1,864 matches
-
structuri mentale, culturale și civilizatorii aproape opuse, având astfel posibilitatea de a le compara continuu. Francezii, spre deosebire de cele ce credeam În tinerețe, influențat de marii romantici, nu sunt firi „pasionale, disprețuind bunul-simț social sau istoric, apți de aventuri sentimentale sau ideatice”! Nu, astfel sunt mai degrabă Nemții, așa cum i-am cunoscut eu În deceniile opt și nouă și cum istoria lor recentă Îi trădează. Francezul de azi - dacă mi-este permis de a face generalizări, totdeauna riscante! - nu mai este „contemporanul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
părea unele asocieri. Conexiunile se fac pe toată axa timpului de la antic la modern și contemporan. Platon stă lângă Edgar Papu, Călinescu lângă Einstein. Cartea este un discurs continuu neezitant întemeiat pe o permanentă hărțuire bibliografică; simțim o continuă vibrație ideatică, un sisific efort exegetic, pentru a-l prinde pe Eminescu în cele mai exacte coordonate. Filosofia, sociologia, fizica, matematică, istoria, filosofia culturii, etnologia, stilistica sunt convocate de autor pentru a sublinia modernitatea lui Eminescu. Eminescu ne asigură Theodor Codreanu, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Perpessicius (încheierea ediției definitive, reconsiderarea anilor de boala a lui Eminescu și revalorificare a gândirii sale polimorfe). Dubla sacrificare a lui Eminescu (Editura Macarie, Târgoviște 1997) este o carte polemică despre destinul tragic al poetului; un adevărat roman prin tensiunea ideatică și stilistică. Criticul se înarmează cu sabia dreptății și săvârșește un adevărat act justițiar. În mod normal, cartea ar trebui să stârnească spiritele; altfel spus, comandoului antieminescian, e nevoie să i se opună o campanie a adevărului. Deocamdată, însă, din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o atenție specială, decât doar aceasta sintagmă. Impulsul polemic nu lipsește nici din a doua secțiune, Eminescologie, care începe chiar cu Polemica unei exegeze și continuă cu alte luări de poziție, cu reacții pro și contra într-un permanent neastâmpăr ideatic. "Pagini literare" (Câmpina), nr. 11, ianuarie 2002 Gheorghe LUPU "Controverse eminesciene" Consecvent credinței sale întru Eminescu, criticul și eseistul Theodor Codreanu selectează, în recenta sa carte [Controverse eminesciene, 2000, n.ed., L.C.] apărută la Editura " Viitorul românesc", studii și articole răspândite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mari pagube răspândirii în lume a unei opere inestimabile. Dezvinovățirea cu lipsă de circulație a limbii române și cu inapetitul apusenilor față de ultimul mare romantic al Europei (șablon incomod și restrictiv) nu se susțin. Din țările vecine, autori fără complexitatea ideatică a lui Eminescu au mai multă audiență în alte literaturi, datorită unei politici naționale de susținere și răspândire a lor. La noi, Eminescu nu doar că suferă de lipsa unei astfel de atitudini, dar nu se simte în siguranță nici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și selectiv, în partea a doua a lucrării lui Theodor Codreanu Eminescologie această observație se materializează din belșug. Articolele, cronicile și portretele spirituale despre G. Călinescu, M. Eliade, Edgar Papu, Jean-Louis Courriol, George Munteanu, D. Vatamaniuc întregesc, având același fluid ideatic, dar într-o tonalitate mai calmă, conținutul acestei cărți armonioase și în răspăr cu adevăruri dureroase prin repetarea lor sistematică. "Dacia literară", nr. 1, 1 martie 2002 Adrian COSTACHE Domnul profesor de la Huși Nu-mi mai aduc aminte toate detaliile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de obicei apanajul vârstnicilor. Th. Codreanu, care ne asigură că structura cărții datează din urmă cu aproape două decenii, trece cu brio examenul de înțelepciune și ne pune la îndemână o impresionantă suită de reflecții grave, unele de mare profunzime ideatică, ce trădează seriozitatea lecturilor și capacitatea sa creativă și elevată. "Th. Codreanu nu caută paradoxul sau originalitatea cu orice preț", remarca și Edgar Papu. De aceea, multe din aforismele lui sunt ingenioase descinderi în sistemele filozofice de vârf (Freud, Jung
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Filosofii ar fi trebuit să nu caute cauza mișcării, ci ceea ce i se opune". Dar au făcut-o presocraticii prin existentul absolut! Fragmentele din finalul volumului, aduse la zi, cu unele frământări social-politice, deși interesante, scad în intensitate și concentrare ideatică, apropiindu-se vădit de stilul jurnalistic. În orice caz, nu știrbesc prea mult din valoarea veritabilă a cărții. Diamantul maximei taie și nu mai acceptă inversul metodei. Fragmentele lui Lamparia, de Theodor Codreanu, sunt ca așchiile de marmură ce rămân
