7,197 matches
-
se rușinau”. Pudoarea este rodul diferenței, a cunoașterii de sine și a Celuilalt. Antichitatea greco-latină este mult mai prolifică în împreunări și zămisliri prin tot felul de șiretlicuri și metamorfoze. Miturile abundă de copulații, nașteri fantastice, infanticide care suscită profund imaginarul și reprezentarea simbolică. Dacă miturile au străbătut istoria ca motiv de inspirație pentru literatură și artă, astăzi mitologia este mult mai puțin prezentă, deși unele scenarii originare, aparent „uitate”, se regăsesc frecvent în vise și poezie. Asemenea zeilor sau lui
ARTISTUL ŞI MODELUL de DAN CARAGEA în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364952_a_366281]
-
credință și cu respectarea întocmai a adevărului istoric, autorul documentându-se temeinic pentru fiecare volum în parte, scormonind prin arhive, biblioteci, deplasându-se la fața locului spre a-și putea vizualiza avant la lettre scenele, personajele ce urmează a evolua imaginar în acele cadre reale. Există la autor un adevărat cult pentru istoria acestui neam, o omenie, bună credință, o religiozitate nehabotnică, o bunătate și blândețe care se revarsă din tot ceea ce el scrie. Căci în toate aceste personaje, istorii, fapte
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
Literatura > Eseuri > REVISTA PRESEI DESPRE UCRAINA Autor: Aga Lucia Selenity Publicat în: Ediția nr. 1503 din 11 februarie 2015 Toate Articolele Autorului DE LA PRESĂ ADUNATE ȘI-NAPOI LA PRESĂ DATE UCRAINA, ca subiect de presă, fierbinte în real și în imaginarul publicistic. Cu separatiști în estul ei și în UE, că una zic majoritatea statelor, alta zic Franța și Germania, una zic SUA, alta zice UE... Repere se găsesc în situația din R. Moldova, unde guvernul pare a se alcătui cu
REVISTA PRESEI DESPRE UCRAINA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366452_a_367781]
-
criză de imaginație? Răspunsul nu este nici singular și nici limpede.Reflectând mai stăruitor, am înțeles că eseul este, la Niram, însăși structura creatoare a operei. Și asta pentru că artistul insistă asupra lui atât denominativ cât și procesual ― e „atelierul” imaginarului său, dacă mă pot exprima așa.... I-aș cere, prevenitor, cititorului îngăduință pentru o spovedanie. Când, în 1990, l-am cunoscut pe José Saramago în Portugalia, la el acasă, am trăit câteva contrarietăți emoționale care mi-au prilejuit, ani de-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366496_a_367825]
-
și care nu se mai subsumează unui unități clasice și ideale, ci unei dispersii ideale, abundente, proteice. Aș spune că idealul este „chipul cu multe fețe”, un fel de arhivă de imagini fascinante, până la saturarea puterii de a seduce. În imaginarul oricărei femei, corpul este deprins, de aceea, să joace o multitudine de roluri, în trecerea lui vertiginoasă și relativ scurtă prin viață, căci aspirația supremă a femeii este veșnica metamorfoză estetică. Scena sau pasarela pe care defilăm zilnic are, ca
REPREZENTARE ŞI REPREZENTAŢIE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366495_a_367824]
-
temeiul și izbânda? Resortul motivațional care suscită imaginația lui Niram pornește, la el, din admirație. „Admir, deci imaginez”, ar putea parafraza pictorul. Exercițiile sale de admirație, în sensul lui E. M. Cioran, devin, astfel, exerciții de imaginație care îi structurează, genetic, imaginarul. Cam așa se naște la Niram, din această articulare ek-statică, încercarea, eseul plastic, cum l-am putea numi, sub semnul lucidității și al cunoașterii. Emotivitatea, mai discretă în ordinea desfășurată pe pânze, „alunecă” în spectator, articulându-se, empatic, cu propriul
LECŢIA LUI NIRAM de DAN CARAGEA în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366500_a_367829]
-
