1,472 matches
-
de descompunere a breslelor și cauzele care au provocat-o. Frecventă era și nesupunerea breslașilor la îndeplinirea obligațiilor față de breaslă. La 1847, blănării sudiți refuzau să plătească taxele către breaslă, dând „povod” tuturor să nu se supună obligațiilor prevăzute în hrisoave. La 26 septembrie 1852, Zeilig pantofarul refuză să plătească suma de 100 lei la cutia breslei și cere permisiunea de a lucra „îndeosebi”, adică în afara breslei. În 1847, calfele blănarilor din Iași refuzau să practice meseriile în breaslă. „Aducându-s
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fără să mai vorbim de micile târguri particulare, în care majoritatea populației o formau birnicii clăcași, care se ocupau cu agricultura, și unde trona atotputernicia monopolurilor și a privilegiilor proprietarilor feudali. Târgoveții aveau reglementate relațiile cu proprietarii pe baza unui hrisov asemănător chartei, pe care orășenii din Europa apuseană o obțineau în Evul Mediu de la rege în vederea asigurării independenței lor. Numai că la noi hrisovul era obținut de proprietarul feudal al târgului și nu de târgoveți. În Tg. Ocna, numărul familiilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
atotputernicia monopolurilor și a privilegiilor proprietarilor feudali. Târgoveții aveau reglementate relațiile cu proprietarii pe baza unui hrisov asemănător chartei, pe care orășenii din Europa apuseană o obțineau în Evul Mediu de la rege în vederea asigurării independenței lor. Numai că la noi hrisovul era obținut de proprietarul feudal al târgului și nu de târgoveți. În Tg. Ocna, numărul familiilor birnice la 1845 depășea aproape de două ori numărul familiilor de meșteșugari și negustori și era aproximativ egal cu cel al meșteșugarilor și negustorilor indigeni
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
însă atenția asupra necesității preluării critice a datelor oferite de această sursă documentară. „Treaba agerii critice a istoricului - sublinia el - este să deosebească adevărul de falsitate”. În cea de-a doua categorie de izvoare, N. Bălcescu a introdus Legile, adică hrisoavele, uricile ș.a. pe care le-a considerat, și pe buna dreptate, „izvorul cel mai însemnat al istoriei românilor” pentru perioada Evului Mediu. În a treia categorie de izvoare figurează Cronicile, pe care N. Bălcescu le prezintă într-o veritabilă prelegere
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vorbeau încă limba țării". La sfîrșitul epocii fanariote, evreii din Principate se împărțeau în 3 categorii: autohtonii, care se stabiliseră aici de veacuri prezența evreiască este atestată încă din epoca romană; hrisovoliții, care s-au stabilit cu sprijinul unui document (hrisov) princiar; sudiții, supuși protecției străine (și alte categorii de populație aveau acest statut, de exemplu grecii, rușii, armenii). Instalarea de consulate străine în Principate consulatul francez s-a înființat în 1794 favorizează creșterea numărului de persoane sudite, sub protecție. Poziția
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
stipendiate”.3 ) Alături de meschinării, „secăturism”, minciuni, „inversiuni” erau „egoismul burghez”, rapace, lipsa de respect pentru merit și a grijii față de om, umilirea invalizilor de război și a pensionarilor (iar pe de cealaltă parte înmulțirea „îmbogățiților fără lege”, a „boierilor fără hrisoave și titluri”), șomajul intelectual, obscurantismul etc. Nemulțumirile față de mersul greșit al societății răsuflă în zeci de opere și în comentariile lor. Am să dau un singur exemplu, un paragraf dintr-o cronică teatrală despre „Morișca” băcăuanului Ion Luca. „în general
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
se baza pe alte criterii în acordarea titlurilor boierești, iar între acestea principalul criteriu erau banii: titlurile se cumpărau. Ioniță Sandu Sturza (1822-1828), Mihail Gr. Sturza (1834-1849) și Gr. Alexandru Ghica (1849-1859) s-au dovedit mari negustori de titluri boierești. Hrisoavele lor de boierie se vin deau, după un anumit tarif, care creștea propor țional cu rangul solicitat. Cine da bani, căpăta rang boieresc. Această negustorie cu rangurile a provocat mare supărare boierilor de neam vechi, mai ales cînd ei s-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pag. 200. 53. ICONOM STRAVOFOR AL. SIMIONESCU, Mănăstirea Agafton, Botoșani, Tipografia Munca, 1929, pag. 23-24. 54. N. IORGA, Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea, vol. I, Edit. Didactică și pedagogică, București, 1969, pag, 336 și 349. 55. Fotocopia hrisovului de schimb, la G. CĂLINESCU, Viața lui Mihai Eminescu, ediția a IV-a, București, 1966, la finele volumului. 56. TEODOR BĂLAN, Documente bucovinene, vol. V, Cernăuți, 1939, p. 162. 57. URICARUL, vol. VII, lași, 1886, pag. 244. 58. IOAN BOGDAN
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