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sacrificiu-creație, Memoria arheică a Unirii, Epopeea Marii Uniri, O parabolă epică despre "mirabilis spiritus loci"). Fiecare temă face obiectul de analiză al unui capitol cu 6-8 subcapitole structurate fie pe subteme, fie pe anumite simboluri, metafore, caracteristici stilistice și/sau ideatice. Din marele număr de subtitluri cităm câteva pentru a ilustra puterea lor de sugestie asupra semnificațiilor și specificității prozei lui Mihail Diaconescu: Tentația puterii, Romanul total, Idealul dreptății, Fantasticul, "ars magica" și trăirea faustică, Urme și umbre, Himera lui Anteu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de o mare densitate și nu foarte comodă le lectură, după cum ne-a obișnuit deja profesorul Theodor Codreanu". "Bucovina literară", nr. 7, iulie 2006 Adrian Dinu RACHIERU Un "ideocritic" A trecut ca și neobservată o carte densă, de temerară acrobație ideatică, apariție care ar fi meritat o altă soartă. În colecția "Ananta" (Studii interdisciplinare) a Editurii Junimea, Theodor Codreanu a publicat (din păcate, un tiraj presupunem confidențial) [Transmodernismul, Iași, Ed. Junimea, 2005, n.ed., L.C.] un op consacrat transmodernismului. Insațiabil cititor, profesorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ideea eliberatoare a tuturor neliniștilor și întrebărilor pe care le viețuim? Cred că așa este: singurătatea ne scrie și ne numără! Numere în labirint (vol. I), carte semnată de Theodor Codreanu este, așa cum însuși scriitorul afirmă în "predoslovie" "o consemnare ideatică a existenței" sale în 59 de caiete, numerotate, datate, așadar, prin pitagoreicele numere, iar nu pe momente și zile. Eu i-aș zice și altfel. I-aș zice: biografia numărată a ideilor. Ucenicia codreniană răzbate din viziunea generală a tomului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
permanent agresată", este supărat că după 1990, ca și după instaurarea regimului comunist în România, intelectualii au trădat cauza națională. Scriitorul recunoaște că, din acest punct de vedere, demersul său poate fi apreciat și ca o replică dată "teribilei frământări ideatice a tânărului Cioran", îngrijorat de soarta României, exprimată în lucrarea Schimbarea la față a României, apărută în 1936. Theodor Codreanu ne destăinuie faptul că în ultimii ani ai secolului trecut a rezistat, din varii motive, ispitei de a publica această
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
marginea imperiilor de a-și păstra individualitatea, cu trimitere directă la faptul că de-a lungul timpului românii s-au aflat, de fiecare dată, la marginea diferitelor imperii. Capitolul al treilea, Experiența românească, bogat ca spațiu acordat, dar și valoric, ideatic, cu conotații istorice, își propune să răspundă la o întrebare reper: există civilizație românească în context european? Autorul nu-și explică și consideră că nici ISTORIA nu a dat un răspuns privind relația dintre majoritari și minoritari în Transilvania, unde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dezbateri palpitante referitoare la atitudini tolerante sau radicale, autorul conchizând că "românii s-au distins în istorie prin toleranță și omenie, dispuși, adică, să trăiască în armonie cu alogeni aduși de împrejurări în spațiul național". Un alt capitol extrem de consistent ideatic și factologic (Cap. VI) este cel intitulat Românitate și occidentalizare, prin punerea în evidență a conținutului relației ortodoxismului oriental cu al catolicismul occidental sau între înfloritoarea civilizație a Bizanțului și spațiul semibarbarismului occidental. În context, Theodor Codreanu apreciază că pașoptiștii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de sechestrare a autenticului și de transplant. Oricum, După melci seducea prin magia descântecului. De partea cealaltă, poeziile ermetice, oricât de explicate vor fi fost ele în efervescentul nostru cin, produceau tot un efect magic, dar mai curând prin inaccesibilitate ideatică, făcând loc unei accesibilități intuitive perfecte, căci prea puțini dintre noi erau de formație științifică ori filozofi, oricât ar fi excelat ei în gândirea abstractă. O anumită neînțelegere a logicii textului, un anumit eșec în deslușirea raționalului inducea și el
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
din Argument: "A doua parte a eseului se ocupă, propriu-zis, de marea contribuție a lui Ion Barbu la ceea ce poetul însuși a numit, în estetica secolului trecut, ermetism canonic. Metodologia ține de noul context al transdisciplinarității, iar fundamentul estetic și ideatic e un pas modest către ceea ce am numit, într-o carte recentă, transmodernism [v. Th. Codreanu, Transmodernismul, Iași, Editura Junimea, 2005], în raport cu care Ion Barbu este un precursor, alături de contemporanul său Lucian Blaga, ambii întemeietori ai eonului dogmatic. Altminteri, unul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cauză: "Marea contribuție a lui Ion Barbu, în estetica secolului trecut, este ermetismul canonic, sintagmă prin care poetul a ținut să se delimiteze de ermetismul filologic mallarméan. Metodologia cercetării noastre ține de noul context al transdisciplinarității, iar fundamentul estetic și ideatic e un pas către ceea ce am numit, într-o carte recentă, transmodernism, în raport cu care Ion Barbu este un precursor, alături de contemporanul său Lucian Blaga, ambii întemeietori ai eonului dogmatic. Altminteri, unul dintre capitole, "Întocma-dogma", arată profundele afinități dintre cei doi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
