6,265 matches
-
să depună coroane de flori. Le mulțumim tuturor pentru sprijinul pe care ni l-au acordat de-a lungul celor 18 ani de activitate! Invităm pe Marele Maestru Dumitru Fărcaș și pe Maestrul Dorel Rohian să intoneze Imnul de Stat - Imnul Național al României și melodii patriotice! Vor susține scurte comunicări științifice: col. (r) ing.,ec. Nicolae C. Grosu- organizator, prof. Dr. Vasile Lechințan, prof. Vasile Sfârlea. Organizatorul și prof. Vasile Sfârlea vor prezenta Expoziția cu Stema Domnească a celor trei
La Cluj, CELEBRAREA EROULUI BABA NOVAC – CĂPITAN AL VOIEVODULUI MIHAI VITEAZUL [Corola-blog/BlogPost/93460_a_94752]
-
din Capitală. Delegația a depus coroane și la mormântul lui Eminescu (”grande poeta nazionale”). Și, în sfârșit, un ultim detaliu semnificativ. În revistă italiană, ”L’ Ideea” (periodic săptămânal, literar, artistic, teatral...) se publică în anul 1915 poemul ”Inno Latino”14 (Imnul Latin), sub semnătură lui Paolo Parodi, unde sunt elogiate personalități precum Dante, Descartes, Cervantes și ......Michele Eminescu. Și, acum, vin și întreb: Cine și când a creat mitul lui Eminescu, domnule Lucian Boia ? În final, mai adaug un amănunt. Profesorul
1883 – Eminescu în presa italiană [Corola-blog/BlogPost/93514_a_94806]
-
românul s-a născut poet, o adaptare în versuri a Cărții Sfinte s-ar putea mula mai bine pe sufletul românului, obișnuit să-și versifice durerea și suferința, prin doine de o frumusețe divină, dar și bucuria și fericirea, prin imnuri sau ode de preamărire a puterilor cerești. Considerăm că o astfel de viziune, inovatoare - de bună seamă, asupra Vechiului Testament, ar putea deveni un real sprijin pentru învățământ, pe orice nivel curricular s-ar afla el, ar putea fi o
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
se oferă flori jandarmilor iar jandarmii - bomboane copiilor; când vezi puterea iubirii care i-a pus în genunchi pe caldarâmul rece, înghețat, rugându-se și sperând în schimbarea politicii, pentru îndepărtarea corupției materiale dar și a celei sufletești; când auzi imnul țării tale cântat de toată mulțimea și fluturând steagul țării tale? Am văzut, am simțit cum fiecare empatiza la rândul său cu Celălalt, empatia însemnând altruism, transfuzia doleanțelor și speranțelor Celuilalt, despre care voi scrie , probabil, altădată. Cuvântul „empatie” nu
EU ȘI CELĂLALT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383271_a_384600]
-
într-un dolce far’niente spre ape mai limpezi. Pe margini, în propria lor mătasă, tânjind după amintirea zilelor când, cu oarecare efort, puteau deveni reptile și apoi - de ce nu? - chiar păsări, broaște evlavioase ridicau ochii spre cer, intonând inutil imnuri imploratoare. Le răspundeau, de peste șapte specii și trestii, pescărușii, îndepărtatelor lor rude care plecaseră în aer cu mult timp înainte și reveneau în apă numai după hrană. Pretutindeni se năștea, colcăia, îmbătrânea și dădea ortul popii viața. Cu excepția lui Covaliov
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de Asociația ziariștilor să fie Însoțit la gară cu flori) ...a fost obiectul unei ovații inimoase, mulți dintre cei de față fiind emoționați În mod vizibil pînă la lacrimi cînd aleasa orchestră de suflători irlandezi a intonat binecunoscutele tonuri ale imnului Întoarce-te la Erin, urmate imediat de Marșul lui Rakoczy... Nici dracu nu l-ar fi putut opri pînă n-a pus mîna nici nu știu cum pe cutia aia de tinichea și țuști afară cu micul Alf agățat de brațul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
mei. Cântam. - Sunt pregătită să te urmez până la capătul muzicii! Oleg începuse să cânte aria geniului gheții: Atotputernică iubire, te recunosc din nou, Tu care ai creat cerul și pământul Și natura oamenilor ca un miracol! Poporul gheții intona acum imnul iubirii: Iată, iată, suntem din nou împreună pentru a mărturisi iubirea și bucuria, deși vom muri în ger și dinții ne clănțăne în gură de frig! „Cupidon“ și „Eros“ răspundeau cu o voce dublă: Eu am fost cel care v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
Cantorul începuse deja să cânte: - Adonai, Adonai, Dumnezeu sfânt al îndurării! Slăvit să fie Cel Veșnic, în vecii veciilor, amin! Binecuvântat să fie numele Tău, înălțat, glorificat, slăvit, iubit, lăudat să fie numele Tău sfânt, deasupra tuturor binecuvântărilor, peste toate imnurile și psalmii care se pot auzi în această lume, amin! Rudi nu se mai putea concentra ca de obicei. Gândurile îi rătăceau ca duse de vânt în locuri îndepărtate. Se forță să le aducă la loc, privind intens catapeteasma, acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
