3,426 matches
-
un moment dat, să o exprimi, ci și pentru faptul că sînt puțini aceia care sînt capabili de o spontaneitate a replicii În cadrul unei discuții - astfel că rămîi mereu Într-o Întîrziere de replică, În fapt de comunicare. * „Înțeleg ca ignoranța să fie purtată ca o cruce, nu vînturată ca o secure.” (F. O’Connor) CÎnd, Într-adevăr, „ignoranța” nu este Însoțită de bun-simț, ci de tupeu, ea devine un factor dezumanizant. * „Poate fi oprită o judecată, dar efectul lor nu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o spontaneitate a replicii În cadrul unei discuții - astfel că rămîi mereu Într-o Întîrziere de replică, În fapt de comunicare. * „Înțeleg ca ignoranța să fie purtată ca o cruce, nu vînturată ca o secure.” (F. O’Connor) CÎnd, Într-adevăr, „ignoranța” nu este Însoțită de bun-simț, ci de tupeu, ea devine un factor dezumanizant. * „Poate fi oprită o judecată, dar efectul lor nu poate fi Împiedicat.” (J.W. Goethe) Îți poți cenzura, de exemplu, un proces de conștiință Început, dar nu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ai conștiința limitelor tale În cunoaștere, cînd știi, de exemplu, cît știi, ce nu știi, de ce nu știi, sau cît ar trebui să știi, este vorba de o realitate psihică complexă, căreia i se potrivește termenul propus de B. Pascal: „ignoranță savantă” - opusă, desigur, ignoranței inconștiente. * „CÎnd mă laudă cineva, mă cuprinde panica: dacă ar afla tot ce nu știu, tot ce nu sînt? CÎnd mă condamnă, mă simt mai liniștit: sînt totuși mai bun decît atît.” (Constantin Noica) Lauda este
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
În cunoaștere, cînd știi, de exemplu, cît știi, ce nu știi, de ce nu știi, sau cît ar trebui să știi, este vorba de o realitate psihică complexă, căreia i se potrivește termenul propus de B. Pascal: „ignoranță savantă” - opusă, desigur, ignoranței inconștiente. * „CÎnd mă laudă cineva, mă cuprinde panica: dacă ar afla tot ce nu știu, tot ce nu sînt? CÎnd mă condamnă, mă simt mai liniștit: sînt totuși mai bun decît atît.” (Constantin Noica) Lauda este, de fapt, mai mult
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
condiției de „a fi Învins” nu este Întotdeauna cel de umilință. Se cunoaște În istoria umanității cazul Greciei antice, care, cucerită fiind de romani, a avut puterea de a-i cuceri, la rîndul ei, pe romani prin superioritatea culturii ei. * „Ignoranța nu este o dovadă, un argument.” (B. Spinoza) Pentru că „ignoranța” nu este, de obicei, o incapacitate, ci expresia unei delăsări, a unei indolențe În raport cu sine. * „Singurul lucru pe care nu ți-l alegi, sînt adversarii.” (Nae Ionescu) Însă, dacă i-
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
umilință. Se cunoaște În istoria umanității cazul Greciei antice, care, cucerită fiind de romani, a avut puterea de a-i cuceri, la rîndul ei, pe romani prin superioritatea culturii ei. * „Ignoranța nu este o dovadă, un argument.” (B. Spinoza) Pentru că „ignoranța” nu este, de obicei, o incapacitate, ci expresia unei delăsări, a unei indolențe În raport cu sine. * „Singurul lucru pe care nu ți-l alegi, sînt adversarii.” (Nae Ionescu) Însă, dacă i-am putea alege, ar scădea valoarea lor și, implicit valoarea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Nu recunosc alt semn de superioritate, decît bunătatea.” (L.van Bethoven) Într-adevăr, viața ne dovedește că, adesea, cele mai subtile argumente și capacități au fost puse În slujba unor mizerabile tentații și răutăți! * „Nimic nu este mai Înspăimîntător ca ignoranța activă.” (J.W. Goethe) Situația aceasta ne-o evocă pe cea a „prostului”, care nu se mulțumește cu condiția sa, decît dacă și-o prezintă cu fudulie. * „A face o nedreptate este mai rău decît a o suporta.” (Socrate) Pentru că
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
știut că „răul” cheamă după el răul: „Orice faptă rea ce ai făcut dă drept la alta ce se va face Împotriva ta” (N. Iorga). * „E mai bine să știi să ignori, decît să crezi că știi. Dacă am conștiința ignoranței mele, sînt capabil să fac un mic progres.” (J.Garnier) Emare lucru să poți să ai demnitatea recunoașterii limitelor și a imperfecțiunilor tale: „Omul se formează numai prin trudă; adevăratele lui plăceri trebuie să le cîștige, să le merite. Trebuie
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și moral: „Tot interesul rațiunii mele e cuprins În următoarele trei Întrebări: Ce pot ști? Ce trebuie să fac? Ce-mi este Îngăduit să sper?” (idem). Acestor trei forme de curiozitate li s-ar putea opune următoarele trei forme de ignoranță: „A nu ști ceea ce ar trebui să știi; a ști rău ce știi; a ști ceea ce n-ar trebui să știi” (La Rochefoucault). * „Dorul este un organ de cunoaștere a infinitului.” (Lucian Blaga) De fapt, omul - În mod paradoxal - se
