1,611 matches
-
Poeme de odinioară (2000), de memorii - Lecțiile istoriei (O, tempora!) (1995; Premiul Uniunii Scriitorilor) și Periplu prin memorie (O, tempora!) (1998), de istorie - Ideea europeană sau Noi și Europa (Istorie, cultură, civilizație) (1993). Profesor, orator entuziast, captivant și singular prin idealismul său, H. susține în cărțile sale două dimensiuni fundamentale ale împlinirii omului: tradiția națională, pe de o parte, și percepția prin cultură a chintesențelor sau a generalului filosofic, pe de alta. Modele permanente sunt G. Coșbuc (a și editat, în
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
spontaneitatea sinelui, pe cunoașterea logosului, pe valori și implică libertatea. Omul care cunoaște conștient se poate, până la un punct, autodetermina liber. Tema conștiinței, deși implicită în gândirea lui Descartes, s-a definit și ea în spiritualitatea Europei, mai ales prin idealismul german, începând cu Kant. Ea a rămas o constantă a filosofiei, alături de tema rațiunii, până în secolul XX. Este abordată și de Husserl, care pune accentul pe trăirea conștient-reflexivă directă, nemijlocită. O mai întâlnim la Jaspers și personaliști dar trece apoi
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
unei noi identități. Se conturează, astfel, raporturi sociale valorizante, căutarea unui partener de viață, dar și opțiunea profesională. Interiorizarea rolurilor și a conduitelor specifice diferitelor cicluri ale vieții, ca și deschiderea spre cunoaștere, reprezentarea și înțelegerea lumii poartă încă amprenta idealismului corespunzător unei insuficiente experiențe personale de viață. Dar eul se maturizează prin cultivarea conștientă a abilităților și aptitudinilor personale, precum și prin conectarea satisfacțiilor la problematica și scopurile sociale și profesionale. În această etapă existențială, prelungirea școlarizării prin integrarea în viața
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de Litere și Filosofie din Iași, iar peste un an, pe același post, la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, de unde va fi scos, în urma unei vaste campanii de denigrare declanșate în presa comunistă, sub acuzația de „idealism” și „estetism”; la 31 ianuarie 1949 ține ultimul curs. „Detașat”, din noiembrie 1949, la Institutul de Istorie Literară și Folclor, va fi aici director din 1951 până la moarte. În 1948, fusese ales membru titular al Academiei Române. În 1960, devine profesor
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
de factor explicativ. Cultura modernă românească a stat sub semnul răspunsului la necesități de apărare și conservare a ființei naționale. Când vorbim de spațiul public național românesc apare un aspect interesant: dominarea lui de către mentalitatea mic burgheză, această balansare între idealism și teamă, între atitudini de bravadă și lașitate, între proiectarea unor mari proiecte și autoimpunerea unor limite. Mentalitatea mic-burgheză nu și-a asumat nici o misiune revoluționară radicală. În planul raporturilor sociale avem o dualitate comportamentală: burgheză prin comportament economic și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și ce consecințe produc aceste sisteme, precum și relațiile lor complexe cu viețile oamenilor” (Johnson, 2000/2007, 298). Dicționarul Blackwell de sociologie cuprinde 1 200 de intrări, acoperind dacă nu toate cel puțin principalele orientări teoretice din sociologie, de la materialism la idealism, multitudinea subdomeniilor sociologiei, de la psihologia socială la sociologia economică sau sociologia populațiilor, metodologia cercetărilor sociologice empirice, cu accent pe prelucrarea statistică și interpretarea datelor, evantaiul personalităților care au influențat gândirea sociologică în ultimele două secole, punând în lumină contribuția teoretică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de critică literară și eseurile, periodicul inserează două importante texte trimise de Maiorescu: Despre progresul adevărului în judecarea operelor literare (1883) și Din experiență (1888). Dintre cele două articole a lui A. D. Xenopol, iese în relief cel intitulat Realism și idealism (1883). Mai apar studii de psihologie și pedagogie, semnate de I. Popescu, fost membru al „României june”, eseuri ale lui I. G. Sbiera despre limba română și despre unitatea intereselor naționale, precum și un studiu de estetică al lui St. Velovan
ALMANAHUL SOCIETAŢII ACADEMICE SOCIAL-LITERARE „ROMANIA JUNA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285295_a_286624]
-
