2,060 matches
-
Weekly News, care a lansat povestea lui Jack Spintecătorul și a scos în 1860 un tiraj aproape de 2 milioane de exemplare. Această formulă originală avea să rămînă una dintre caracteristicile esențiale ale presei engleze. De asemeni, au apărut și magazine ilustrate, precum Penny magazine, popular în 1832, sau, în 1842, The Illustrated London News ce a servit drept model pentru L'Illustration apărut la Paris în 1843. Punch, celebru ziar de caricaturi, imitație a lui Chavirari, a văzut lumina zilei în
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
treacă la 2 cenți. Mai serios, fidel editorialelor lungi, acest ziar a căpătat repede o mare audiență în mediile puritane. Liberal ca politică, cu vederi uneori socializate, Tribune ducea o luptă aprigă contra lui Herald. El a lansat un supliment ilustrat, Weekly Tribune, ce număra în 1860 un tiraj de 200.000 de exemplare. Republican, acesta a fost cu fermitate antisclavagist, în timp ce Herald, democrat, a susținut mult timp cauza sudiștilor. În 1851, Raymond, venit de la Tribune, a lansat New York Times care
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
din Statele Unite. Alături de succesele cotidienelor, presa de duminică căpătase un avînt comparabil cu cel pe care-l cunoscuse în Anglia. Cel mai mare tiraj (1,5 milioane) era deținut, în 1914, de Saturday Evening Post din Philadelphia. Cît despre magazinele ilustrate, ziarele pentru femei, ziarele sportive..., numărul și calitatea lor erau remarcabile. De fapt, ele au servit adesea drept model publicațiilor europene. 3. Rețelele de ziare Tirajele restrînse ale cotidienelor americane se datorau mai ales întinderii teritoriului 5; ziarele aveau legături
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
în 1891 și a lui Auto în 1900 asigură Franței privilegiul mult timp necontestat al unei prese sportive cotidiene. Comoedia (1907) a fost un cotidian în întregime consacrat literaturii și teatrului. Excelsior, lansat în 1910 de Pierre Laffitte, mare cotidian ilustrat, reprezintă o originală tentativă franceză de adaptare a unei formule care găsise deja precedent în Statele Unite și în Germania, dar nu atinge clientela populară, iar succesul său a fost mediocru în ciuda calității. 4. Presa de provincie. Dacă difuzarea importantă a
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
devine cotidian în 1915. Ziarul lui Gustav Tery, prin tonul rebel al manșetelor sale și prin atitudinea critică cu privire la propagandă, a avut un succes rapid. În 1916, Le Canard enchaîné avea o apariție modestă. Războiul a contribuit la succesul presei ilustrate de actualitate ca L'Illustration, Le Miroir sau J'ai vu și a magazinelor îndrăznețe ca La Vie Parisienne, Le Rire sau La Baïonnette. CAPITOLUL VII ERA MARILOR ZIARE (1919-1939) I. Aspecte generale ale evoluției presei 1.Transformările conținutului și
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
scăzute care conduceau, în toate țările occidentale, la creșterea considerabilă a costurilor de fabricație. Tipografia rămînea cea mai utilizată formă de tipărire a presei, însă deja heliogravura și offset-ul făceau progrese rapide. Aceste din urmă tehnici erau rezervate revistelor periodice ilustrate. Dezvoltarea heliogravurii a contribuit la adîncirea diferențelor dintre presa cotidiană și cea periodică, și aceasta cu atît mai mult cu cît procedeul era mai bine adaptat imprimării în culori. Fiecare tipografie dispunea de acum înainte de ateliere specializate pentru fotogravură, iar
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
de apariția unei noi formule de presă de succes: tabloidul, formatul la jumătate față de cel al ziarelor obișnuite (n.a. cel al lui Petit Journal, la origine), cu paginația redusă. Aceste publicații noi, cu articole foarte scurte, cu titluri enorme, abundent ilustrate, căutînd senzaționalul, erau mai pu(in preocupate de politică dar puteau fi recunoscute dup( tonul pasional. Destinată clienților grăbiți ai marilor orașe și emigranților ce nu cunoșteau prea bine limba engleză, acestea atingeau tiraje pînă atunci ignorate de presa cotidiană
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
1932 de Henri Luce și Briston Hadden; Newsweek și U.S.News au adoptat această formulă. Luce, după lansarea cu succes a lui Time, a creat în 1936 Fortune, publicație lunară de actualitate economică, apoi în 1936, Life, magazin de informații ilustrat care, inspirîndu-se din formula revistei ilustrate franceze Vu, avea să ajungă la un grad de perfecțiune rar întîlnit; Look a lui Cowles a urmat și ea aceeași cale. Asistăm, la începutul războiului, la o extraordinară concurență în lumea magazinelor, acolo
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Hadden; Newsweek și U.S.News au adoptat această formulă. Luce, după lansarea cu succes a lui Time, a creat în 1936 Fortune, publicație lunară de actualitate economică, apoi în 1936, Life, magazin de informații ilustrat care, inspirîndu-se din formula revistei ilustrate franceze Vu, avea să ajungă la un grad de perfecțiune rar întîlnit; Look a lui Cowles a urmat și ea aceeași cale. Asistăm, la începutul războiului, la o extraordinară concurență în lumea magazinelor, acolo unde bătrînul Collier's își pierdea
