola-website/Science/315387_a_316716]
-
și Marelui Prooroc Ilie Tesviteanul. Statisticile existente la nivel național arată că, din totalul celor aproximativ 22 milioane de români, peste 120.000 de persoane (cca 0,55%) poartă numele Sfântului Ilie. Multe biserici, de la orașe sau de la sate, au hramul Sf. Ilie. Potrivit tradițiilor, de se manâncă, pentru prima dată, roada nouă de mere și de struguri, nuci și alune. Sf. Ilie este considerat și patronul apicultorilor: în această zi, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, activitate cunoscută sub
Sfântul Ilie () [Corola-website/Science/308426_a_309755]
-
1866-1869, cu fonduri alocate de către Ministerul Cultelor. După reparație, în anul 1870, biserica a fost pictată de pictorul Gheorghe Tattarescu și sfințită în 13 decembrie a aceluiași an. În 1876, în cimitirul mănăstirii, a fost construită o biserică mică, cu hramul Sf. împărați Constantin și Elena, cu destinația de capelă. În anul 1910 în apropierea cimitirului mănăstirii s-a ridicat un corp de case cu 20 de camere, dar în anul 1914, în urma unui mare incendiu, este distrus tot corpul de
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
inferioară cu un rând de icoane argintate. Din pictura Iul Gh. Tattarescu s-au păstrat doar două icoane care sunt expuse în colecția de obiecte religioase a mănăstirii. La dorința generalului Teodor Ciurea s-a schimbat unul dintre cele trei hramuri ale bisericii nou ridicate. Altarul central al bisericii a rămas închinat „Sfintei Treimi" la fel și cel din dreapta închinat "Adormirii Maicii Domnului", iar altarul din stânga, care până atunci purta hramul „Nașterea Maicii Domnului" a fost închinat ,Sfintei Cuvioasei Parascheva". În
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
generalului Teodor Ciurea s-a schimbat unul dintre cele trei hramuri ale bisericii nou ridicate. Altarul central al bisericii a rămas închinat „Sfintei Treimi" la fel și cel din dreapta închinat "Adormirii Maicii Domnului", iar altarul din stânga, care până atunci purta hramul „Nașterea Maicii Domnului" a fost închinat ,Sfintei Cuvioasei Parascheva". În vara anului 1944, când din cauza celui de-al Doilea Război Mondial, Mitropolia lașului a fost nevoită să se retragă cu arhiva și cu odoarele sale la București, pentru câteva luni
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
documentele de mai târziu „Schitul lui Silvestru”. Unii cercetători ai trecutului presupun că Schitul Hangu ar fi urmașul acelei sihăstrii. Marele paharnic Gheorghe Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu (1634-1653), a zidit pe locul vechiului schit în 1639 o biserică cu hramul „Pogorârea Sf. Duh” și a înzestrat-o cu cele necesare. Deși nu există niciun document care să ateste această ctitorire și nici măcar o pisanie originară, construirea bisericii de către Gheorghe Coci este atestată de o inscripție amplasată în pridvorul bisericii cu
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
niciun document care să ateste această ctitorire și nici măcar o pisanie originară, construirea bisericii de către Gheorghe Coci este atestată de o inscripție amplasată în pridvorul bisericii cu ocazia reparațiilor executate în anul 1820: "„Această sfântă biserică întru care să prăznuiește hramul Pogorârii Sfântului Duh iaste zidită de răposatu Gheorghe hatman frate cu Vasile Voievod, leat 7147 (1639), iar acum 7328 (1820), cum blagoslovenia preasfințitului mitropolit kirio kir Veniamin și prin osârdia cuvioșiei sale ieromonah Iosif, egumenul acestei sfinte mănăstiri, s-au
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
a opus o anumită rezistență, dar fără mare succes. După cum menționează mai mulți călători apuseni în Moldova, domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) a reparat Cetatea Neamțului, care ""a stat mulți ani părăsit"". Voievodul a construit pe locul paraclisului o biserică cu hramul "Sf. Nicolae", încăperile din cetate căpătând aspect de chilioare. Lucrările au fost finalizate în anul 1646, după cum consemnează o pisanie în limba slavonă, aflată în prezent la Mănăstirea Secu. În perioadă de război, Cetatea Neamț a reprezentat un loc de
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
Teodor Burada, iar după o perioadă de 10 ani ar fi ars din nou și ar fi fost restaurată de către un vornic pe nume Antonie Cobălcescu, iar după ce a fost restaurată și sfințită, a fost pus cel de-al doilea hram, de la numele ctitorului. Are hramul "Adormirea Maicii Domnului" și "Sfântul Antonie cel Mare".
Biserica Vulpe din Iași () [Corola-website/Science/311422_a_312751]
-
perioadă de 10 ani ar fi ars din nou și ar fi fost restaurată de către un vornic pe nume Antonie Cobălcescu, iar după ce a fost restaurată și sfințită, a fost pus cel de-al doilea hram, de la numele ctitorului. Are hramul "Adormirea Maicii Domnului" și "Sfântul Antonie cel Mare".
