1,506 matches
-
a adus o substanțială contribuție la conturarea unui impunător front anticomunist: generalul Nicolae Rădescu, Grigore Gafencu, Sergiu Fărcășanu, Leontin Jean Constantinescu, Alexandru Busuioceanu, Basil Munteanu, Emil Turdeanu și nu în ultimul rînd Mircea Eliade, Cioran, Eugen Ionescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca. E unul din membrii fondatori ai Comitetului Național Român și ai Ligii Românilor Liberi, ambele create la inițiativa și sub diriguriea generalului Rădescu, un vechi prieten al său. împreună cu M. Eliade înfăptuiește prima revistă literară în limba română apărută în
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
România de către profesori eminenți din străinătate, care au cultivat în instituțiile de învățămînt superior unde lucrează (sau au lucrat) valorile poporului nostru. Și, în același timp, avem în vedere și volumul recent de memorii (Trecut-au anii...) al domnului Virgil Ierunca. Ce constatăm? Că cea mai mare parte dintre româniștii din străinătate își întemeiau (unii dintre ei, după cîte am citit - își întemeiază și astăzi!) studiile lor numai pe materialul bibliografic sau pe operele scriitorilor români dinlăuntrul hotarelor României. Constatările noastre
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
informații provenite din afara României. Unul dintre aceștia a fost W. Noomen, profesor la Groningen (Olanda), care în cabinetul de lectură al profesorului Emil Turdeanu de la Sorbona (Paris IV), citea cu nesaț Caietele de dor, revista de exil a lui Virgil Ierunca și care era în contact și cu regretatul Mihai Niculescu, de la Londra. Un altul a fost Louis Mourin, profesor la Universitatea Liberă din Bruxelles, elev al profesorului Turdeanu, specialist în limba și literatura română veche. Tot astfel, profesorul englez E.
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
Ambasadă-catedre. Ne sutor ultra crepidam! Pe de altă parte, nici instituțiile românești din exil nu aveau mijloacele și posibilitățile potrivite pentru a-și face auzit glasul. Revistele românești libere din lume, cărțile pe care cei din exil le publicau (Virgil Ierunca, Ștefan Baciu, Constantin Amăriuței, Vintilă Horia etc.) nu ajungeau în bibliotecile universitare decît prin donații. O distanță tristă - și nepricepută, comercial, propagandistic - separa marile eforturi ale unor exilați de primă valoare de lumea universitară. O distanță, o indiferență poate chiar
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
ajungeau în bibliotecile universitare decît prin donații. O distanță tristă - și nepricepută, comercial, propagandistic - separa marile eforturi ale unor exilați de primă valoare de lumea universitară. O distanță, o indiferență poate chiar un "mépris" față de Universitate? De altfel, nici Virgil Ierunca în Trecut-au anii... (dar și în celelalte volume ale sale), nu acordă prea multă atenție Universității, poate pentru că, la Paris, Alain Guillermou și Alphonse Dupront nu erau prieteni ai exilaților.1 ) A fi în contact cu lumea exilului nu
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
de literatură, critică, filosofie etc. - pe care el nu le-a putut cunoaște - sau, cîteodată, nici nu a vrut. Noica, Lupașco, Caranica, (spre a nu vorbi de Paul Goma sau de Ion Caraion, Vintilă Horia, Mircea Vulcănescu, "domn creștin" (V. Ierunca, Alexandru Busuioceanu, Mihail Fărcășanu și alții, mulți alții, se vor fi găsind în bibliotecile lor universitare sau personale? Acum "se poate"! Dar "atunci"? D. Găzdaru, E. Lozovan, H.I. Herescu, Scarlat Lambrino, Basil Munteanu erau interziși celor ce - din străinătate - ar
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
poate, după sau alături de Ruși) am avut o literatură (și o cultură) transnațională, dincolo de limbă, dincolo de frontiere. Care nu mai poate permite să nu fie luată în considerare și studiată ca atare - în vederea unei unități specifice, regăsite. P.S. Domnul Virgil Ierunca a editat și a condus în Occident o serie de reviste literare care cu adevărat erau glasul libertății de creație. Aceste reviste (Luceafărul, Caiete de dor, Limite etc. mai sus citate.) pe care mulți nu le cunosc și pentru că nu