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
-și vadă liniștit de treabă. Dar nu pentru multă vreme... Epoca se caracterizează printr-un mixaj inedit de civilizații: cea veche moare fără a fi conștientă de acest fapt, o alta nouă se pregătește să ia puterea, cu aceeași senină ignoranță. Pe de o parte Atena și Roma, pe de alta - Ierusalimul și Bizanțul. Pericle versus Constantin, Aristotel contra Tertulian, democrația agorei în competiție cu statul totalitar creștin, idealul păgân al palestrei spulberat în numele venerării unei răstigniri. Două lumi, două idealuri
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
se prevalează de cunoașterea propriului „eu”, care pretind că gândesc și nu se privează de dreptul de a vorbi, chiar și atunci când o fac pe drept și pe nedrept. Dar numai oamenii, ca să nu-și vadă orgoliul rănit ori din ignoranță, se cred liberi să decidă, chiar dacă totul arată că ei au fost obiectul unei decizii și au apărut din voința cuiva mai puternic ca ei. Dumnezeu vrea ca ceea ce este să fie așa cum e. Pentru gnostici există trei feluri de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Rezultă o lectură a creștinismului care presupune decodarea alegoriilor. Scripturile au un limbaj obscur, polimorf. Spiritul Liber nu neagă infernul sau paradisul ca atare, ci recuză definițiile catolice, apostolice și romane. Infernul? Bineînțeles că există, dar este o metaforă a ignoranței și în niciun caz o geografie chtoniană în care ard pentru eternitate ființele care-și ispășesc păcatele. A nu ști, iată definiția lui. Paradisul? Desigur, dar nu-i nicidecum un loc pierdut susceptibil de a fi redobândit într-o zi
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
înflorituri. Este suficient să abordăm fie și numai această problemă a economiei contractului în geneza unui hedonism generalizat ca să realizăm cât de mult se străduiește cvadruplul remediu să cuprindă întreaga bogăție a gândirii lui Epicur... Contractul hedonist împiedică debordarea efectelor ignoranței și ale lipsei de înțelepciune a semenilor asupra liniștii înțeleptului. A trăi ca un filosof într-o lume care ignoră sau își bate joc de aspirația la înțelepciune a unora presupune un mod de întrebuințare a relației cu semenii. După
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
derulau programe de susținere a săracilor. Prima strategie de combatere a sărăciei poate fi considerată cea inițiată în Marea Britanie după cel de-al doilea război mondial, prin raportul Beveridge, care declara sărăcia drept unul dintre cei cinci „giganți” (lipsurile, boala, ignoranța, mizeria, inactivitatea) cu care toate statele bunăstării moderne se angajau să lupte. Strategiile de reducere a sărăciei (PRSP - Poverty Reduction Strategy Papers) elaborate în țările în curs de dezvoltare, asistate financiar de Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, reprezintă, probabil
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
nevoia de a demonstra existența lui, cât de aceea de a pregăti o gestionare adecvată. Aceasta este necesară pentru a se asigura fructificarea oportunităților și evitarea pierderilor pe care globalizarea are potențialul să le producă, având în vedere faptul că ignoranța nu reprezintă o opțiune. Indiferent de atitudine, opinii și chiar voință, suntem cu toții, de la cetățean la instituții guvernamentale, de la individ la corporații, actori ai globalizării. Globalizarea se desfășoară la scara și intensitatea unui fenomen, puterea determinanților acestuia fiind o provocare
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
anumite suprapuneri care rezultă din problemele și obiectivele pe care le vizează: Tabelul 1. Funcții, probleme și obiective ale supervizării Funcții Probleme Obiective administrativă implementarea corectă, eficientă a politicilor și procedurilor agenției asigurarea respectării stricte a politicilor și procedurilor educațională ignoranța și/sau capacitățile limitate ale asistenților sociali în ceea ce privește cunoașterea, atitudinile și deprinderile necesare locului de muncă combaterea ignoranței și dezvoltarea deprinderilor suportivă moralul asistentului social și satisfacția în muncă îmbunătățirea moralului și a satisfacției muncii Contextul organizațional modelează forma în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