drept adversar declarat puterea și intenționa să-i dea în vileag jocurile false și strategiile demagogice: "De când filosofia nu mai poate decât simula că trăiește ceea ce spune, e de domeniul impertinenței să spui ce trăiești. Într-o cultură în care idealismele rigidizate ridică minciuna la nivel de mod de viață, procesul adevărului este condiționat de faptul dacă există sau nu oameni suficient de agresivi, de liberi ("nerușinați") pentru a spune adevărul. Puternicii zilei își pierd adevărata conștiință de sine în fața nebunilor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fără nici o îndoială, o mare forță acestei povestiri sobre. El face cu multă finețe un portret al oaspetelui german, Werner von Ebrennac, care este un personaj plin de nuanțe, de delicatețe, de o calitate umană adevărată și simpatică, al cărui idealism puțin naiv nu poate servi nici ca scuză, nici ca circumstanță atenuantă. Nu putem să uităm că impunerea acestui oaspete străin unei familii franceze este precedată, de la începutul povestirii, de o "mare desfășurare de ceremonii militare, apoi de apariția unor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
coexistând în condițiile prevalenței temporare a unuia sau altuia dintre ele. În prezentarea viziunii referitoare la relațiile internaționale se cuvine remarcat faptul că autorii Școlii engleze pleacă și ei de la premisa anarhiei existente în mediul internațional însă, la fel ca idealismul și, mai apoi, neoliberalismul, trec dincolo de ea. Anarhia nu înseamnă automat haos total și violență perpetuă, ci doar absența unei autorități centrale, superioară statelor. Deși recunoaște anarhia ca punct de plecare în înțelegerea politicii internaționale, raționalismul accentuează elementele de ordine
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
-și găsește reflectarea adecvată în literatura Relațiilor Internaționale și în clasificările posibile ale autorilor ei. Prin cei trei R, Școala engleză nu face decât să-și justifice propria existență, ca o a treia cale, pe baza unei înțelegeri reducționiste a idealismului de care, altfel, ar fi mult mai apropiată. Multor autori ai Școlii engleze le este imputată lipsa de claritate, de coerență internă a contribuțiilor personale, câteva exemple fiind menționate anterior (de exemplu, oscilarea între nivelul descriptiv și cel normativ, între
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
și acomodarea intereselor între statele societății internaționale, raționalismul deschide posibilitatea unei căi de mijloc între absolutizarea războiului ca fenomen constitutiv unic al politicii internaționale, realizată de realism, și extrapolarea incertă a ordinii interne la scară internațională, dorită și propusă de idealism.
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
i se potrivește concluzia pe care Norman Hampson o trăgea `n privința rolului pe care adepții lui Jean-Jacques Rousseau, `ntre ei și Robespierre, `l avuseseră `n desfășurarea cursului Revoluției franceze: „viewed from abroad, the bloodshed was more obvious than the idealism and [...] the Terror discredited an ideology that had made few foreign converts, even before 1789” („văzută din afară, vărsarea de s`nge a fost mai puternică dec`t idealismul și [...] teroarea a discreditat o ideologie care făcuse c`teva convertiri
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
franceze: „viewed from abroad, the bloodshed was more obvious than the idealism and [...] the Terror discredited an ideology that had made few foreign converts, even before 1789” („văzută din afară, vărsarea de s`nge a fost mai puternică dec`t idealismul și [...] teroarea a discreditat o ideologie care făcuse c`teva convertiri printre străini, chiar `nainte de 1789”). Vezi Norman Hampson, „The Enlightenment in France”, `n Roy Porter, Mikulás Teich (eds.), The Enlightenment in National Context, Cambridge University Press, Cambridge, 1981
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și astăzi, ci și un loc de moralitate fermă și constantă. A.V. Nu credeți că sunteți un idealist? N.M. Probabil că sunt, pentru că nicăieri, în nici o țară, nu există o perfecțiune, nici etică, nici politică, nici socială. Dar acest idealism exprimă o năzuință profundă a mea, și bănuiesc că nu numai a mea... A.V. ...și substanța autentică a artistului. N.M. Așa cred. Arta nu e morală, este implicit morală, nu moralizatoare. Dar conține, în esența ei, o mare credință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
nou și fără precedent al realității. Este o ignorare supremă a consecințelor imediate, mai curând decât barbarie; absența rădăcinilor și neglijarea intereselor naționale, mai degrabă decât naționalism; dispreț pentru mobilurile, rațiunile utilitare, mai curând decât urmarea nechibzuită a propriului interes; "idealism", adică credința lor neabătută într-o lume ideologică fictivă, mai degrabă decât pofta de putere toate acestea au introdus în politica internațională un factor nou și mai neliniștitor decât ar fi putut să fie simpla agresivitate"201. Deși Hannah Arendt
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
care satira întâlnește burlescul și grotescul 323. Nihilonia lui Alan Sillitoe este o satiră a revoluției socialiste care "a luat-o razna", probabil Revoluția rusă și filosofia ei influențată de Nihilismul rusesc, a cărui emfază pe materialism în opoziție cu idealismul a ajutat mai târziu la pregătirea drumului spre comunism. Termenul nihilism vine din latinescul "nihil", adică "nimic". Părintele nihilismului rus, Ivan Turgheniev, a folosit termenul în romanul său Părinți și copii (1862) pentru a descrie opiniile atribuite criticilor intelectuali tineri
