KorAP: Find »[drukola/base=imaginativ & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...55 56 57 ...64 >

1,581 matches

Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653

prin exemple, trebuie să trasăm drumul dezvoltării teoretice al celor mai marcante etape ale acestei evoluții a simbolurilor mitice, adevărata cheie de boltă a înțelegerii simbolului "divinității". Am arătat mai sus că, într-o primă fază a culturii păgîne, atenția imaginativă abia desprinsă de ambianța directă nu este încă contemplarea obiectivă a legii naturii, a armoniei, a sensului imanent al vieții. Trăsătura distinctivă a acestei prime faze constă în faptul că spaima este insuficient de spiritualizată. Viața cosmică nu impresionează încă

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
simbolic profundă, nașterea și faptele eroului Perseu, fiul lui Zeus și învingătorul Meduzei (vanitatea), sînt analogic comparabile cu nașterea lui Iisus, simbolicul "fiu al lui Dumnezeu". Ca simboluri ale calităților intrapsihice, divinitățile sînt invizibile. Ele locuiesc într-un sălaș situat imaginativ "în spatele" firmamentului. Imaginea unui lăcaș invizibil are aceeași semnificație atunci cînd acesta este plasat așa cum se întîmplă frecvent pe culmea urnor munți. Este primul indiciu al "lumii de dincolo", al "Cerului" simbolic. Dar tocmai din cauză că divinitățile reprezintă motivațiile umane, imaginația

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
important decît înțelegerea clară a diferenței dintre culpa vitală culpa lumii întregi, și cea individualizată, culpabilitatea vanitoasă a fiecăruia. Distincția aceasta constituie cheia limbajului simbolic, dat fiind că ea este cheia înțelegerii funcționării motivante intime. Culpa vitală constă în exaltarea imaginativă a dorințelor (materiale și sexuale) fructul oprit al pomului cunoașterii aviditatea banală făcînd din om dușmanul omului. Culpa individualizată, vanitatea culpabilă a fiecăruia, rezidă în neîncetatele autojustificări false ale propriei noastre culpe vitale, ale propriilor noastre exaltări imaginative ale dorințelor

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
în exaltarea imaginativă a dorințelor (materiale și sexuale) fructul oprit al pomului cunoașterii aviditatea banală făcînd din om dușmanul omului. Culpa individualizată, vanitatea culpabilă a fiecăruia, rezidă în neîncetatele autojustificări false ale propriei noastre culpe vitale, ale propriilor noastre exaltări imaginative ale dorințelor, fie că aceste invenții sînt realizate banal sau ascunse cu ipocrizie, refulate cu ajutorul moralismului fariseilor. Ceea ce scoate la iveală mitul creștin este sancționarea imanentă a vinii comune: fiecare sentiment de culpabilitate este proiectat prin falsa autojustificare vanitoasă sub

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
din noi are tendința să se considtre drept unica ființă omenească dreaptă într-o lume nedreaptă. Nimic mai firesc decît faptul ca, în final, ansamblul oamenilor pretins drepți, acuzîndu-se reciproc că sînt nedrepți, să ajungă să se agreseze nu numai imaginativ, ci și real și activ. Pretextul justificator va fi cînd principiul banalității (a abuza de alții ca să nu fii prada abuzului lor), cînd idealismul inchizitorial (a-i ataca pe ceilalți, a-i elimina pe cei nedrepți pentru a purifica și

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
care poartă în ea stigmatul acestei separări: dezacordul inițial dintre spirit și materie care trebuia transformat în acord și armonie. Aspectul moral se referă la opoziția fundamentală dintre dorința esențială de reunire și dorințele carnale și multiple prea frecvent exaltate imaginativ și vanitos, la principiul răului reprezentat de antihrist ("Satan"). El nu mai veghează asupra creației nu participă la "actul creator", nu Dumnezeu a creat răul: acesta constituie condiția indispensabilă a dualității existenței, a dezacordului inițial care o definește pe aceasta

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
omului datează din copilăria omenirii, cînd strămoșul-tată era adorat ca fiind viu trupește în lumea de dincolo. În plus, tendința aceasta este intensificată de istoria individuală a fiecărui om. Pînă la vîrsta de cinci ani, copilul este o ființă pur imaginativă, avidă de fabulații, ca și oamenii primitivi, apropiați de copilăria umanității. Fără îndoială, ar fi o greșeală să nu le spunem copiilor povestea Bunului Dumnezeu și a Fiului său. Dar, bineînțeles, nu dogma, ci mitul autentic, ca să-l conducem pas

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
ale elanului se manifestă zilnic prin indici minimi; învingerea micilor vanități vexate sau triumfante, a ranchiunelor, a acuzațiilor și nemulțumirilor sentimentale, niște nimicuri toate, dar care au tendința să se amplifice în nesfirșite meditații, invadînd întreaga viață psihică prin exaltare imaginativă și sfîrșind prin "a se încarna", adică prin a se manifesta chiar și în activitățile somatice, și ele adesea imponderabile: gesturi, mimici și intonații ale vocii care trădează meditațiile secrete și care, acumulîndu-se, se exteriorizează activ prin calomnii reciproce, intrigi