hermeneutica intertextuală, ilustrata prin două tipuri de cărți rar întâlnite în „bibliografia unui erudit clasicist”: Literatura în Dobrogea. Dicționar biobibliografic. Vol. I - ÎI (1997 - 1999, în coautorat) și Portrete literare. Scriitori și publiciști contemporani din spațiul pontic (2002, 227 p.) „Imaginarul ficțiunii” este o altă formă originală prin care Ștefan Cucu exprimă „trăirea Antichității” și aici se înscriu cărțile în care cultiva poezia, românul, teatrul în versuri, portretul literar, memorialistica: Templul cuvintelor, versuri, Constantă, Editura Muntenia, 1993, 45 p., Muzeul sufletului
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
prea puțină acțiune, riscă să cadă în banal, acum, când proza contemporană tinde să găsească noi modalități de expresie, provocări, inversarea simbolurilor, mizarea pe fraze-șoc, introducerea de personaje fictive, ba și de personaje de pe alte planete, amestec de real și imaginar, inserții onirice și, mai recent, suprarealismul, cu tot arsenalul lui, adus de tehnica modernă, pentru a atrage cititorul. Rezultatul este un limbaj încifrat, aproape monosilabic, folosit în special pe internet unde abrevierile au devenit atât de frecvente, încât oamenii au
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366051_a_367380]
-
Botezatu care, împreună cu prof. Anca Zoițanu, a acordat diplome celor ce au participat la desfășurarea acestui simpozion. Aceste manifestări organizate în februarie, luna în care a venit pe lume marele poet al idealului unirii cu țara, cel ce suprapunea în imaginarul sau poetic cele două entități majore: Mama și Țara, sunt menite să retrezească interesul - obosit - pentru marile noastre valori culturale. Rodica Elenă LUPU Preluat Botoșani News 23 februarie 2013 Referință Bibliografica: Simpozion “Grigore Vieru'' la Botoșani / Rodica Elenă Lupu : Confluente
SIMPOZION “GRIGORE VIERU'' LA BOTOŞANI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351827_a_353156]
-
sociale și istorice parcurse în studenție și maturitate. În romanele Brațul Andromedei, apărut în 1930,Zilele și nopțile unui student întârziat, care a văzut lumina tiparului în 1934, Donna Alba, în 1935, au ca structură narativă principală o tendință a imaginarului psihotic și a conturării trăirilor trupești în patima chemării sângelui. Literatura sa este analitică cu elemente stranii în comportamentul personajelor cu o atmosferă a derutei, a geloziei, a cinismului și suportabilității erotice, glisând, nu de puține ori, spre masochism și
DIMENSIUNEA PSHIPATOGRAFICĂ ŞI DE OBIECTIVIZARE ÎN PROZA LUI GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352306_a_353635]
-
care personajele lui Gib. Mihăescu, ajung să le suporte drept consecințe ale unor acte, uneori ratate. Nicolae Balotă subliniază că ceea ce provoacă anxietatea personajelor sunt fantasmele, nu realitatea, reprezentările imaginare ale unei situații conflictuale inconștiente. Eroii au o apetență spre imaginar și o eroare de cele închipuite, de halucinațiile, obsesiile și delirul lor. Această ambivalență îmi aduce aminte de Baudelaire, de dubla apetență: extaz al vieții, oroare a vieții. Tocmai dedublarea și tensiunea conflictuală este cea care provoacă anxietatea din proza
DIMENSIUNEA PSHIPATOGRAFICĂ ŞI DE OBIECTIVIZARE ÎN PROZA LUI GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352306_a_353635]
-
lor. Această ambivalență îmi aduce aminte de Baudelaire, de dubla apetență: extaz al vieții, oroare a vieții. Tocmai dedublarea și tensiunea conflictuală este cea care provoacă anxietatea din proza lui Gib I.Mihăescu. Fire complexă, predispus să plonjeze în sfera imaginarului tot atât de intens ca în viața de zi cu zi, înclinat spre obscuritatea impulsurilor, Gib I.Mihăescu se simte atras de scriitorii în operele cărora găsește evaziunea și dorința de imaginar,cum ar fi Sadoveanu, Gorki și Gogol, mărturisire pe care
DIMENSIUNEA PSHIPATOGRAFICĂ ŞI DE OBIECTIVIZARE ÎN PROZA LUI GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352306_a_353635]
-