critica postumă, plecând de la remarcabilul eseu al lui Basarab Nicolescu, Cosmologia "Jocului secund", criticată de "vechiul marxist" (p. 69) Ovid S. Crohmălniceanu. Merită scos în evidență modul în care Theodor Codreanu își asumă separarea apelor exegezei barbiene, asumându-și proximitatea ideatică a lui Nicolescu (părintele transdisciplinarității), dar în raport cu Barbu situându-se, mai degrabă, în proximitatea interpretărilor lui Mandics György, Solomon Marcus și Marin Mincu. Cât privește interpretarea ermetismului canonic, constând în reevaluarea prejudecăților privitoare la opera barbiană, Theodor Codreanu parcurge sistematic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de aceea el consideră că problema basarabeană devine piatra de încercare pentru existența poporului român." E ideea pe care se axează întregul comentariu polemic al cărții lui Theodor Codreanu. Publicistica lui Eminescu pe această temă se revelează ca un suport ideatic și ideologic vizionar. Cartea lui Theodor Codreanu, este, în fapt, din punctul de vedere al eminescologiei, o demonstrație asupra vizionarismului lucid pe care îl oferea în epocă, pentru viitorime, Eminescu, acesta înfățișându-se ca un temeinic cunoscător al istoriei naționale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de specialitate și merită alt spațiu pentru o analiză temeinică. Acum, se cuvine menționată doar întîlnirea interesantă a componentelor militare și economice în contextul definirii și redefinirii părților beligerante sau pe cale de a deveni. * * * Am analizat elemente care compun contextul ideatic al momentului în care s-a făcut opțiunea pentru traducerea în românește a lucrării în două volume intitulată Istoria Balcanilor, alcătuită de Barbara Jelavich, apărută în 1983 și reeditată de mai multe ori. Analiza de mai sus poate fi luată
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
suprapunerea entității politice (statul) peste entitatea națională (poporul definit în termenii comuniunii etno-lingvistice) este preluată și de E.J. Hobsbawm (1990, p. 9), conferindu-i astfel greutatea unui consens definițional cvasiunanim împărtășit. Raportându-ne la această definiție, este clar că platforma ideatică și politică a Școlii Ardelene nu poate fi considerată ca exprimând o ideologie naționalistă. Aceasta întrucât solicitările revendicative ale Școlii Ardelene nu urmăreau congruența dintre entitatea politică și cea națională, ci doar reprezentarea "națiunii" române - căreia i se refuza statutul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acești referențiali lingvistico-geografici imprecis făcea posibil ca "națiunea germană" să îi pună alături de germani și pe englezi. În decursul timpului, aceste "națiuni" studențești s-au prefăcut în "comunități de opinie", pe măsură ce studenții de proveniență și fundal lingvistic similare se solidarizau ideatic în cadrul dezbaterilor scolastice ce frământau viața universitară. Națiunea drept "comuniune de opinie" a concurat, astfel, în uzanțele universităților medievale, accepțiunea națiunii înțeleasă drept "comunitate de origine". Cu timpul, Greenfeld reperează definitivarea acestei prime permutări semantice: trecerea de la sensul I ("comunitate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lansată în 1802, de recreare a vechii Dacii într-un stat unitar. Aceste propuneri incipiente de unire politică a etnicilor români într-o singură formațiune statală (i.e., împlinirea principiului naționalismului enunțat de Gellner) trebuie luate ca reprezentând mai degrabă pâlpâiri ideatice, licăriri intelectuale, decât expresia unui program politic bine articulat. Programul unirii politice avea să se configureze progresiv, precizându-se gradual, în decursul primei jumătăți a secolului al XIX-lea, urmând ca ulterior mișcărilor revoluționare de la 1848, tema unirii să devină
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
textuale prezervată în rândul acestor comunități interpretative. Ca regulă generală, în privința conținutului informativ și ideologic pe care îl întrupează, manualele se plasează întotdeauna în trena frontului în continuă experimentare reprezentat de avangarda intelectuală. Departe de a fi expresii ale inovației ideatice produsă de elitele cognitive, manualele reprezintă în schimb consensul societal, purtând nu atât marca originalității cât sigiliul aprobării autorităților statale. În constrast cu ideația istoriografică a avangardei intelectuale, caracterizată prin natura sa de elemente heterodoxe (inovația se definește necesarmente prin
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
putut din pricina națiilor barbare ce au mai stăruit pe acele locuri până spre anul 1359" (Aaron, 1835, p. 29), Aaron punctează antecedentele istorice care nu trebuie repetate. Într-adevăr, unirea principatelor danubiene din 1859 își are propulsia ideologică în laboratorul ideatic ce se va crea în climatul intelectual al istoriografiei pașoptiste. Iar Florian Aaron s-a aflat, din acest punct de vedere, în frontul avangardist al inovației ideologice. Noua întorsătură romantică pe care Aaron o imprimă reflecției istorice este perfect reperabilă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]