8,779 matches
-
cărui funcționare permite atingerea unor obiective”. În procesul de cunoaștere, orice obiect, fenomen sau proces poate fi considerat ca un sistem. Principalele caracteristici ale organizației ca sistem sunt: - Integralitatea, care exprimă legăturile ce se stabilesc între elementele componenete ale sistemului; - Ierarhizarea, reprezentată de agregarea strictă după raporturi de supra- și subordonare; - Dinamismul, reprezentat de modificarea în timp a variabilelor sistemului și a legăturilor dintre acestea și mediu; - Finalitatea, ca orientare spre atingerea unor obiective; - Adaptabilitatea și stabilitatea, exprimate de capacitatea sistemului
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
sentimente, pasiuni: activism civic, elan patriotic, compasiune, generozitate, bunătate, toleranță, altruism, indignare etc.; - argumentele pragmatice: valorifică forța persuasivă a exemplificărilor, a compa rației valorice (eficient/ineficient, util/inutil, oportun/inoportun, modern/vetust, schimbare/ stagnare etc.); apelează la date concrete, la ierarhizări valorice, clasificări, statistici etc. Structurile lingvistice specifice textului argumentativ sunt numeroase: - organizatori textuali (operatori) specializați pentru a exprima: progresia (Un prim argument... Un alt argument/În primul rând... În al doilea rând.../ Mai întâi... Apoi.../ducând mai departe ideea; nu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
diferențiază două tipuri: - descrierea obiectivă, specifică textel or nonliterare (științifice, oficial administrative și, uneori, publicistice), are ca funcții principale: funcția de structurare a cunoașterii (scop informativ și explicativ) și, în unele cazuri, funcția de evaluare (scop pragmatic de măsurare, comparare, ierarhizare, selectare); - descrierea subiectivă apare frecvent în operele literare (lirice, epice sau dramatice), în texte publicistice, în comunicarea colocvială. Cumulează funcții multiple: funcția de structurare a cunoașterii (scopuri diverse: informarea receptorului și familiarizarea lui cu o perspectivă subiectivă, crearea „efectului de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de o diversitate lingvistică și o bogăție culturală ce reprezintă un izvor inepui zabil de creativitate și de originalitate. Succesul Uniunii Europene rezidă tocmai în abilitatea acesteia de a respecta istoria și cultura tuturor statelor membre, fiindcă sa renunțat la ierarhizări de tipul „culturi majore“ și „culturi minore“. Drept urmare, pentru a se integra armonios unei societăți în continuu proces de glo balizare, tinerii ce aparțin noilor generații trebuie să respecte și să adopte alteritatea culturală și lingvistică, trebuie să pro moveze
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
avea în același timp un plus de precepte pentru a se ghida."68 Teoria lui Perrault enunțată prin vocea abatelui pune, de fapt, în discuție câteva probleme esențiale ale artei: Care este combinația ideală între geniu și meșteșug? Există posibilitatea ierarhizării capodoperelor sau a geniilor? Dincolo însă de aceste aspecte, trebuie observat că Modernii nu contestau regulile în sine, nici măcar dogmatismul lor, ci vizau, în primul rând, principiul imitației și cel al autorității. Se conturează, astfel, o viziune oarecum democratică, având
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
considerată drept barbaria epocii anterioare a dus la căutarea ordinii, mai întâi în artă, apoi în restul societății. Ordinea este, de altfel, un principiu director pentru Maurras, transformându-l în criteriu estetic: nu poate exista frumusețe fără ordine, ordine fără ierarhizarea valorilor, ierarhie fără o autoritate, care să o definească și să o impună.247 Astfel, se introduce ideea unei discipline de ordin rațional, care este percepută drept o condiție a valorii, a succesului în toate domeniile: artă, politică, societate, individul
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
o operă poate însemna fie cea mai mare prețuire, fie cea mai mare insultă, depinzând de latura în care te afli. În această ordine de idei, Eliot respinge, după cum a mai făcut-o de altfel și în alte articole, ideea ierarhizării literare "Eu vreau să definesc însă un tip de artă și nu mă interesează dacă este întru totul și în toate privințele mai bun sau mai rău (subl. aut.) decât alt tip [...]. Nu trebuie să socotim ca un defect al
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
și într-o cultură, și funcția noologică, care indică participarea la nașterea și la dezvoltarea spiritului uman96. În această variație a numărului și a tipurilor de funcții atribuite limbii este dificil de făcut în momentul actual un inventar și o ierarhizare a acestora, datorită lipsei unor principii ferme de analiză; un lucru este însă sigur: funcțiile denominativă, comunicativă, expresivă și metalingvistică se vor regăsi în orice sistem de gîndire, chiar dacă se pot folosi alți termeni pentru a le numi97. Din aceste