Gib I.Mihăescu. Fire complexă, predispus să plonjeze în sfera imaginarului tot atât de intens ca în viața de zi cu zi, înclinat spre obscuritatea impulsurilor, Gib I.Mihăescu se simte atras de scriitorii în operele cărora găsește evaziunea și dorința de imaginar,cum ar fi Sadoveanu, Gorki și Gogol, mărturisire pe care o descoperim în nuvela Donna Alba, dar este atras și de Claude Farrere și Pierre Loti. Îl preocupă obsesiile conștiinței turmentate. Toate nuvelele lui Gib poartă amprenta analizei stărilor sufletești
DIMENSIUNEA PSHIPATOGRAFICĂ ŞI DE OBIECTIVIZARE ÎN PROZA LUI GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352306_a_353635]
-
conștiinței de aceste semen premonitorii, cu strâmtoarea și destrămarea până la obnubilare a acesteia, cu effect disociant al întregii personalități, cu tulburări somato-vegetative și un comportament de agitație psihomotorie, cum ar fi bătăile ochiului care sunt asociate cu așteptarea tragediei, ia imaginarul drept realitate și-l trăiește ca atare, o atmosferă de anxietate majoră, c eating limitele nebuniei. Întreaga acțiune se desfășoară având aceste elemente de psihopatologie. Intensitatea, persistența și structurarea acestei stări obsessive poate apărea, ca un context symptomatic, ca melancholia
DIMENSIUNEA PSHIPATOGRAFICĂ ŞI DE OBIECTIVIZARE ÎN PROZA LUI GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352306_a_353635]
-
de o foaie albă de hârtie, și găsesc curajul să-și transpună gândurile și sentimentele cu talent într-o carte. Dorina Neagu Stanciu, o scriitoare româncă stabilită de mult timp in America reușește cu succes să îmbine frumosul, realul și imaginarul, istoria și prezentul în adevărate bijuterii literare care încântă o gamă largă de cititori, atât români cât și americani. Recent, am avut bucuria să o am că invitată, și îmi doresc foarte mult să vă invit și pe voi, cititorii
DORINA NEAGU STANCIU, de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352393_a_353722]
-
el ne propune patru proze scurte, patru secvențe de viață cotidiană pentru că, nu-i așa? literatura este viață îndeobște care dă naștere la interpretări și la prilej de meditație pentru cei care le citesc. Iscusința cu care autorul operează în imaginar, pornind de la fapte reale atestă o vocație certă. Tentația detaliului îl preocupă pe prozator în aceeași măsură ca și construcția acțiunii propriu-zise. Cu fiecare volum, Marian Malciu demonstrează găsirea unor noi modalități de expresie și conturarea unui stil concis, ferm
PATRU PROZE DE ATMOSFERĂ, CONSEMNATE DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350514_a_351843]
-
că reprezintă atât de bine o epocă, plăcută, mirosind frumos a pietre de pe colină, putând fi cea a anilor ’70, este de fapt atemporală.” „O pictură inspirată din viața pariziană cotidiană a secolului XIX, recreând o lume elegantă, la limitele imaginarului ... unde visul și realitatea se întrepătrund cu un puternic farmec poetic.” (Jean Emmanuel Gabert). Spațialitatea, formele, planurile, substanța, perspectiva, luminozitatea, pacea, tot ce poate oferi mai bun însăși metafora unei epoci ca singura stare de grație, își îmbogățesc, își diversifică
MEDALION ANIVERSAR de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350616_a_351945]
-
atâta ambrozie și nectar,/ o să faci diabet -/ sâsâi Șarpele/ la urechea bărbatului dintâi./ Și-apoi, ce-ți veni să-ți dai coasta?/ O să te doară reumele/ la Potop” („Eden”). Poezie a viziunii, dominată pregnant de sentimentul sensibilității poetice la nivelul imaginarului. Autoarea găsește, de fiecare dată, cuvântul care „arde” în dualitatea ființei, acordând un loc important metaforei în formula poetică adoptată, cu acea dispoziție lingvistică aparte: „Ninge cu sori peste sufletul meu./ O fi departe, aproape, acel Dumnezeu?//...// Aud lebăda/ în
MARIANA CRISTESCU AMOR PROHIBIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351261_a_352590]
-