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Daily Chronicle și a venerabilului Westminster Gazette: în 1939, a depășit tirajul de 1, 4 milioane de exemplare. Cît despre Daily Telegraph , el a fost cumpărat în 1928 de către frații Berry ce făcuseră avere cu presa de provincie și presa ilustrată. Primul a devenit Lord Camrose și a cumpărat Financial Times; cel de al doilea a devenit Lord Kemsley separîndu-se de fratele său în 1937; el a reprimit o parte din vechile ziare ale Lordului Rothermere, printre care Daily Sketch. În
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
al presei. (n privința presei de tip magazin, înmulțirea titlurilor, succesul periodicelor literare și artistice, sportive, feminine, cel al ziarelor pentru copii, rezervate, după 1934, al benzilor desenate, al magazinelor de cinema și de radio, reînnoirea periodicelor de informații generale ilustrate, sînt semnele unei dezvoltări imposibil de cuantificat în lipsa surselor și studiilor în acest domeniu, dar care constituie, fără îndoială, una dintre cauzele relativei stagnări a pieței cotidienelor. Una dintre caracteristicile esențiale ale acestei evoluții a fost succesul săptămînalelor politice. Înainte de
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
în 1937 și condus de Aragon și de J.-Richard Bloch, a avut un succes rapid și în 1939 atinge un tiraj de 300.000 de exemplare. Presa comunistă conta și pe un mare număr de periodice, dintre care magazinul ilustrat Regards. Însă în provincie P.C. avea doar săptămînale și nici m(car un singur cotidian. 3. "Paris-Soir". Jean Prouvost, industriaș din Nord, își făcuse intrarea în presă cumpărînd Paris-Midi în 1924. În 1930, a cumpărat Paris-Soir, creat în 1923 de către
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
succes, folosise în șapte ani patru comandite. Paris-Soir tipărea atunci 60.000 de exemplare. Înconjurat de o echipă în care se distingeau Gabriel Perreux, Raymond Manevy, Pierre Lazareff și Renaudon, responsabilul serviciului fotografic, el a realizat un cotidian de informații ilustrat. Tirajul ajunge p(n( la 134.000 în 1931, la un milion în 1933, la 1,8 milioane în 1939 și la două milioane în 1940. Formula ziarului a fost perfecționată fără încetare. Locul acordat ilustrațiilor, potrivita așezare în pagină, folosirea
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
periodice: într-o țară imensă, unde presa periodică devenise regională, presa periodică reprezenta singura veritabilă presă națională. Fără a vorbi despre succesul enormelor ziare de duminică, editate cel mai adesea de către cotidiene, cel al news magazines-lor, al hebdomadarelor de informații ilustrate ca Look sau Life, al magazinelor feminine adesea foarte vechi (McCall's fondat în 1870 trecuse de la 2,5 milioane de exemplare în 1930 la 8,2 în 1963; Ladies'Home Journal lansat în 1883; Woman's Day, magazin popular
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
țară decât România. Mă uit, pur și simplu, cu mare atenție la ce se întâmplă în centrul urbei, la felul cum sunt îmbrăcați oamenii, la mișcările și gesturile lor. Ca un romancier realist, poți vedea categoriile sociale și profesionale, tipologiile ilustrate aproape didactic. Fie eleva de liceu înțolită mai șui (să moară colegele de invidieă, fie mama elegantă și preocupată, care vorbește la mobil și-i trasează soțului obișnuitele indicații, fie pensionarul mai amărât, dar îmbrăcat decent, care respectă ostentativ regulile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
urcă spre nord, în Toscana și Lombardia, unde influența franceză este evidentă; cele mai frumoase manuscrise sînt decorate de artiști milanezi, florentini și sienezi. Spania suportă influențele franceză și italiană, mai ales în Catalonia și Aragon; cele mai bune manuscrise ilustrate sînt Missel de Sainte-Eulalie, Bréviaire de Martin d'Aragon și Heures d'Alphonse le Magnanime. În secolul al XV-lea, ilustrația și miniatura se disting din ce în ce mai mult. Ilustrația este partea ornamentală a decorării; inițiale fără scene narative, tușe de aur
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
lemn la cel mai înalt grad de finețe, așa cum o dovedesc celebrele sale lucrări: Apocalipsa, Marea pasiune, Viața Mariei. Contemporanii săi, Hans Burgkmair, Urs Graf, Hans Baldung Grien, Hans Holbein, au furnizat modele de lemn gravat pentru multe cărți. Lucrările ilustrate cele mai apreciate sînt totuși datorate artiștilor de o mai mică anvergură: Erhard Reuwick (Sanctuarum peregrationum in montem Sion opusculum, Mainz, 1486), Michael Wolgemut (Weltchronik de Schedel, Nürenberg, 1493), Hans Schoeufflein (Theuerdank, Nürenberg, 1517) etc. Dacă tipografii germani, răspîndiți prin