la sfârșit a sărit chiar pe spatele generos al Carlei, scoțând un cucurigu cam hârâit. Cocoșii fermei au răspunseseră imediat, dar nu numai ei - încet-încet se treziseră chiar și cocoșii din Castellana. I-am auzit din depărtare ca pe un imn spontan, închinat luminii care își arătase primele gene somnoroase printre fuioarele gri-albastre ale nopții mediteraneene. Carla zâmbea cu toată fața roșie, ținându-și mâinile puternice pe piept. Franco ne-a povestit că tânăra Carla aștepta un copil, al lui signor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
din bumbac turcoaz, obiectul tulburilor mele năzuinți cînta la pian sub ocrotirea unei adieri de lumină care se strecura prin prisma rozetei. Clara cînta rău, În contratimp și greșind jumătate din note, Însă mie serenada ei Îmi suna ca un imn de slavă, iar faptul de a o vedea Înălțîndu-se deasupra claviaturii, cu o urmă de zîmbet și cu capul aplecat Într-o parte, Îmi inspira o viziune cerească. Mă pregăteam să-mi dreg glasul pentru a-mi anunța prezența, Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
fi fost, în orice moment, pe punctul de a aluneca desprins de pe suport. Era o zi de acalmie cea în care îi făcuseră fotografia, comentă cineva într-una din aceste case. Însemnul simbolic păru să învie la primele acorduri ale imnului național, adierea slabă făcuse brusc loc unui vânt energic care nu putea veni decât din vastul ocean și din bătăliile biruitoare, dacă ar fi suflat puțintel mai mult, cu un strop de forță în plus, cu siguranță am vedea apărând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
veni decât din vastul ocean și din bătăliile biruitoare, dacă ar fi suflat puțintel mai mult, cu un strop de forță în plus, cu siguranță am vedea apărând valkirii călărind cu eroi pe crupă. Apoi, dispărând în depărtare, distanțându-se, imnul luă drapelul cu el sau drapelul luă imnul cu el, ordinea factorilor este indiferentă, și atunci șeful statului îi apăru poporului în spatele unui birou, așezat, cu ochii severi, ficși pe prompter. La dreapta lui, pus în poziție verticală, drapelul, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
biruitoare, dacă ar fi suflat puțintel mai mult, cu un strop de forță în plus, cu siguranță am vedea apărând valkirii călărind cu eroi pe crupă. Apoi, dispărând în depărtare, distanțându-se, imnul luă drapelul cu el sau drapelul luă imnul cu el, ordinea factorilor este indiferentă, și atunci șeful statului îi apăru poporului în spatele unui birou, așezat, cu ochii severi, ficși pe prompter. La dreapta lui, pus în poziție verticală, drapelul, nu celălalt, acesta de interior, făcea discret falduri. Președintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
demni. Până atunci, adio, și domnul să vă apere. Imaginea gravă și mâhnită a șefului statului dispăru și în locul ei apăru din nou drapelul înălțat pe catarg. Vântul îl agita încoace și încolo, încolo și încoace, ca un prost, în timp ce imnul repeta acordurile războinice și accentele marțiale care fuseseră compuse în vremurile trecute de nestăvilită exaltare patriotică, dar care acum păreau să sune a doagă. Da, domnule, omul a vorbit bine, rezumă cel mai bătrân din familie, și trebuie să recunoaștem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
să ajungă la vreo concluzie folositoare pentru viitor dacă, deodată, mira fixă a televizorului n-ar fi dispărut de pe ecran ca să facă loc obișnuitei imagini a drapelului fluturând în vârful catargului, leneș, ca unul care abia s-a trezit, în timp ce imnul făcea să răsune tromboanele și tobele, cu un ușor tril de clarinet pe la mijloc și câteva râgâieli convingătoare de trombon. Crainicul care apăru avea nodul la cravată sucit și afișa o figură acră, ca și cum tocmai fusese victima unei ofense pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
în schimb orez și săpun și conserve de carne și ceva bani. Uneori se încingea un ospăț în vecinătate și se tăia un porc pentru această ocazie. Atunci se duceau și mâncau până le venea rău și dansau și cântau imnuri religioase. Dar casa era departe de sat și tahitienii sunt leneși. Le place să călătorească, le place să bârfească, dar nu vor să meargă pe. jos și, săptămâni de-a rândul, Strickland și cu Ata trăiau singuri. El picta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