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
despre diapora românească, si, paradoxal, despre ce se petrecea la noi, ascultăm cu frecvență zilnică postul de radio Europa Liberă. Sincer să fiu, nu v-am descoperit în emisiunile acestui post. În ce relații erați cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca în acea perioadă? IC: Abia sosit la Paris, m-am aflat în fața unui raport de forțe. Nu aveam nici un atu în înfruntarea la distanță... ăEIĂ. Îngăduindu-mi tacit să plec cu o bursă în Italia, ăEIĂ nu luaseră nici un risc
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
toate, m-am explicat, si am fost înțeles. Familia din țară mi-a transmis, prin rări călători, mulțumiri pentru totală mea tăcere a avuseseră și așa destule necazuri... Iar cu marele cuplu al luptei intelectuale românești, Monica Lovinescu și Virgi Ierunca, am fost și am rămas în realtii călduroase. GD: După ani buni de zile de la plecarea dumneavoastră din țară, diaspora românească își adună forțe noi prin disidenți că Paul Goma, Gelu Ionescu, Nicolae Breban, cu o situație privilegiată de navetist
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
în vedere și Canalul Dunăre-Marea Neagră și viață grea a deportaților în Bărăgan dar, mai ales, arătau lupta anti-comunistă a partizanilor din munți (fenomen singular în cadrul rezistenței anticomuniste și antisovietice din celelalte țări "captive": "țara este în munți!" - scria Virgil Ierunca, în 1949)* Avem chiar un aspect în plus: memoriile din închisorile comuniste ale... comuniștilor căzuți în dizgrație, în urma luptelor interne ale clanurilor nomenclaturii! Iar deținuții?... O, Doamne! Compare cineva Drumul Crucii al lui Aurel State cu Brazii se frîng, dar
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
jertfit pentru libertatea democratică a țării noastre. Peste multe fapte eroice s-a așternut uitarea. Unul dintre participanții din 1956, la atacul (demascator) al Ambasadei "RPR" de la Berna (pe atunci considerați "eroi" de întreg exilul românesc din Occident; cf. Virgil Ierunca, Românește, Ed. Humanitas, 1991, p. 67) a încercat, după 1989-1990, să ia contact cu dl. Ion Rațiu... Zadarnic! Să ne mirăm atunci, cînd afirmă după ce a fost în România de astăzi, după ce a auzit, a citi și a văzut ceea ce
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
Sunt nespus, nespus de îngrijorat." Al doilea război mondial începuse de aproape o lună. În anii războiului și până prin 1945, Basil Munteanu preda la Facultatea de Filologie a Universității din București. În cartea sa Semnul mirării, Ed. Humanitas, 1995, Virgil Ierunca își va aminti cu emoție de cursurile și seminariile celui ce se revelase "o reală personalitate a catedrei". Multe din studiile lui Basil Munteanu din acea vreme vor fi cuprinse într-un volum de 442 pagini ("niciodată pus în librărie
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
Stravinski; Cioran îi diviniza pe Bach și pe Mozart, dar nu pomenește nici un cuvânt despre compozitorii timpului său. Și pentru că exemplele pot continua într-un mod copleșitor, împovărător (existând, firește, și excepții: un Mircea Vulcănescu, de pildă ori un Virgil Ierunca), mi-am zis că asta-i soarta noastră, a muzicienilor, să trăim, fără să fim nici bolnavi, nici ocnași, în cea mai nefericită companie: aceea a singurătății. Dar dacă totuși funcționează o anume stilistică a culturii de tip livresc, în
Singurătatea compozitorului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14361_a_15686]
-
fi găsite în alte ediții. Chiar dacă fără spiritul de solidaritate manifestat în grupuri și asociații, articolele de ziar cu conținut fățiș antisovietic reprezintă o piesă importantă în acest dosar al moralității și curajului. Este reprodusă întreaga anchetă propusă de Virgil Ierunca în jurul întrebării Există o criză a culturii românești?, la care răspund Ion Caraion, Călin Popovici, Mircea Alexandru Petrescu, Alexandru Talex și Tudor Teodorescu-Braniște. Răspunsul acestuia din urmă, în Jurnalul de dimineață, în prima zi a anului 1947, se termină cu
Rezistența culturală la începuturile comunismului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15551_a_16876]