ale supervizării Funcții Probleme Obiective administrativă implementarea corectă, eficientă a politicilor și procedurilor agenției asigurarea respectării stricte a politicilor și procedurilor educațională ignoranța și/sau capacitățile limitate ale asistenților sociali în ceea ce privește cunoașterea, atitudinile și deprinderile necesare locului de muncă combaterea ignoranței și dezvoltarea deprinderilor suportivă moralul asistentului social și satisfacția în muncă îmbunătățirea moralului și a satisfacției muncii Contextul organizațional modelează forma în care supervizarea este structurată și asigurată (furnizată). Supervizorilor asistenței sociale din cadrul organizațiilor ce desfășoară activități în domeniul serviciilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de comunicare, confidențialitatea, relația interpersonală empatică, caldă sunt condiții care asigură o dezvoltare normală copilului purtator al virusului HIV. Fiecare familie are propriile valori, credințe, idealuri, experiențe și poziție socială. Dar ce se întâmplă în familiile în care tradițiile și ignoranța sunt mai puternice decât neputința copilului și imposibilitatea sa de autoafirmare? Sunt puține în cazul infecției pediatrice cu HIV situațiile de abuz sexual, fizic, emoțional sau neglijarea educațională? Iată cum se dezvăluie rolul multiplu ce revine consilierului. Pe de o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
că Dostoievski a fost un scriitor naturalist, ca toți marii scriitori ai acelei epoci. Naturalismul ca școală literară a trecut, cum trec toate școlile, dar marea literatură naturalistă a rămas, iar spiritul ei este și va fi totdeauna fecund. Din ignoranță sau din refuzul gândirii, cuvântul „naturalism” e azi, în cele mai opuse tabere, un cuvânt de ocară; deseori e înlocuit cu formula „realism critic”, care face mai mult sau mai puțin funcția de eufemism. Ar fi destule de spus despre
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
le lecteur que ce chapitre (e tocmai cel despre guvernanți, n.m.) doit être lu posément et que je ne sais pas l’art d’être clair pour qui ne veut pas être attentif”. (ibid.) PUTEREA. ÎNTUNERICULUI Un scriitor care, mulțumită ignoranței altora, reușește să treacă drept intelectual și ale cărui ignarități reușesc să treacă neobservate mulțumită faptului că intelectualii nu-l citesc s-a pronunțat nu de mult și asupra culturii medievale. Judecata lui e formulată lapidar, cu acea fermă siguranță
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
regulă o dă competența și mai ales contrariul ei; iată: “în evul întunecat s-au scris versuri, dar n-a existat poetică și de aceea evul a și fost întunecat”. De unde a scos cugetătorul nostru această enormitate, pe care numai ignoranța cea mai compactă o poate produce sau primi? A scos-o din Essai sur les moeurs al lui Voltaire. Voltaire a fost, fără doar și poate, un fel de geniu, în tot cazul un mare spirit care și-a dominat
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
reprezentăm ceea ce ne propune titlul unei cărți a lui Le Corbusier: Du temps où les cathédrales étaient blanches. Ca și Antichitatea greco-latină, Evul Mediu european este o civilizație solară. Dacă e vorba de întunericul pe care Voltaire îl atribuia barbariei, ignoranței și superstiției, atunci e de elementar bun-simț să ne amintim că Evul Mediu a durat aproape un mileniu, din care într-adevăr primele trei secole au însemnat o perioadă de barbarie, numită în istorie „Vremurile Obscure”. Atunci cultura s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ai zis adevărul. Dacă amintești o carte prea cunoscută, dar pe care e prea puțin probabil să nu o cunoști, ceilalți jucători au dreptul de a respinge afirmația. Victoria se dobândește pe măsura Încrederii avute În cel care Își mărturisește ignoranța, și deci pe măsura convingerii că umilința jucătorului este reală și nu trucată. Mai departe În carte este jucată o altă partidă de jocul umilinței, iar povestirea ne este redată de către Desirée, soția lui Morris Zapp, profesorul american, Într-o
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Făcând asta, el iese din acel spațiu cultural indecidabil pe care Îl lăsăm de comun acord să se instaureze Între noi și ceilalți, și pe care ni-l acordăm - și Îl acordăm și celorlalți În același timp - o marjă de ignoranță, pentru că știm foarte bine că toată cultura, chiar și aprofundată, se clădește din goluri și falii (Lodge vorbește mai sus de „faliile culturii”) care nu o Împiedică să prindă o anumită consistență În calitate de ansamblu de informații. Acest spațiu de comunicare
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
cărți necitite. Făcând acest lucru, el transformă acest spațiu Într-un loc al violenței, prin exhibarea brutală a intimității sale. Într-adevăr, prin gestul său, el dezvăluie adevărul despre cultură, adică faptul că ea este un teatru Însărcinat să ascundă ignoranța individuală și fragmentarismul cunoașterii. Prin asta, el nu se mulțumește să se dea complet În vileag, ci Înfăptuiește un fel de viol psihic, agresându-i pe ceilalți. Violența reacției la care urmează să fie supus este pe măsura violenței pe
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]