maternă) mult prea nichitastănesciană), 55 de poeme marchează începutul unei clarificări necesare. Încă din textul de uvertură al cărții, poeta se arată chiar cu mult mai sigură de rezultatul finit al trudei sale poietice: invocat în maniera specifică izvoadelor și hrisoavelor din zorii literaturii noastre, cititorul este provocat când teatral, când aproape agresiv la un festin ce trebuie consumat pe nemestecate: "ai să-ți vindeci herpesul/ de când ți-a fost sete ultima dată/ cu zeama vocalelor mele/ or să-ți ungă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
care aceștia 1-au impus, în numele instituțiilor pe care aceștia le-au fondat, se răspunde la interpelările și la refuzurile prezentului. Uniformizate într-un același tip de reprezentări, avînd capul ridicat și grav, fruntea senină, privirea sigură, mîinile așezate pe hrisoavele care le asigură perenitatea și gloria, imaginile lor se înghesuie la toate răscrucile istoriei. Iată și ultimul model: Moise sau arhetipul profetului. Profet al timpurilor ce vin, el citește în cartea istoriei ceea ce alții nu văd încă. Condus ci însuși
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
veniți din Galația, au deschis, la rândul lor, pe Ulița Mare, mici prăvălii și ateliere: croitorie (Ițic), tâmplărie (Simon), argintărie 14 (Zalman și Marcu), sticlărie (Leiba), pitărie (Bercu). Tot în centrul orașului se găsea spițeria lui Iacov Verujinschi, deschisă prin hrisovul dat de domnitorul Moldovei Mihail Sturza în anul 1840. Spițeria va fi transferată mai târziu lui Ioan Baiarde. În partea de răsărit a orașului, lângă Sinagogă, se construia, în 1846, prima școală românească; fondator fusese un boier vasluian de origine
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Sf. Spiridon” o sumă de piaștri pentru ca din dobânda lor să se poată face lucrările de întreținere pe care le-ar necesita apeductul. În scopul începerii acțiunii el a cerut de la Domnul Grigore Alexandru Ghica, fratele Elenei Șubin, născută Ghica, « hrisov întăritor” pe care acesta îl dă la 26 mai 1851, lăudând totodată pe inimosul înfăptuitor. Mai aflăm că tot banul Nicolae Chiriac este pe cale a face și havuz de piatră în mijlocul pieții. Mai târziu, ni se relatează o călătorie pe
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
din Galiția, cu studii la Viena, și că vine la 20 Vaslui și pentru comunitatea de evrei, comunitate care la acea vreme era destul de numeroasă. Prima mențiune documentară despre existența unei spițerii (farmacii) în târgul Vaslui o găsim într un hrisov dat de Mihail Sturza, domnul Moldovei, la 14 decembrie 1840, la Iași. Se precizează că în urma anaforalei Comitetului Sănătății (în care se arată că în târgul din ținutul Vaslui sunt îndeajuns de populate), întărește lui Iacov Verujinschi, dreptul de a
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
târgul Vaslui. Se precizează că spițeria, împreună cu lucrătorii ei, este scutită de orice dare, însă avea datoria să dea medicamente fără plată la oamenii săraci. După patru ani, la 21 septembrie 1844, tot Mihail Sturza voievodul Moldovei transferă printr-un hrisov, dreptul lui Iacov Verujinschi de a ține o spițerie în târgul Vaslui, cumnatului său Ioan Baiarde, spițer. Statisticile diverselor publicații demografice ne au lăsat date din care reiese că populația României între 1850 - 1874, varia între 4-5 milioane de locuitori
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
vechi aflate pe acel loc. A rămas numai un paraclis al cimitirului, dar și acesta a fost refăcut, iar cimitirul mutat. În inscripția rămasă și transcrisă de Gheorghe Ghibănescu se menționează; „Pi locul acesta găsindu-se țintirim vechiu și din hrisoavele domnești a târgului Vasluiului dovedindu se că în anii 7139 (1631) a fost besărica cu hramul marelui mucenic Gheorghe, tot în numele acestui În articolul 16 se prevede ca medicul să fie numit și plătit de către direcție, din numărul medicilor înzestrați
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Șt. Andronic evocă figura profesorului Dan Barbilian, iar Dan Smântânescu își amintește de profesorul N. Iorga. Petre D. Anghel extrage documente din fondul de corespondență G. Călinescu - Al. Rosetti (10/1987), Adina M. Arsenescu caută elemente de iluminism timpuriu în hrisoavele domnești ale veacului al XVIII-lea, iar Victor Isac și Dumitru Popovici scriu despre viața și opera lui Mircea Florian, cu prilejul centenarului nașterii acestuia (4/1988). George C. Moisil analizează semnificația manuscriselor redactate de Eminescu în intervalul 1880-1881, intitulate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
spre est care, au trecut după anul 780 la imozaism dar cu diferențe mari față de sefarzii păstrători ai tradițiilor Torei și, vorbind idiș care este un idiom germanic. Erau numiți în regiune jidovi sau jidani și așa îi menționează vechile hrisoave românești pînă la mijlocul secolului XlX, ei spunîndu-și jiddin și așchenazi sau cazari după neam, ca să se deosebească de sefarzi, adică iudeii de origine semită veniți din Palestina în vestul Europei și care astăzi reprezintă cam 10% dintre cei ce practică
