11,663 matches
-
polul opus supraîncărcării, subîncărcarea informațională înseamnă că vorbitorul subestimează inteligența și puterea de înțelegere a publicului, rezultatul fiind că audiența se plictisește și își pierde interesul pentru mesaj; - implicarea audienței (aceasta nu trebuie privită ca un public pasiv, ci trebuie identificate căi de găsire a unui rol activ al audienței în prezentare) și folosirea experienței acesteia (dacă doriți să vorbiți despre ceva pe care aceasta nu-l cunoaște, comparați-l cu ceva ce îi este cunoscut); - autenticitatea - de multe ori un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
rezolvarea conflictului și a confuziei nu ține de diminuarea lui, ci mai mult, calea cea mai bună de lucru cu confuzia este de a o intensifica prin răspunsuri la întrebările inconfortabile până în momentul în care sursa tuturor acestor dificultăți este identificată. Practic, formatorul are nevoie să apeleze uneori la anumite modalități, în așa fel încât un conflict educațional să apară și să se dezvolte pe coordonatele cerute de structurarea pedagogică a unei astfel de situații. Putem identifica mai multe asemenea strategii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
resurse este eficientă. În sfârșit, într-o a treia etapă, vom utiliza procedeul autochestionării (self-questioning) pentru a dezvolta resursele pe palierul de la „ce resurse avem” la „ce resurse putem obține”. Acest lucru ne oferă posibilități noi de a obține resursele identificate ca utile, poate chiar prin modificarea și transformarea celor existente (acest lucru se poate face, așa cum remarca M. de Mot, pe următoarele categorii: de utilizat în alte scopuri; de adaptat;de modificat; de mărit; de micșorat; de înlocuit; de reclasat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
itemul următor, 67,3% răspundeau că apariția unui conflict puternic de idei între elevi reclamă întotdeauna intervenția cadrului didactic. Dar tocmai intervenția prematură a cadrului didactic împiedica apariția normelor de grup și făcea echipa educațională neautentică din această perspectivă. Cazul identificat este similar strategiilor de construcție americane; o glumă despre aceste strategii spune că americanii, atunci când construiesc o clădire, trasează străzile după ridicarea construcției, în jurul acesteia, într-un mod foarte riguros, în unghiuri de 45, 30 și 90 de grade. Spre deosebire de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
regăsi: - o amenințare externă; - scopuri supraordonate; - învățarea cooperativă etc. Studiile aparținând lui Deutsch (apud Newcomb, Turner, Converse, 1965, pp. 353-354) și lui Slavin (apud Schmuck, Schmuck, 1992, p. 235) ne oferă elemente practice privitoare la un asemenea echilibru care trebuie identificat și dezvoltat între competiție și cooperare în sprijinul învățării. În ceea ce-l privește pe Slavin, acesta a inițiat o sumă de strategii care folosesc normele cooperării și competiției pentru a facilita învățarea școlară. Într-una dintre ele, intitulată „Concursul jocurilor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
între membrii grupului, spre exemplu) sau externă (organizația nu-i susține pe membrii echipei suficient în realizarea sarcinii, ceea ce conduce la conflicte între membrii echipei)? În al treilea rând, este necesară o determinare a funcțiilor de conducere potrivite cu problema identificată, inițierea unor acțiuni pe care situația în cauză le solicită. Conducerea de echipă se centrează (așa cum am văzut deja) pe trei arii de dezvoltare a funcțiilor sale: de sarcină, de menținere și contextuale. În prima arie (cea referitoare la îndeplinirea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
vedem ce are toată lumea de spus, observă A. Uite, spre exemplu, C. nu a spus nimic până acum. - Eu... ce să zic..., se bâlbâie C. Eu voi fi de acord cu orice soluție la care se ajunge... Întrebăritc "Întrebări" 1. Identificați, utilizând tipologia rolurilor descrisă de către Goodall Jr., ce rol a îndeplinit în acest caz fiecare dintre membrii departamentului. 2. Ce strategie trebuie să aplice consultantul Popescu pentru ca schimbarea propusă să aibă sorți de izbândă? 3. Care ar fi abordarea cea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
lista toate greșelile pe care nu trebuie să le faceți. 4. Încercați, de mâine, să analizați oamenii din jurul dumneavoastră (echipa de la locul de muncă) prin prisma rolurilor pe care aceștia le îndeplinesc și construiți strategii de interacțiune cu fiecare tip identificat, în parte. Capitolul 12tc " Capitolul 12" Dezvoltarea grupului în direcția construirii echipeitc "Dezvoltarea grupului în direcția construirii echipei" 12.1. Metoda construirii de echipă (team-building) tc "12.1. Metoda construirii de echipă (team‑building) " Gândiți-vă că în activitățile pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aduce acest aspect în ceea ce vă privește! Într-adevăr, observați, spre exemplu, câte lucruri inutile discutați cu prietenii dumneavoastră, cât timp pierdeți în interacțiunile cu ei doar pentru plăcerea de a vă afla împreună. O întrebare derivă din aceste aspecte identificate: cum să facem să simțim și să acționăm la fel când este vorba despre grupul de lucru, de echipa organizațională ori didactică. Necesitatea transformării grupului de lucru (educațional) în echipă este un factor evident pentru fiecare formator, dar și pentru