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și cunoașterii științifice, realizate după alte exigențe. În confruntarea dintre cunoașterea populară și cea științifică există permanent tendința de a favoriza pe aceasta din urmă și, în aceste condiții, și mijloacele lingvistice care-i dau expresie. Se produce însă o ierarhizare la nivelul stilurilor funcționale, încît unele (în primul rînd cel beletristic) se orientează în bună măsură spre latura de inspirație populară a limbii literare, în vreme ce altele (stilul științific îndeosebi) se proiectează în formele standardizate de tip științific. În limba literară
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
majoritatea legilor lingvistice privesc anumite fenomene, anumite compartimente sau anumite (grupuri de) limbi, se pot constata și aspecte cu caracter de regularitate care privesc limbile în general. Cu un astfel de caracter regulat, de lege deci, se manifestă, de exemplu, ierarhizarea compartimentelor limbilor din perspectiva mobilității, vocabularul avînd cel mai intens ritm al schimbărilor, iar morfologia fiind foarte puțin predispusă acestora. Norma limbii literare Deși nu admite că limba literară are alt statut decît cea populară, Eugen C o ș e
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Journal of Development Studies, No. 3, 1991, pp. 7-25 153. Ștefănescu Daniela Elena, Procedee statistice pentru compararea internațională a nivelului dezvoltării economice, Revista Română de Statistică, nr. 1 2 / 1998, pp. 73 86 154. Troie L., Folosirea calculului matricial în ierarhizarea unităților teritoriale, Revista Română de Statistică, nr. 5, 1997, pp. 9-19 155. Țarcă V., Ierarhizarea dezvoltării umane a țărilor lumii prin metoda abaterilor standardizate, Analele științifice ale Univ. "Al. I. Cuza" Iași, Tomul XLVII, Științe Economice, Iași, 2001, pp. 278-288
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
pentru compararea internațională a nivelului dezvoltării economice, Revista Română de Statistică, nr. 1 2 / 1998, pp. 73 86 154. Troie L., Folosirea calculului matricial în ierarhizarea unităților teritoriale, Revista Română de Statistică, nr. 5, 1997, pp. 9-19 155. Țarcă V., Ierarhizarea dezvoltării umane a țărilor lumii prin metoda abaterilor standardizate, Analele științifice ale Univ. "Al. I. Cuza" Iași, Tomul XLVII, Științe Economice, Iași, 2001, pp. 278-288 156. Țarcă V., Comerțul exterior al României în perioada de tranziție, Globalizare și educație economică
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
modului de defectare; G→ gravitatea efectului defectului; N→ probabilitatea detectării defectului, cărora le sunt atribuite note adecvate. Pe această bază, criteriile F și G permit selecționarea cauzelor celor mai critice defecte, care sunt cele mai grave și cele mai probabile. Ierarhizarea cauzelor defectelor se efectuează după valoarea coeficientului de risc C, care se exprimă cu relația: C= F*G*N Rezultatele se prezintă tabelar, ceea ce permite identificarea defectelor critice și prezentarea recomandărilor posibile. stabilirea acțiunilor preventive și a acțiunilor corective care
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
este lămurit, Începe completarea testului, interzicându-se orice alte comentarii sau discuții cu ceilalți colegi. Se recomandă ca alături de test, elevul să aibă și o listă alfabetică cu toți colegii pentru a face mai ușor diverse comparații, În vederea selectării și ierarhizării lor. Testul sociometric oferă datele necesare pentru o radiografie transversală. Pentru a vedea cum evoluează grupul școlar, urmează să se administreze periodic testul sociometric, să se prelucreze corespunzător datele pentru ca, În final, rezultatele obținute să fie comparate Între ele. În
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
elev a obținut 5 puncte pozitive și unul negativ, suma algebrică va fi : +5 -1 = +4. În coloana următoare, intitulată "suma" se calculează suma algebrică a tuturor punctelor obținute de fiecare elev În parte, iar În coloana "clasificarea" se trece ierarhizarea primilor 30% dintre elevii clasei, pe baza punctajului obținut. Primul elev clasat va avea rangul 1, iar ultimul, rangul exprimat de numărul ce reprezintă efectivul clasei (de ex: 25 . Ce se Întâmplă În situația În care doi elevi obțin același
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
sau mijloace prin care directorul, cu autoritatea și calitățile sale intelectual-morale, poate instaura în colectivul pe care-l conduce o atmosferă sănătoasă, propice unei munci instructiv-educative rodnice. Desigur că aceste mijloace sunt foarte numeroase și de o importanță deosebită, iar ierarhizarea lor ni se pare foarte dificilă. Din convorbirile cu mai mulți directori a reieșit că e greu de spus care dintre mijloacele pe care le au la îndemână pentru crearea unui climat favorabil muncii în școală se situează pe primul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
implică, pe lângă calitățile generale, necesare oricărui cadru didactic, și o serie de calități specifice absolut necesare unui bun conducător. Este vorba de o întreagă suită de însușiri care se află în strânsă corelație, care se condiționează reciproc. O clasificare și ierarhizare a calităților directorului ni se pare deosebit de dificilă, cu atât mai mult cu cât părerile pedagogilor în aceste probleme sunt foarte diferite. Câte calități trebuie să posede un învățător sau profesor pentru a fi bun director? Care dintre aceste calități