-
exil, într-o viziune integratoare pe care toți o proclamăm dar puțini au și capacitatea de a o pune în aplicare. Găsim deci în dicționar numele cele mai prestigioase ale criticii și istoriei literare din exil, precum Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Matei Călinescu, Toma Pavel, Al. Ciorănescu și chiar pe Emil Cioran, remarcabil eseist, dar care, după câte știu, n-a scris niciodată vreun text dedicat literaturii române, ca atare, și nici bibliografia citată nu-mi contrazice impresia. Nu-l găsesc
Criticii români de azi by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/15555_a_16880]
-
de organele abilitate din Franța. Articolul 4 Sarcinile ce revin donatarului sunt următoarele: a) constituirea și conservarea unui fond de lucrări ale literaturii române și străine; ... b) crearea unui memorial cultural român intitulat "Memorial Ierunca-Lovinescu"; ... c) înființarea unei burse anuale "Ierunca - Lovinescu" în favoarea studenților români în Franța, acordată de Ministerul Afacerilor Externe; ... d) asigurarea cazării pentru studenții beneficiari ai bursei prevăzute la lit. c) în spațiul locativ al imobilului ce face obiectul donației. Articolul 5 Toate cheltuielile aferente donației și îndeplinirii
HOTĂRÂRE nr. 280 din 12 martie 2008 privind autorizarea Ministerului Afacerilor Externe de a accepta o ofertă de donaţie cu sarcini în favoarea statului român. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195865_a_197194]
-
clangula (Rata sunătoare) - Netta rufina (Rata cu ciuf) - Clangula hyemalis (Rata de ghețuri) - Melanita fusca (Rata catifelata) - Melanita nigra (Rata neagră) - Mergus merganser (Ferestras mare) - Mergus serrator (Ferestras mijlociu, Ferestras moțat) - Somateria mollissima (Eiderul) GALLIFORMES Tetraonidae - Tetrastes bonasia (Bonasa honasia) (Ierunca) - Tetrao urogallus (Cocos de munte) Phasianidae - Perdix perdix (Potârniche) - Coturnix coturnix (Prepelița) - Phasianus colchicus (Fazan) GRUIFORMES Rallidae - Gallinula chioropus (Găinușa de baltă) - Fulica atra (Lișița) CHARADRIIFORMES Gharadriidae - Vanellus vanellus (Nagâțul) Haematopodidae - Haematopus ostralegus (Scoicar) Scolopacidae - Lymnocryptes minimus (Becațina mică) - Gallinago
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizat��*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185533_a_186862]
-
clangula (Rata sunătoare) - Netta rufina (Rata cu ciuf) - Clangula hyemalis (Rata de ghețuri) - Melanita fusca (Rata catifelata) - Melanita nigra (Rata neagră) - Mergus merganser (Ferestras mare) - Mergus serrator (Ferestras mijlociu, Ferestras moțat) - Somateria mollissima (Eiderul) GALLIFORMES Tetraonidae - Tetrastes bonasia (Bonasa honasia) (Ierunca) - Tetrao urogallus (Cocos de munte) Phasianidae - Perdix perdix (Potârniche) - Coturnix coturnix (Prepelița) - Phasianus colchicus (Fazan) GRUIFORMES Rallidae - Gallinula chioropus (Găinușa de baltă) - Fulica atra (Lișița) CHARADRIIFORMES Gharadriidae - Vanellus vanellus (Nagâțul) Haematopodidae - Haematopus ostralegus (Scoicar) Scolopacidae - Lymnocryptes minimus (Becațina mică) - Gallinago
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
1 Cioara grivă (Corvus corone cornix) 2 Coțofana (Pica pica) 3 Stăncuța (Corvus monedula) Anexa 2 Specii de păsări sedentare admise la vânătoare ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 Cocoșul-de-munte (Tetrao urogallus) 2 Fazanul (Phasianus colchicus) 3 Gaița (Garrulus glandarius) 4 Guguștiucul (Streptopelia decaocto) 5 Ierunca (Tetrastes bonasia) 6 Potârnichea (Perdix perdix) ────���─────────────────────────────────────────────────────────────────── -----------
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 11 din 22 februarie 2006 (*actualizată*) privind măsurile ce se aplică pentru monitorizarea, combaterea şi eradicarea gripei aviare pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175085_a_176414]
-