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe care îl avem la modul cum acționăm și conceptualizăm activitatea din respectivele grupuri; este, pe de altă parte, evident că, din perspectiva activității reale, trebuie să se facă distincție între ariile de multiinfluență ale fiecăreia dintre ele și trebuie identificate, de fiecare dată, modalități proprii și proporții specifice ale acțiunii lor în construcția echipei. 12.2. Câteva elemente privind predarea în echipă (team-teaching)tc "12.2. Câteva elemente privind predarea în echipă (team‑teaching)" Iată că, dacă până acum am
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
întregului grup, repartizând-le pe diagrama fishboning; pentru aceasta, cauzele pot fi adiționate prin liniuțe de legătură cu cauzele deja stabilite de diagramă, dar se pot adăuga și alte cauze la cele deja scrise. În momentul în care toate cauzele identificate individual își vor regăsi un loc în diagrama generală, întregul grup de participanți este direcționat spre operațiile de revizuire și de decizie asupra formei diagramei. Figura 40. Exemplu de matrice fishboning din perspectivă organizațională Moderatorul va înregistra schimbările până în clipa
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
6. Analiza cauzelor și consecințelortc "13.1.1.6. Analiza cauzelor și consecințelor" O altă modalitate de fishboning, mai complexă, este reprezentată de analiza cauzelor și consecințelor. În esență, este vorba de un tabel în care vom porni de la nevoile identificate (și listate aici), notând în coloana a doua toate posibilele cauze ale fiecărei astfel de nevoi (pot exista mai multe cauze pentru fiecare nevoie); similar, în coloana a treia, pentru fiecare cauză vom dezvolta un evantai de consecințe (din nou
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
obiectului sau al procedeului studiat pentru a-i detecta principalele funcții, definite ca surse ale valorii (astfel, vom reține caracteristicile definitorii ale obiectului studiat; modificarea lor prin metoda concasării va putea optimiza situația prezentă). De pildă, pentru un obiect trebuie identificate funcțiile îndeplinite de fiecare dintre elementele care intră în componența acestuia. Ca o variantă a metodei concasării, M. de Mot (apud Tabachiu, Moraru, 1997) ne prezintă autochestionarea (self-questioning), care vizează trecerea printr-un filtru a întrebărilor dezvoltate pe intervalul a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
activitatea cu vechea echipă. În continuarea sesiunii de brainstorming urmează o „perioadă de incubare”, de reflecție, evaluarea și selecția ideilor sau soluțiilor propuse realizându-se într-o a doua etapă. Evaluarea se poate face acordând scoruri ideilor în funcție de câteva criterii identificate tot în activitatea de grup; o tehnică utilă este să cerem grupului de brainstorming să facă astfel încât cea mai „proastă” idee de pe listă să funcționeze (în orice fel); surprinzător, în aproape o cincime din timp se vor găsi idei bune
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
discuției, este de a face cât mai multe asociații cu nucleul problemei, sugerând diferite căi de rezolvare a ei. Toate aceste sugestii vor fi notate, de asemenea, fiecare pe câte o bucățică de hârtie. La final, din mulțimea de soluții identificate, va trebui ca participanții - prin discuție liberă - să ajungă la un compromis privind modul de aranjare a acestora în raport cu nucleul problemei, realizându-se legături logice, dimensionându-se în coloane de soluții care intră în aceeași categorie. Astfel, o să avem la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
moment; - un plus va marca informația nouă pentru ei; - semnul întrebării va fi alăturat ideilor ce par confuze/neclare ori în legătură cu care cursanții simt nevoia de a cunoaște mai mult. La finalul citirii textului se revine la lista de elemente identificate inițial și va avea loc un interviu reciproc între colegi, evidențiind ceea ce s-a confirmat și ce nu din proiecția realizată inițial asupra temei supuse atenției. Avantajul metodei SINELG constă în faptul că eficiența și implicarea cursanților în procesul de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
reversul ei Sunteți profesor și aveți probleme cu elevii. În loc să vă gândiți la cum ați face să vă înțelegeți cu ei, gândiți-vă la cât mai multe modalități de a vă certa cu aceștia. O să fiți uimiți de numărul ideilor identificate astfel la situația cu care vă confruntați, situație la care - în forma ei originară - se pare că nu mai găseați nici o soluție nouă. 2. Faceți ceva ce altcineva nu ar face Spre exemplu, în America am văzut o școală în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Un caz bine construit trebuie să forțeze decizia, să oblige cursanții în luarea unor poziții, să aibă încredere într-un curs al acțiunii în respectivul caz. 9. Cazul trebuie să posede generalitate, să depășească problematici minore ori locale, iar soluțiile identificate să poată dovedi aplicabilitate extinsă. 10. Un caz trebuie să fie scurt, deoarece cursanții trebuie să posede o privire globală asupra fenomenului. Dacă sunt necesare mai multe detalii, ele pot fi oferite în pașii următori în administrarea studiului de caz