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
fi considerați cu o atitudine pozitivă. Având însă în vedere caracterul negativ al motivelor, al scopurilor pe care le urmăresc, ei se încadrează în rândul elevilor cu o atitudine negativă. * Cauzele atitudinii negative față de învățătură la elevi sunt multiple iar ierarhizarea lor ni se pare deosebit de dificilă. De obicei atitudinea negativă este rezultatul unui complex de cauze și de aceea înlăturarea uneia nu este totdeauna suficientă pentru modificarea atitudinii. Trebuie descoperită cauza principală care, înlăturată, asemenea unei reacții în lanț,permite
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
hărniciei vor conduce la transformarea acestei însușiri într-o trăsătură stabilă de personalitate, cu influențe benefice asupra activității individului în întreaga sa viață. Din păcate, însă, nu toți copiii sunt educați în spiritul activismului, al hărniciei, din multiple cauze. O ierarhizare a acestora este o întreprindere dificilă datorită multitudinii lor, pe de o parte, și întrepătrunderii cu fel de fel de factori aleatori și perturbatori, pe de altă parte. Încercăm, totuși, să desprindem din hățișul interferențelor care se produc în procesul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
sistematizarea datelor s-a făcut în cadrul cercului, dându-ne posibilitatea să cunoaștem mai întâi performanțele individuale ale elevilor, așa cum rezultă din următorul tabel. Rezultatele foarte diferite la cele 12 probe ne au determinat să întocmim un tabel care să exprime ierarhizarea testelor după gradul lor de dificultate și să le acordăm un număr diferit de puncte în funcție de aceasta. Pe primul loc în ordinea dificultății se situează proba nr. 6 pe care au rezolvat-o corect numai 2 elevi, deși proba nr.
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
esențial al educației pentru economie îl reprezintă modul cum sunt folosiți și prețuiți banii în familie. Copiii preiau de la părinți atitudinea acestora față de felul cum se câștigă și se gospodăresc veniturile bănești, când copiii sunt antrenați la programarea cheltuielilor, la ierarhizarea priorităților, când sunt la curent cu eventualele rezerve bănești ale familiei. Am mai spus și altă dată. În lumea satului interbelic banul era la mare preț. În familiile numeroase de țărani, banii se câștigau greu și erau foarte puțini față de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
pe cele ale altora, în nesfârșita căutare a inocenței. O tendință totuși selectivă, memoriile evreiască, neagră, armeană, maghrebiană, musulmană, colonizată și altele nefiind toate tratate la fel. Trierea efectuată de majoritate în recunoașterea memoriilor de suferință ale minorităților și chiar ierarhizarea lor nu sunt străine de exacerbarea concurenței victimare. Note CONCLUZIE Dreptul la uitare Urcând până la temeliile scripturistice însele, am încercat în această carte să retrasez lunga istorie a suferinței în lumea evreiască. Voiam să înțeleg modul în care suferința, reprezentările
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
împinge în anonimat, suferința te distinge. Și, din acest unic motiv, ea are încă un viitor îndelungat, la bine și la rău, cu un risc de banalizare direct proporțional cu ideologizarea ei. Pericolul ține de confuzia tot mai mare din ierarhizarea suferințelor, care le aduce în prim-plan pe unele, mai puțin pertinente, și le trimite pe altele, reale, în plan secund. Nu vorbim aici, bineînțeles, de suferințele fizice actuale, pe care unii preferă încă să le ascundă, ci de acele
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ideile într-o teorie mai limitată, în polemică cu adepții școlii istorice germane, în particular cu Gustav Schmoller. Dar teoria sa este una coerentă, el conceptualizînd interesant în încercarea de a explica anumite fenomene economice fundamentale. El a propus o ierarhizare a nevoilor funcție de importanța lor, o grupare a bunurilor funcție de capacitatea lor de a satisface nevoile și dorințele, insistînd mult asupra analizei cererii. Are și propuneri privind optimizarea repartiției. El respinge teoria ricardiană a celor trei clase sociale, cărora le
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
constă în parcurgerea următoarelor etape procedurale: alcătuirea unei liste lungi de variante de opțiuni care asigură îndeplinirea obiectivelor propuse; evaluarea opțiunilor din perspectiva cadrului strategic, al reglementărilor și al fezabilității; elaborarea unei liste scurte de variante de opțiuni ulterior evaluărilor; ierarhizarea scenariilor din lista scurtă pe baza indicatorilor analizei cost beneficiu; selectarea alternativei optime. Pentru îndeplinirea cerințelor procedurale menționate se parcurg următoarele etape practice: obiectivele sunt exprimate în variabile măsurabile; fiecărui obiectiv îi este atribuită o pondere; definirea criteriilor de evaluare
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]