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
compasiune, înțelegerea al tora. Supradotarea emoțională vine ca un rezultat al supraexcitabi lității emoționale, combinată cu voința propriei schimbări și ajuto rul dat acelora care au dificultăți în realizarea potențialului lor. De timpuriu, apare la supradotați, sensibilitatea față de justiție, un idealism constant, dificultatea de a-i înțelege pe adulții care nu co rectează tot ceea este greșit și neclintit în lume. Astfel, copilul su pradotat trece de la egocentrism (preocuparea pentru autoprotecție și supraviețuire) la o viață inspirată de idealuri puternice, cum
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
și scop de viață nu se poate realiza de unul singur, în regimul libertății depline pe care singurătatea o implică. Aristotel este unul dintre primii reprezentanți a acelei tradiții a gândirii etice, care se va impune mai cu seamă cu idealismul clasic german, cu Kant sau Fichte, pentru care moralitatea înseamnă conformare cu legea și este dată prin înfrângerea unei opoziții, de trecerea unei rezistențe asupra căreia individul triumfă. În consecință statul nu este necesar numai pentru că de unul singur individul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
mai rămâne organizat și să scufunde civilizația însăși, sub străduința lor pentru a-și îndestula, prin lupte crâncene nevoile copleșitoare ale fiecăruia. Aceasta este primejdia împotriva căreia trebuie să ne adunăm la un loc toate mijloacele, toată bărbăția și tot idealismul nostru". Chiar dacă textul este scris cu referire la poziția Germaniei după Primul Război Mondial, are caracter de valabilitate în contextul pe care îl invocăm. Urmările economice ale păcii, Editura Viața Românească SA, București, 1920, p. 172. 87 Aristotel subliniază: ,,Așadar
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
mulți le-au trăit ca pe o veritabilă revoluție, a fost repede înlocuit cu o sălbatică luptă pentru putere, în spatele căreia s-a purtat o mult mai discretă, dar eficientă, bătălie pentru puterea economică. Astfel, în vreme ce majoritatea românilor își strigau idealismul în stradă, erau dispuși să militeze pentru orice, inclusiv pentru lucruri pe care nu le prea înțelegeau, câțiva compatrioți proveniți din fosta Securitate sau formați la școala bișniței comuniste dădeau tunuri economice devenind peste noapte milionarii (de carton?) ai perioadei
Marea dezamăgire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11359_a_12684]
-
înțelegeau, câțiva compatrioți proveniți din fosta Securitate sau formați la școala bișniței comuniste dădeau tunuri economice devenind peste noapte milionarii (de carton?) ai perioadei postcomuniste. Minereasca acțiune din 13-15 iunie le-a scos multora din cap și ultimele fărîme de idealism, dând semnalul începerii unei interminabile perioade de bălmăjeală politică și economică pe care o numim tranziție. În această tranziție spre nicăieri am avut parte de pariuri cu agricultura și războaie contra corupției (invariabil pierdute), de cîteva rotiri de putere care
Marea dezamăgire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11359_a_12684]
-
încăpățânează să bântuie un imaginar cultural. Odată gradele de libertate în utilizarea limbajului reduse la minimum, codificarea acestuia apare ca un corolar natural. Precaritatea judecății critice, natura rudimentară a conceptelor, originea partinică a disocierilor, tot atâtea posibile acuze din unghiul "idealismului" extinct, devin blazonul de noblețe al unei critici militante, care își asumă, cu ostentație, funcții de represiune ideologică, în aceeași măsură în care Direcția Securității Poporului preia dimensiunea de apărare a cucerilor democratice. Căci, o dată cu impunerea "realismului socialist", orice iluzie
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
context, M. Vulcănescu are o identitate duală: fin analist, erudit în probleme de religie și filosofie, pe de o parte, un intelectual obnubilat de poziția ortodoxiei, de "iraționalismul ei, pe de altă parte. Subliminal, polemică se concentrează în jurul luptei dintre idealism și raționalism, dintre esse est percipi și cogito ergo sum. Desprins din placenta naista, Vulcănescu evoluează chiar împotriva maestrului, atunci când accepta mântuirea evreilor convertiți. Discuția este destul de complexă și nu voi zăbovi acum asupra ei. Așadar, Mihail Sebastian prins la
Nostalgia enciclopedismului interbelic by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13734_a_15059]
-
nivel foarte înalt. Unele atacuri la persoană au fost inspirate din interiorul camarilei. Deci, de ce să continuu? Accesul la Iliescu mi-era sabotat de camarilă, îmi neglijam scrisul și mi se murdărea numele. Nu se poate lucra numai din pur idealism, oricît ai fi de patriot. Păcat. Cînd mă ocupam eu de imaginea României, țara avea un profil mai pozitiv la Washington decît al are azi. - Care era părerea dvs. despre Iliescu atunci (cînd ați organizat lobby-ul) și care este
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]