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
de a ceda tentației stagnării vanitoase; dar cu atît mai mare va fi și forța sufletului de a rezista la asaltul periculos al vanității, gata oricînd să renască. Atotputernicia vanității nu se bazează însă decît pe forța sugestivă a exaltării imaginative. Iată de ce sens suprem al tuturor mitologiilor, precum și al mitului creștin vanitatea orbitoare rămîne sub controlul adevărului supraconștient și al forței sale clarificatoare. Mitul ispitirii lui Iisus din evangheliile după Matei și Luca nu este și un simplu episod din

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
este ELIBERAREA. Soarta esențială a omului se decide la nivelul intrapsihic al deliberării lui intime. Fiecare din noi ar trebui pentru propriul nostru bine esențial să ne purificăm de tulburările afective prin eliberarea dorințelor și deci a motivelor de exaltarea imaginativă, principiul răului, și nu putem realiza acest lucru decît cu ajutorul elanului animant. Făcînd aceasta, ne eliberăm treptat sufletul. Căci eliberarea perfectă, libertatea, înseamni unirea dintre suflet și psihic: sufletul devenit manifestare pshică, psihic aparent. Soluția problemei libertății este inclusă în

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
a libertății, eroarea asupra funcționării care deliberează și motivează viața psihică credința în liberul arbitru provin aici, ca de obicei, din tendința cea mai primitivă a spiritului uman de a face dogme din superstițiile lui, de a-și ipostazia ficțiunile imaginative. Liberul arbitru este o imaginație ridicată la rangul de dogmă pentru a stabili răspunderea omului față de Judecătorul ceresc. Adevărul este că procesul deliberant este o procedură impusă omului de propria sa natură, un "proces" în care omul este inculpatul (în

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
introspectivă, introspecția capătă cu ușurință o tentă morbidă. Contrariul libertății nu este determinarea, ci obsesia subconștientă (terminologie utilizată în psihiatrie pentru un anumit tip de nevroză, folosită aici pentru ansamblul deformărilor psihopatice). Toate manifestările subconștiente conțin elementul obsedant al exaltării imaginative a dorințelor, care, refulate (nervozitatea) sau realizate obsesiv (banalizarea), nu încetează să-și exercite puterea de fascinație devenită incontrolabilă. Datorită acestei situații, omul obligat biogenetic să delibereze înainte de a acționa, ar trebui să încerce să obțină individul controlul deliberării intime

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
jumătate dezgust pe jumătate poftă obsedantă, cu toate că banalitatea nu constă numai în căutarea bucuriilor, ci și în arivism cu orice preț. Combinațiile dintre nervozitate și banalizare sînt extrem de numeroase. Trăsătura lor comună este faptul că ele sînt determinate de exaltarea imaginativă considerată drept libertate necondiționată și nelimitată. Omul nu știe practic cum să acționeze, din cauză că ignoră dorința sa esențială care dirijează inhibiția spirituală (frîna rațiunii). El crede că poate acționa nepedepsit împotriva dorinței esențiale, ceea ce îl incită la exaltarea irațională sau

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
fiind deci o valoare absolută, suprema virtute, cea mai mică slăbiciune riscă să fie judecată ca fiind non-valoare absolută, care poate fi iertată numai prin implorarea unei grații supranaturale. Excesul unor astfel de imaginații duce în mod necesar la exaltarea imaginativă inversă: îndoiala față de valoarea oricărei judecăți. Credința în absența totală a valorilor și nonvalorilor înseamnă iresponsabilitate completă, libertate presupusă a fi necondiționată. În realitate, valorile și nonvalorile sînt biogenetic imanente. Ele sînt imanente deoarece supraconștiința armonizantă și subconștientul dizarmonizant sînt

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
se manifestă la om prin opțiunea just sau fals valorificatoare și prin judecăți de valoare vital juste sau false. Adevărul constituie satisfacția autentică a spiritului valorificator, adevărul referitor la promisiunile de satisfacere a materialității și sexualității adesea exaltate sau inhibate imaginativ, dar mai ales și înainte de toate adevărul spiritului față de el însuși prea ușor pradă autosupravalorificării mincinoase vanitatea -, promisiune falsă de satisfacție principială. Tot ce are legătură cu sensul și nonsensul vieții este supraconștient sau subconștient imanent: spiritul valorificator, judecățile de

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
adîncul subconștientului, necunoscut deoarece este dispersat în nenumărate motivații și justificări false, este sarcina exaltată în principiu, principiul patogeniei, purtînd în ea însăși propria ei sancțiune, iar din punct de vedere mitic "Prințul răului", ispititorul Satan. Lipsa meritelor înseamnă dispersia imaginativă în trecut și în viitor; meritul este concentrarea spirituală în prezent: prezența de spirit. Una reprezintă principiul înlănțuirii cu motivațiile perverse (care riscă să devină oarbe și obsedante), iar celălalt principiul eliberării, care devine libertate atunci cînd este realizată prezența