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
un comerț organizat și uniform 70, iar pe de alta, prezența masivă a populației evreiești mai ales în sate, agrava starea socialeconomică, precară, deja, a lăcuitorilor săteni, care erau lipsiți de pământ. Drept urmare, având condiția juridică de străni, atât Sobornicescul hrisov din 9 aprilie 1827, cât și Regulamentul organic, impuneau restricții severe asupra evreilor, care nu aveau dreptul de a se stabili în sate și nici să dețină proprietăți imobiliare. Deși aveau deplina libertate individuală și chiar unele drepturi și privilegii
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
manualul își va însuși sarcina superioară de formare morală. Alternanța bucoavnă-abecedar-manual reflectă prefaceri structurale petrecute în compoziția țărilor române și, mai târziu, a societății românești, evocând procesualitatea secularizării treptate a culturii autohtone. În perioada de dominație timpurie a bucoavnei, un hrisov al domnului Moldovei, Grigorie Ghica, din 1748 este relevator pentru înțelegerea funcției sociale atribuite școlii: "Scólele sunt ca o fŏntănă din care se adapă obștescul norod cu îndestularea învĕțăturii, și a înțelepcĭunei, care învĕțătură 'l face pe totŭ omulŭ a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mare preț cu care se descuie oarecum și ascunsurile viitorului" (Aaron, 1835, pp. v-vi). Acesta este tripticul metaforic al istoriei patriei în care se sunt reperabile reflexiile trecutului, călăuza prezentului și cheia viitorului. În istoria patriei, "ca într-un hrisov sigur sunt scrise cu slove de aur drepturile unei nații pentru începutul, numele și pământul său" (Aaron, 1835, p. vi). Începutul, numele și pământul sunt piesele de rezistență ale unui popor, toate aceste trei elemente sacre ale oricărei națiuni fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
România. București: Institutul de Științe ale Educației. CC al PC (b) al URSS (1953). Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice. Ediția a III-a. București: Editura pentru Literatură Politică. Codrescu, Th. (1871). Uricariul. Cuprinzĕtoriŭ de Hrisoave, Anaforale si alte Acte, din suta a XVIII si XIX. Volumulu I. Edițiunea a II-a. Jassy: Tipografia Buciumului Românu. Colescu, L. (1905). Recensământul general al populațiunei României [din decembrie 1899]. Rezultate definitive. București: Institutul de Arte Grafice "Eminescu". Comisia
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
după care "turmentatului" i se freacă burta cu un făcăleț, ca să vomite. Se masează palma, zona de la baza degetului mare sau deasupra urechii, prin Înșurubare, câteva minute. Alte manevre: strângerea puternică a vârfului nasului și masajul În jurul buricului bolnavului". DIN HRISOAVE ADUNATE ȘI REDATE Cele mai vechi rețete medicale populare scrise se află la Academia Română. Unele sunt foarte ciudate, și curioase, iar altele sunt interesante, ca valoare documentară și utilitate, fiind confirmat științific. Iată-le așa cum sunt formulate, transcrise În ortografia
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
textul documentului". În articolul 6 din Tratatul de la Luțk se preciza că ""după vechiul obicei moldovenesc, toată puterea cîrmuirii va fi în mîna domnului Moldovei", iar în art. 10 că "toată legea și judecata să fie a Domnului și fără hrisovul Domnului, nimic nu va fi întărit sau desfăcut de către Măria noastră, țarul". Prin tratat Rusia a garantat solemn integritatea teritorială a Moldovei așa cum era ea din vechime. "Pămînturile principatului Moldovei, după vechea hotărnicire moldovenească, asupra cărora Domnul va avea drept
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ca director general al închisorilor. După căderea guvernului conservator al lui Lascăr Catargiu, renunță la cariera politică. Obligat de împrejurări, în 1898 ocupă un post de ajutor-arhivar în cadrul Ministerului de Externe. Își descoperă pasiunea pentru istorie, pornind de la cercetarea de hrisoave și documente pentru colecțiile Academiei Române, cum atestă corespondența cu Ioan Bianu. Primul studiu, Despre clasele agricole din Moldova, este publicat în „Revista nouă” (1888). Contribuțiile ulterioare, apărute în „Analele Academiei Române”, și câteva cărți amplu documentate asupra proprietății rurale și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
aceste locuri, au adus și denumirile multor sate ce au existat și există și astăzi În Transilvania. Aceste fixări de nume date satelor, există Înainte de organizarea Pricipatelor, căci În timpul și după, le găsim ca unități administrative confirmate și numite În hrisoavele domnești. Primul deal Înspre răsărit coboară de la nord spre sud, din punctul numit „la altoi”, deasupra Roșiuței și care se oprește deasupra șoselei Motru-Baia de Aramă ,cu denumirea de „ prigoroiu ”. Din șosea se Întinde lunca, pînă În apa Motrului, ce
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]