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care cursanții sunt mulțumiți de soluțiile găsite la cazul prezentat. 6. Formatul echipelor de cercetare științifică pornește de la considerația că, la fel ca în cercetarea științifică propriu-zisă, studiul de caz ne pune în situația confruntării cu dileme la care trebuie identificate soluții; trebuie să posedăm o înțelegere extinsă și de profunzime a informațiilor pentru a ajunge la soluțiile adecvate. Astfel, desfășurarea studiului de caz presupune urmărirea etapelor demersului științific. 7. Formatul învățării de echipă elaborat de Michaelsen presupune șapte etape: a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
trebuie folosite doar în situația în care există un timp suficient pentru a fi administrate; în caz contrar, metoda studiului de caz nu va înregistra succesul așteptat; - insuficienta pregătire a cursanților poate conduce la o discuție superficială și astfel soluțiile identificate pot să nu fie cele mai potrivite; - experiență insuficientă în practicarea metodei studiului de caz: Herreid observă că, așa cum se întâmplă în orice activitate umană, și în studiul de caz este necesar să treacă un anumit timp și să existe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
preeminentă în scrisori, în jurnal, în mai multe proze din volumul Șoarecele B și alte povestiri și pe tot cuprinsul romanului Adio, Europa!. Dramaturgul nu admite ca mesajul său limpede să fie parazitat, ca fondul pieselor lui să fie alterat. Identificat, la bine și la rău, cu neamul său, el oferă versiuni dramatice alternative la istoriografia de tip Roller, canonică în anii ’50, refuzând totodată să facă simple adaptări după model occidental. Rezultatul artistic este, în majoritatea cazurilor, invers proporțional cu
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
ce provin din filozofia stoică și din filozofia cinică, în cartea a treia Filosofia începe să-i explice lui Boetius că nu are motive să se plîngă pentru nenorocirile sale, pornind însă acum de la o analiză globală a universului. Trebuie identificat adevăratul bine, care nu coincide cu bunurile materiale, limitate și insuficiente, ci cu Dumnezeu și, o dată stabilit faptul că Dumnezeu este supremul bine, trebuie evaluată adevărata natură a ceea ce oamenii numesc bine și rău, concluzia fiind că nelegiuiții care obțin
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de 3-4 ani. O particularitate a copiilor cu deficiențe asociate constă În gradul accentuat de imaturitate, labilitate manifestate prin crize de plâns, negativism față de anturaj, indiferență, izolare, atașament exagerat față de persoanele care se ocupă de el, ostilitate, puerilism. Astfel trebuiesc identificate, valorificate și stimulate toate capacitățile și disponibilitățile cognitive, de limbaj, psihomotorii, afectiv-relaționale și social adaptative existente sau potențiale la un anumit copil. La copilul cu deficiențe asociate durata jocului este scurtă, numărul partenerilor antrenați În activitățile ludice este redus, iar
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
apare tot mai frecvent ca diagnostic pentru copii și adolescenți. Motivele creșterii explozive a comportamentului hiperactiv pot fi identificate În schimbarea radicală a tipului de cultură În care trăim, a alimentației, a educației și, poate, a eredității. Indiferent de cauza identificată este evident faptul că asistăm la o creștere a cazurilor de ADHD și potențial ADHD și orice părinte și educator responsabil trebuie să caute și să aplice activ 204 soluțiile pe care le are la Îndemână pentru prevenirea și controlul
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPILULUI CU HIPERACTIVITATE ŞI DEFICIT DE ATENȚIE (ADHD). In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Gabriela RAUS, Corina-Roxana BÂRLĂDEANU,Maricica MANOLE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2168]
-
Încuraja comportamentele dezirabile nu este eficientă. Cea mai importantă parte a procesului de disciplinare o constituie asistarea elevului În achiziționarea comportamentelor dezirabile, În formarea de relații sociale pozitive și dezvoltarea simțului răspunderii și al autodisciplinei. Comportamentele valorizate de profesor trebuie identificate și comunicate elevilor În mod specific; elevii au nevoie să afle ce se așteaptă În mod specific de la ei și să Înțeleagă de ce. Multe din comportamentele dezirabile se dezvoltă În mod natural o dată cu Înaintarea În vârstă. În acest caz rolul
METODE DE MODIFICARE A COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2185]