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Galen; tiparul consacră renumele acestuia din urmă: 19 ediții complete și 620 de opere separate pentru secolele al XV-lea și al XVI-lea. Putem spune că tiparul a adus cele mai bune servicii în domeniul științelor descriptive, prin intermediul cărții ilustrate: culegeri ample de Vésale și de Charles Etienne pentru anatomie, de Brunfels și de Fuchs pentru botanică, de Gessner și de Belon pentru zoologie, de Agricola pentru mineralogie etc. Toate acestea au fost posibile prin acțiunea eficace a tipografilor și
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
se găsesc opuscule de pietate, romane cavalerești, cronici, texte de medicină populară. Chiar și artizanii acced la carte, din motive practice; bijutierii, sticlarii, ilustratorii, pictorii, vînzătorii ambulanți, tîmplarii, zidarii, armurierii aveau lucrări de pourtraicture culegeri de modele, dar și lucrări ilustrate care aveau aceeași folosință. În sfîrșit, cartea, dacă nu s-a răspîndit, cel puțin a pătruns în clasele populare. Cartea de rugăciuni este un exemplu excelent al acestei difuzări. O găsim peste tot, legată bogat și în mai multe exemplare
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
avansată pe tărîm flamand; să nu uităm că familia Fugger din Augsburg, care monopoliza comerțul cu metale de aramă, avea depozite la Anvers. Plantin folosește taille-douce încă din 1558, în Pompe funčbre de Carol Quintul, și publică apoi numeroase lucrări ilustrate, dînd de lucru unor artiști excelenți ca frații Wierix sau familiei Galle tată și fiu. În Franța, taille-douce se introduce în jurul anului 1540, în timp ce gravorii italieni deschid ateliere în care se formează artiști francezi ca Delambre, Androuet du Cerceau, Woeriot
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
lui Poussin în primele cărți ale Tipografiei Regale sînt un bun exemplu. În străinătate, Rubens desenează frontispicii frumoase pentru edițiile lui Moretus de la Anvers, pe care le gravează Cornelius Galle. La Frankfurt, Théodore de Bry, gravor și librar, editează lucrări ilustrate, mai ales o colecție despre călătorii în Indiile Orientale. Ginerele său, Mathieu Merian (1593-1650), îi succede și lasă o operă amplă, în care domină ilustrațiile din Topographia lui Zeiller. 3. Secolul al XVIII-lea. Martoră a unei societăți cultivate dar
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
stabiliți la Saint-Germain-de-Prés, a căror activitate intensă a făcut proverbială erudiția benedictină; numele cele mai cunoscute sînt: P. P. Mabillon și Montfaucon. Secolul al XVIII-lea vede apărînd multe lucrări consacrate artelor frumoase, publicații științifice îngrijite, ample culegeri de călătorii ilustrate. Este și perioada dicționarelor, care reflectă numeroasele curiozități ale secolului luminilor; alături de dicționare cu definiții apar culegeri mai ample, adunînd adevărate articole; Enciclopedia (1751-1772) este exemplul cel mai cunoscut, dar este departe de a constitui un fenomen izolat; să ne
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
pentru rătăcirea lor printr-o prăbușire iremediabilă". Curierul Dunării, director: O. Ioan, revistă economică. Desbaterile (prezentare oficială a dezbaterilor parlamentare din camera Deputaților și Senat). Diana (vânătoare). Flacăra, director: C. Banu, care a grupat în jurul său o redacție strălucită. Gazeta ilustrată (hebdomadar), Junimea literară, Literatorul. Luceafărul, directori: D-nii Goga și Ilarie Chendi (revistă a tinerilor). Le Mouvement économique (în franceză), director: Nicolae Xenopol, senator. Neamul românesc, director: N. Iorga (naționalist). Noua Revistă Română, director: C. Rădulescu-Motru (revistă politică, takistă). Orion (astronomie
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Crețulescu. Revista idealistă, al zecelea an de apariție, director: Mihai Holban (filosofie, sociologie, religie, istorie critică, literară, dramatică și artistică). Revista politică și literară, Revista științifică, Săptămâna. Țara nouă, foarte bine redactată; directori: A.D. Xenopol, Dragomirescu. Universul literar (supliment literar ilustrat hebdomadar al ziarului Universul). Viața nouă, director: Ovid Densusianu. Viața Românească, al șaptelea an de apariție, condusă de Constantin Stere și D. Cantacuzino, reprezintă partidul poporanist, care se apleacă spre sufletul popular al țăranilor ca fiind cea mai pură esență
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
elevii săi copiști, formați la școala special creată de el, să le redecoreze cu motive bizantine. Mai sunt de adăugat Petculescu, P. Smărăndescu, V. Ștefănescu. Gic și Radu sunt caricaturiști amuzanți, la fel ca Iser, Mantu, Murnu. Paleologu face afișe ilustrate. Muzica Românul este muzician din naștere. În România auzi excelenți muzicanți populari; în Franța, ei sunt impropriu numiți țigani; acest nume li se aplică unor nomazi pe care-i întâlnim pretutindeni, mai ales în Ungaria. În România lăutarii sunt cei
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]