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
manifestarea justiției simbolizată de intervenția lui Dumnezeu domnește în forul interior al fiecăruia într-un mod misterios, imperceptibilă pentru om atît timp cît acesta este orbit afectiv, atît timp cît se află în stare de absență de spirit, de dispersie imaginativă, de chin, toate acestea cauzate de angoasele și de dorințele exaltate. Necesitățile istorice provocate de exaltarea angoaselor, a dorințelor și a obsesiilor privind restabilirea justiției prin agresiune nu constituie idealul pe care pretind ele că îl reprezintă. Idealul este depășirea

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
idei veritabile, nepierzînd din vedere sensul profund al vieții. Idealul suprem va rămîne întotdeauna sublimarea tuturor indivizilor din care este alătuită societatea, căci organizarea socială nu poate da roade decît în măsura în care motivele sînt pure, ideile nu sînt afectate de orbirea imaginativă, iar proiectele nu sînt întinate de exaltarea afectivă. Există în toate domeniile de activitte eforturi demne de stimă. Omul nu se caracterizează numai prin idealul just sau fals pe care îl alege, ci și prin maniera justă sau falsă prin

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
imposibilă și nu critica rațională este cea care ar putea zdruncina această convingere. Căci mitul creștin ar fi un lucru mult mai surprinzător; el ar rămîne expresia simbolică a culmii adevărului psihologic și ar conține în același timp o minciună imaginativă: dacă mitul nu ar fi fost trăit cu adevărat, dacă eroul-învingător nu ar fi fost un om viu în carne și oase, atunci simbolul central, afirmația simbolică " Spiritul s-a făcut carne", simbolismul "Cuvîntului încarnat" nu ar mai avea sens

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
fi o compasiune exaltată, ci o atitudine interioară: elanul în combaterea falsei motivații conform forței limitate susceptibile să crească sau să scadă în funcție de folosirea ei rațională sau exaltată. Mila este o exaltare: ea fie înlocuiește efortul real printr-un sentimentalism imaginativ, fie duce la exaltarea efortului real, la dorința identificării cu eroul și cu victoria lui. Aceasta înseamnă să contestăm în mod vanitos măreția unică a împlinirii și să o credem la îndemîna noastră, imitația exaltată patologic, falsa sfințenie; este important

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
În ceea ce privește caricaturile sfințeniei, reprezentate de psihozele ascetice și delirante, ar fi fără îndoială greșit să căutăm cauza motivantă numai în înțelegerea eronată a simbolisticii, putînd realmente după cum demonstrează aceste cazuri să eșuăm în această aberație excesivă destul de rară. Aberațiile exaltării imaginative se pot agrava, transformîndu-se în halucinații și în delir de grandoare prin imitarea unui anumit personaj istoric, indiferent de domeniul în care a devenit acesta celebru (religie, arte, politică etc). Nimic nu este mai util chiar mai important în acest

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
ar vrea să facă tot posibilul ca să fie la înălțimea exigenței sale ar risca foarte mult să atingă culmea delirului mistic. Eliminînd interpolarea, rămîne faptul că vanitatea există în toate domeniile vieții și în toate gradele intermediare aflate între exaltarea imaginativă a nervozității și exaltarea delirantă. Este deci firesc ca toate aceste grade multiple de vanitate să existe și în credințele religioase. Dar în opoziție cu gradele de rătăcire, sensul ascuns al evangheliilor constă tocmai în imanența posibilității de a evita

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
efectua analiza simbolului "Dumnezeu" trebuie să completăm traducerea contra-simbolului "Satan". Elemente ale analizei simbolului Satan sînt dispersate pe parcursul tuturor paginilor precedente. Trebuie să le adunăm și să le completăm într-o imagine de ansamblu. Satan simbolizează funcția psihică a exaltării imaginative, principiul răului pe care omul și-l face sie însuși, a cărui cea mai periculoasă și mai nocivă formă este exaltarea imaginativă față de sine: vanitatea. Pericolul exaltării imaginative constă în forța ei seducătoare care deține o putere omnipotentă prin faptul

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
să le adunăm și să le completăm într-o imagine de ansamblu. Satan simbolizează funcția psihică a exaltării imaginative, principiul răului pe care omul și-l face sie însuși, a cărui cea mai periculoasă și mai nocivă formă este exaltarea imaginativă față de sine: vanitatea. Pericolul exaltării imaginative constă în forța ei seducătoare care deține o putere omnipotentă prin faptul că orbește atît în ceea ce privește realitatea ambiantă și obstacolele ce trebuie învinse pentru a obține satisfacția reală, cît și în privința realității esențiale, a

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
completăm într-o imagine de ansamblu. Satan simbolizează funcția psihică a exaltării imaginative, principiul răului pe care omul și-l face sie însuși, a cărui cea mai periculoasă și mai nocivă formă este exaltarea imaginativă față de sine: vanitatea. Pericolul exaltării imaginative constă în forța ei seducătoare care deține o putere omnipotentă prin faptul că orbește atît în ceea ce privește realitatea ambiantă și obstacolele ce trebuie învinse pentru a obține satisfacția reală, cît și în privința realității esențiale, a adevărului asupra sensului vieții. Forța seducătoare

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]