a poeziei. Eufonia naște vibrații adânci sufletești și trimite cititorul la o stare de katharsis, ca după abluțiune cu cenușă lustrală din crenguțele de finic rămase de la Sărbătoarea Floriilor. Celebrarea ritualică a florilor în versuri, dă conținut și substanță cărții. Imaginarul poetic a alcătuit din sunete și culori, câte un rondel, fiecărei flori și, aidoma zânei celei bune, cu bagheta fermecată, le-a făcut să înflorească toate deodată, într-un superb buchet sufletesc care, a cărui mireasmă, mai tare decât aerul
PREZENTARE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351284_a_352613]
-
au fost, și unul și altul, pentru noi modele de persuasiune, optimism robust, seriozitate și încredere în oameni, ne-au încurajat văzându-ne “crunta” reținere în aproape orice și au reușit, cel puțin pe mine, să mă scoată din tranșeele imaginarului și iluziilor, în care mă “chircisem” dintr-un bigot complex al inferiorității pe care-l credeam demult depășit... În sfârșit, a merita o astfel de “porție” gratuită de “deschidere” sinceră nu era de colea și era “suflul” de întremare de
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (9) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351371_a_352700]
-
care spune: “non idem est si duo discunt idem”. ”Idem” este aici antisentimentalismul care înseamnă la mulți poeți tineri refuzul absolutismului afectelor, chiar al lirismului dar și al poeziei languroase înălțate la cer pe sforile melodicității și ale extazului în imaginar, pe când la Angela Nache înseamnă doar, cum bine notează Mircea Iorgulescu într-o prefață, cultivarea emoției în chip sistematic, însă fără patetisme și cochetării lăcrimoase, ci discret, lucid și mai ales, autentic, adică viu și natural. Nu vom găsi deci
ROMÂNIA LITERARĂ LAURENŢIU ULICI. PRIMA VERBA. DIFERENŢE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351392_a_352721]
-
și se încălzește la o rază elegiacă: "Limba de țelină, limba de antracit, unsă cu glicerină/ plângea morții noștri pe-un sfert de tun ruginit/ așa cum istoria nu i-a abandonat inteligența la picioare". Aflat între reflexivitate și vizionarism, între imaginar și concret, Gheorghe Izbășescu creează o lume numai a lui pe un spațiu liric al vieții cu plus afectiv, cu sens mai mult implicativ decât relativizant. Referință Bibliografică: Gheorghe Izbășescu-Cântece de mântuire / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351454_a_352783]
-
nins cu fulgi, mocnit, Voi mânca de ziua mea eu, tortul, De-amintirea visului pocnit. Neaua se va strânge jucăușă La fereastra stelelor ce mor Am să las zăvorul de la ușă Poate vii cu noaptea în pridvor. Ne-om iubi imaginar prin basme Tu, o zână stând la răsărit Eu, o umbră rătăcind fantasme Într-un colț de casă încălzit. (2) Georgeta RESTEMAN: MAI CERNE IARNA TIHNĂ, FULGI ȘI VISE Mai cerne iarna tihnă, fulgi și vise Când se-aprind luminile
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]
-
și se încălzește la o rază elegiacă: "Limba de țelină, limba de antracit, unsă cu glicerină/ plângea morții noștri pe-un sfert de tun ruginit/ așa cum istoria nu i-a abandonat inteligența la picioare". Aflat între reflexivitate și vizionarism, între imaginar și concret, Gheorghe Izbășescu creează o lume numai a lui pe un spațiu liric al vieții cu plus afectiv, cu sens mai mult implicativ decât relativizant. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Gheorghe Izbășescu-Cântece de mântuire / Al Florin Țene : Confluențe Literare
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346664_a_347993]
-
societății contemporane, toate având, însă, ca nucleu central sentimentul inepuizabil al iubirii. Este o iubire, însă, nu redusă la pământesc, la cotidian, ci una de factură astrală, dumnezeiască, ca regăsire a propriului eu scindat ce-și cere întregul. Motivul-cheie al imaginarului poetic pornește de la mitul cuplului eternei iubiri Dante-Beatrice, reiterându-l, printr-o căutare continuă a iubitei de dincolo de limitele acestei lumi, care nu a dispărut de tot, ci este prezentă în lucrurile din jur, în înaltul spațiului cosmic. De altfel
VASILE BURLUI-UN POET REMARCABIL de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350981_a_352310]