1 Cioara grivă (Corvus corone cornix) 2 Coțofana (Pica pica) 3 Stăncuța (Corvus monedula) Anexa 2 Specii de păsări sedentare admise la vânătoare ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 Cocoșul-de-munte (Tetrao urogallus) 2 Fazanul (Phasianus colchicus) 3 Gaița (Garrulus glandarius) 4 Guguștiucul (Streptopelia decaocto) 5 Ierunca (Tetrastes bonasia) 6 Potârnichea (Perdix perdix) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── -----------
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 11 din 22 februarie 2006 (*actualizată*) privind măsurile ce se aplică pentru monitorizarea, combaterea şi eradicarea gripei aviare pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178327_a_179656]
-
600.000 20. Gârlița mare (Anser albifrons) 15 aug. - 28 feb. 300.000 600.000 21. Graurul (Sturnus sp.) 1 aug. - 15 mart. 10.000 20.000 22. Guguștiucul (Streptopelia decaocto) 1 aug. - 15 mart. 100.000 200.000 23. Ierunca (Tetrastes bonasia) 15 sept. - 15 dec. 500.000 1.000.000 24. Lișița (Fulica atra) 15 aug. - 15 mart. 200.000 400.000 25. Nagâțul (Vanellus vanellus) 15 aug. - 15 mart. 100.000 200.000 26. Porumbelul gulerat (Columba palumbus
LEGE nr. 103 din 23 septembrie 1996 (*republicată*)(**actualizata**) fondului cinegetic şi a protectiei vanatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173577_a_174906]
-
clangula (Rata sunătoare) - Netta rufina (Rata cu ciuf) - Clangula hyemalis (Rata de ghețuri) - Melanita fusca (Rata catifelata) - Melanita nigra (Rata neagră) - Mergus merganser (Ferestras mare) - Mergus serrator (Ferestras mijlociu, Ferestras moțat) - Somateria mollissima (Eiderul) GALLIFORMES Tetraonidae - Tetrastes bonasia (Bonasa honasia) (Ierunca) - Tetrao urogallus (Cocos de munte) Phasianidae - Perdix perdix (Potârniche) - Coturnix coturnix (Prepelița) - Phasianus colchicus (Fazan) GRUIFORMES Rallidae - Gallinula chioropus (Găinușa de baltă) - Fulica atra (Lișița) CHARADRIIFORMES Gharadriidae - Vanellus vanellus (Nagâțul) Haematopodidae - Haematopus ostralegus (Scoicar) Scolopacidae - Lymnocryptes minimus (Becațina mică) - Gallinago
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189474_a_190803]
-
Rață lingurar) - Anas strepera (Rață pestriță) - Anas acuta (Rață sulițar) - Anas querquedula (Rață cârâitoare) - Aythya ferina (Rață cu cap castaniu) - Aythya fuligula (Rață moțată) - Aythya marila (Rață cu cap negru) - Bucephala clangula (Rață sunătoare) GALLIFORMES Tetraonidae - Tetrastes bonasia (Bonasa bonasia) (Ierunca) - Tetrao urogallus (Cocoș de munte) Phasianidae - Perdix perdix (Potârniche) - Coturnix coturnix (Prepeliță) - Phasianus colchicus (Fazan) GRUIFORMES Rallidae - Gallinula chloropus (Găinușa de baltă) - Fulica atra (Lișița) CHARADRIIFORMES Scolopacidae - Lymnocryptes minimus (Becațina mică) - Gallinago gallinago (Becațina comună) - Scolopax rusticola (Sitarul de pădure
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188904_a_190233]
-
bernicla) 250 410 93. Grangurul (Oriolus oriolus) 5 110 94. Greluselul (Locustella sp.) 5 27 95. Gusa-vanata (Luscinia sp.) 10 27 96. Heretele (Circus sp.) 100 270 97. Hoitar (Neophron percnopterus) 500 2700 98. Huhurezul (Strix sp.) 100 270 99. Ierunca (Bonasa bonasia) 50 540 100. Inarița (Carduelis sp.) 5 27 101. Lăcarul (Acrocephalus sp.) 5 27 102. Lăcustarul (Sturnus roseus) 5 55 103. Lăstunul (Delichon sp.; Riparia sp.; 5 27 Hirundo sp.) 104. Lebada-de-vara (Cygnus olor) 100 270 105. Lebada-de-iarna
LEGE nr. 407 din 9 noiembrie 2006 (*actualizata*) vânătorii şi a protectiei fondului cinegetic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189303_a_190632]
-
Rață lingurar) - Anas strepera (Rață pestriță) - Anas acuta (Rață sulițar) - Anas querquedula (Rață cârâitoare) - Aythya ferina (Rață cu cap castaniu) - Aythya fuligula (Rață moțată) - Aythya marila (Rață cu cap negru) - Bucephala clangula (Rață sunătoare) GALLIFORMES Tetraonidae - Tetrastes bonasia (Bonasa bonasia) (Ierunca) - Tetrao urogallus (Cocoș de munte) Phasianidae - Perdix perdix (Potârniche) - Coturnix coturnix (Prepeliță) - Phasianus colchicus (Fazan) GRUIFORMES Rallidae - Gallinula chloropus (Găinușă de baltă) - Fulica atra (Lișiță) CHARADRIIFORMES Scolopacidae - Lymnocryptes minimus (Becațină mică) - Gallinago gallinago (Becațină comună) - Scolopax rusticola (Sitarul de pădure
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225153_a_226482]