mai avea nimic împotriva morții, căci își atinsese scopul. — Dar care era subiectul? am întrebat eu. — Nu prea știu. Era straniu și fantastic. Era o viziune a începuturilor lumii. Grădina Paradisului cu Adam și Eva - știu și eu? -, era un imn închinat frumuseții trupului omenesc, masculin și feminin, și o laudă Naturii sublime - indiferentă, frumoasă și crudă. Îți dădea un sentiment îngrozitor al nemărginirii spațiului și al nesfârșirii timpului. Pentru că pictase pomi pe care îi văd în fiecare zi în jurul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
mie mi-a cântat din prima, m-a cucerit cu glasul lui, parcă m-a fermecat, a început cu nu știu ce doină de la ei, de pe Olt, ceva cu puicăăă!, nu mai știu cum, acuma o dă pe cântece populare, romanțe și imnuri, pe muzica de la câte un spectacol muzical, ăsta e el, îl ascultă toți. Nu știu cum face, că îi farmecă. Ăsta e cuvântul: „far-me-că”. — Are pasiunea lui Joaquin Cortes în dansul de flamenco, mori și învii cu el, punctează doct Laszlo. — Păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
fără să spună nimicuța. Mă întrebam mereu unde e, unde stă, poate e la film, speram asta, că-i plăcea filmul, a văzut „Frumoasa din pădurea adormită” de trei ori, și-l punea pe computer și stătea nemișcată acolo... un imn închinat iubirii, mami, asta e filmul ăsta: despre iubirea care ne vindecă pe toți. Rămânem întregi. Așa zicea Anita mea... (Oftează, se chinuie.) ( În timp ce Emma vorbește despre cumințenia fetei, pe ecran, în antiteză, s-a derulat filmul făcut de detectivi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
spre victorie prin rândurile dese, albastre și carmin, ale jucătorilor. Fascinat, Amory a privit pe rând fiecare șir de băieți ce trecea prin dreptul său, cu brațele Înlănțuite, cu chipurile neclare deasupra tricourilor sport, a auzit vocile amestecate Într-un imn triumfal, iar apoi procesiunea a trecut pe sub umbrosul Arc Campbell și vocile s-au estompat, Îndepărtându-se spre estul campusului. S-au scurs câteva minute, În care Amory a continuat să șadă fără glas. Regreta că exista o regulă ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
anii Scurși atât de banal? Vezi tu ce albă e marea! Norii s-au spart și ceru-i de foc, Cu goale și galbene drumuri se-acoperă zarea. Zgomot de valuri la pupa, pe loc, Crește ca-ntr-un noptatec imn. În seara aceasta pornim.“ Scrisoare de la Amory, cu mențiunea „Brest, 11 ianuarie 1919“, către locotenentul T. P. D’Invilliers, Camp Gordon, Georgia: Dragă Baudelaire, Ne-am Întâlnit În Manhattan În 30, luna asta. Pe urmă am purces la Închirierea unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
care era cât se poate de contemporană și vedeam palida reflecție a unui tip diferit de ciminal, unul a cărui proastă dispozițe avea forță de lege. Nu prea am memorie pentru cuvinte. De-abia dacă pot să-mi amintesc cuvintele imnului național. Însă unele dintre aceste versuri mi-au rămas în cap precum mirosul persistent al unui amestec de mosc și smoală. În seara aceea am mers cu mașina să o văd pe Katia, văduva lui Bruno, acasă la ei în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Hanke, care stătea pe bancheta din spate, credea că are deja răspunsul: — Nu este evident cine e răspunzător? zise ea. Fiica mea era o bună BdM, lăudată la ora de teorie rasială ca fiind exemplul perfect al tipului arian. Știa imnul și putea să citeze pagini întregi din marea carte a Führer-ului. Așa că, cine credeți că ar fi putut să o omoare pe ea, o vrigină, decât evreii? Cine altcineva decât evreii ar fi putut să-i facă asemenea lucruri? Herr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
lui Kudașvili n-au fost date publicității. 5) Starea de revoltă este imediat urmată de un acut sentiment de împăcare cu lumea, de înțelegere și acceptare a tot și a toate. Domină acum dorința de a elogia, de a înălța imnuri, ode, cuvinte de laudă. Robertson, de pildă, a scris pe o hârtie că fără NASA n-ar fi fost nimic în viață. În ceea ce-l privește, cam același lucru se pare că l-a trăit și Kudașvili. Acestea sunt reacțiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
mirul Rotunzi se fac și joacă pîntecoșii! Șuvița stelei noi întinge-n ape, Un stăpânit pământ ascultă ani, Pământul s-a lipit de steaua-aproape. Nuntesc, la curtea galbenă, curcani. POARTĂ Suflete-n pătratul zilei se conjugă, Pașii lor sunt muzici, imnurile - rugă. Patru scoici, cu fumuri de iarbă de mare, Vindecă de noapte steaua-n tremurare. Pe slujite vinuri frimitură-i astru'. Munții-n Spirit, lucruri într-un Pod albastru. Raiuri divulgate! Îngerii trimeși Fulgeră Sodomei fructul de măceș. LEMN SFÎNT În
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]