Biserica Vulpe din Iași () [Corola-website/Science/311422_a_312751]
-
Ioan Sbiera în satul Țibeni și strămutat ulterior în satul Mânăstioara (astăzi cartier aflat în partea de vest a orașului Siret din județul Suceava). Edificiul religios se află localizat pe Strada Lațcu Vodă, în cimitirul ortodox al cartierului, și are hramul "Sfanțul Dumitru", sărbătorit la data de 26 octombrie. Biserică de lemn din Mănăstioara-Siret nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava, deși are o vechime mare. Biserică de lemn din Mănăstioara-Siret a fost construită în jurul anului 1730
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
26 octombrie. Biserică de lemn din Mănăstioara-Siret nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava, deși are o vechime mare. Biserică de lemn din Mănăstioara-Siret a fost construită în jurul anului 1730 în satul Țibeni și avea inițial hramul "Adormirea Maicii Domnului", sărbătorit la 15 august. Ctitorul bisericii este Ioan Sbiera, de aceea lăcașul de cult mai este numit și astăzi Biserică Sbierenilor. Biserică a fost mutată ulterior la ieșirea din orașul Siret, în Drumul Sucevei, în locul numit Seliște
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
mai este numit și astăzi Biserică Sbierenilor. Biserică a fost mutată ulterior la ieșirea din orașul Siret, în Drumul Sucevei, în locul numit Seliște (loc unde a fost cândva un sat), numit și Satul Vechi. Deoarece lăcașul de cult avea inițial hramul "Adormirea Maicii Domnului", iar în acea zi se organiza și bâlciul orașului, hramul bisericii a fost schimbat în cel de "Sfanțul Dumitru", sărbătorit la 26 octombrie. Satul Vechi era locuit de un număr mic de familii de români. Pe lângă aceștia
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
ieșirea din orașul Siret, în Drumul Sucevei, în locul numit Seliște (loc unde a fost cândva un sat), numit și Satul Vechi. Deoarece lăcașul de cult avea inițial hramul "Adormirea Maicii Domnului", iar în acea zi se organiza și bâlciul orașului, hramul bisericii a fost schimbat în cel de "Sfanțul Dumitru", sărbătorit la 26 octombrie. Satul Vechi era locuit de un număr mic de familii de români. Pe lângă aceștia, lângă pârâul de sub Dealul Horăit, s-au așezat în secolul al XIX-lea
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
loc unei biserici mai mari și mai moderne, Sint-Anna-ten-Drieën. Biserică Onze-Lieve-Vrouw-ter-Schelde, situată pe plajă de nord, a căzut pradă, pe 9 martie 2000, unui puternic incendiu și a fost demolată. Doar pridvorul a fost păstrat și folosit drept capelă cu hramul Fecioarei Maria. La sfârșitul anilor 1950 au început să fie ridicate primele clădiri. Așa-numitele "Amelinckxflatgebouwen" (de la numele constructorului Amelinckx, care a falimentat în 1986) au fost construite într-un tempo rapid în anii 1960. De la începutul anilor 1970 datează
Linkeroever (Antwerpen) () [Corola-website/Science/335672_a_337001]
-
de granița județelor Argeș și Dâmbovița. Este un sat așezat pe un bogat zăcământ de combustibil fosil, în zonă extrâgându-se țițeiul de peste 50 de ani. Distanța față de București este de aproximativ 60 de km. În localitate există o biserică cu hramul'Cuvioasa Paraschiva' construită, la început, în sec.XIX din lemn și renovată de mai multe ori. Scrierile părintelui Gheorghe Popescu, trecut la cele veșnice, vorbesc de o strămutare a acestei localități (nu este cunoscută locația). Se pare că în anii
Cătunu, Teleorman () [Corola-website/Science/301791_a_303120]
-
, comuna Zam, județul Hunedoara a fost ridicată în secolul XVIII. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” datează din secolul XVIII. Construită din lemn, forma pereților imaginează o corabie, cu capul răsăritean semicircular, iar cel de vest terminat
Biserica de lemn din Almaș-Săliște () [Corola-website/Science/316929_a_318258]
-
cătun din marginea localității de origine Ghighișeni. Soarta bisericii de la începuturi și până astăzi a fost surprinsă într-o nouă pisanie, scrisă în chirilice astfel: "„Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu harul Duhului Sfânt, ridicatu-sa această sfântă biserică, cu hramul Sfinții Trei Ierarhi în anul 1730, slujind ca locaș de închinare pentru credincioșii din satele Ghighișeni, Petrileni, Zăvoieni și Cucuceni până în anul 1931 când a fost vândută Internatului diecezan Beiuș. În anul 1961 biserica a fost donată parohiei Vărășeni în
Biserica de lemn din Ghighișeni () [Corola-website/Science/317207_a_318536]
-
Țipala este o comună în raionul Ialoveni, Republica Moldova. Localități componente ale comunei: Țipala, Bălțați și Budăi. Populația comunei este de 4295 locuitori. Distanța directă până la orașul Ialoveni este de 25 km. Distanța directă până la orașul Chișinău este de 22 km. Hramul satului este de ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Comuna e legată cu orașul Chișinău prin două șosele și un tronson de cale ferată. Aici se află unicul tunel basarabean, cu o lungime de 800 m, construit în 1927 de
Țipala, Ialoveni () [Corola-website/Science/305186_a_306515]