2,253 matches
-
și de a uita de altele. Ei nu țin seama îndeajuns de folosirea fluidă a multor cuvinte și sunt astfel induși în eroare de unele analogii, enunțând regulile în mod greșit.54 Nu de puține ori, problemele filozofice și acele impasuri ale gândirii care li se asociază iau naștere din cauza incapacității de a distinge între reguli gramaticale și enunțuri despre fapte.55 Astfel, dacă enunțuri ale antinomiilor kantiene ale rațiunii ca „Orice substanță compusă, în lume, constă din părți simple și
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
dificultăți în gândire, acele dificultăți pe care Wittgenstein le compară cu crampele musculare. Modul în care confuzia dintre enunțuri despre fapte și reguli ale folosirii anumitor expresii, reguli care variază de la un limbaj la altul, poate genera probleme fără soluție, impasuri chinuitoare ale gândirii, este ilustrat și de situații care survin în știință. Istoria științei este instructivă, între altele, pentru că ea ne arată cum pot fi depășite asemenea impasuri. „Uneori, un limbaj științific produce o obsesie, iar un nou limbaj ne
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
care variază de la un limbaj la altul, poate genera probleme fără soluție, impasuri chinuitoare ale gândirii, este ilustrat și de situații care survin în știință. Istoria științei este instructivă, între altele, pentru că ea ne arată cum pot fi depășite asemenea impasuri. „Uneori, un limbaj științific produce o obsesie, iar un nou limbaj ne îndepărtează de ea. Când dinamica a înflorit pentru prima dată, ea a dat naștere unor obsesii care par acum învechite. Ceva poate juca un rol predominant în limbajul
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
știe ce este timpul atunci când nimeni nu-l întreabă, dar nu poate da un răspuns atunci când este întrebat, și a apreciat că această situație este tipică. Știm să folosim diferite cuvinte în împrejurările obișnuite ale vieții, dar intrăm adesea în impas atunci când suntem solicitați să dăm răspuns la o întrebare de tipul „Ce este x?“, „Care este semnificația cuvântului x?“. Putem încerca să dăm definiții, dar acestea se bazează pe diferite criterii care intră adesea în conflict. Întrebarea la care nu
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
reușim să dăm un răspuns satisfăcător devine iritantă, chiar chinuitoare. Care este remediul? Wittgenstein a susținut că acest remediu i-a fost sugerat de fizicianul german Hertz. Într-un pasaj din introducerea cunoscutei sale cărți despre principiile mecanicii, Hertz prezintă impasul la care s-a ajuns în această știință atunci când atenția s a concentrat asupra unor întrebări de tipul „Ce este x?“ și propune o cale pentru depășirea lor. „Pentru simbolurile «forță» și «electricitate» s-au acumulat mai multe relații decât
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
principiu ontologic fundamental și element primordial de constituire a lumii fizice un text în care se descrie obișnuita "plimbare printre ruinele sufletului meu" se și numește Dezechilibrul meu susține echilibrul precar al lumii. Ca în această mărturisire directă, lapidară, a impasului lăuntric, poetul preferă peste tot dicțiunea nerelativizată a suferinței inerente procesului de chestionare identitară. Proces în cursul căruia intervin și invariantele bine știute: spectrul ratării, anxietatea, oboseala reiterării acelorași atitudini, incertitudinea soluționării crizei. Scriitorul le dă însă glas nemijlocit, fără
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
intelectuală feminină (când este cazul) prin scoaterea în evidență a intereselor mărunte. Astfel, ele au reușit să înșele vigilenta bărbaților 214. Trebuie însă să ne dăm bine seama că aceasta stratagema nu a fost una benevolă, cadrul intrigilor feminine simbolizează impasul situației personajului feminin. Referindu-se la această situație, Condorcet subliniază că femeia, lipsită de drepturi legale, împrumuta căi ocolite pentru a-și exercita influență 215. Doamna Girardin explică în felul acesta situația paradoxala a femeii franceze, care nu are drepturi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
care o asigură sistemul economic și care face să se ajungă de la excedent la penurie. Concluzii parțiale: Concepția lui Eucken este în mod cert cea mai modernă și cea mai strictă din punct de vedere ecomomic. Ea cunoaște totuși un impas în privința unei variabile fundamentale în celelalte definiții ale sistemelor economice și care nu ni se pare posibil și nici dezirabil de neglijat: este vorba despre natura proprietății asupra principalelor mijloace de producție. E interesant de arătat că, dacă cuplăm cele
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
lumii, pericolul major fiind ca arma nucleară și rachetele purtătoare din dotarea armatei să intre pe mîinile islamiștilor radicali. La peste cincizeci de luni de la căderea Bagdadului imaginea întregii regiuni este dezolantă. Din punct de vedere militar, S.U.A. sunt în impas; din punct de vedere diplomatic, au provocat un dezastru. Riscul terorist este mai mare ca oricînd. Nici unul din conflictele care sfîrtecă regiunea nu a fost soluționat. Ba s-au adăugat altele, cum e cazul intervenției Turciei în nordul Irakului. Iranul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
locale și foarte original un palier intermediar între celelalte două, reprezentat printr-o Centrală de plăți și tranzacții, o centrală la care toate băncile comerciale au acțiuni, care le furnizează informații vitale și prin care se întrajutorează în caz de impas. Nivelul calitativ al serviciilor bancare este fantastic, din 1990 au introdus moneda electronică, relațiile bancare desfășurîndu-se tot mai mult și cu costuri tot mai mici prin INTERNET, numărul de locuitori pe filiala bancară este printre cele mai scăzute din lume
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
viața sa, gustă la rîndu-i necenzurat. Du Maurier, sensibil sau numai oportun vizavi de criza de inspirație a lui James, îi oferă, într-un anumit context, autorului lui The Turn of the Screw/O coardă prea întinsă soluția ieșirii din impas: un subiect nou de roman despre o tînără scoțiană de cinci-sprezece ani (rămasă orfană de niște părinți cu reputație îndoielnică, alcoolici și iresponsabili), Trilby O'Ferrall pe numele ei, care-și crește singură fratele sugar, pozînd, pentru bani puțini, unui
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
este abstractă și neschimbătoare sau, mai degrabă concretă și dependentă de condițiile istorice schimbătoare? Lévinas a Înțeles perfect dificultățile legate de statuarea unei exigențe etice universale În condițiile recunoașterii libertății ca fundament al manifestării conștiinței morale. Pentru a depăși acest impas, el inversează raportul libertate - responsabilitate. În mișcarea prin care se afirmă conștiința morală - ne spune el libertatea nu are ultimul cuvânt. Conștiința morală este de fapt forma concretă prin care se prezintă o mișcare mult mai profundă decât libertatea, Infinitul
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
se spune" (Singurătatea scriitorului). Exploratoarea se avântă în pădurea de simboluri ca într-o selva oscura, convinsă că nu se va rătăci în desișurile de încifrări câtă vreme are cu sine, tras din propria ingeniozitate, "firul Ariadnei". Iar dacă vreun impas se va ivi, va ști să folosească prompt și eficient "cheia labirintului". E o aventură pasionată în căutare de "pagini unice", care înfrâng canoanele unei epoci, singularizând creația unor autori (fie Dimitrie Cantemir, fie Ion Creangă, fie Urmuz) ce practică
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
pură a comerțului internațional (1879), Industrie și comerț (1919) și Bani, credit și comerț (1923). Alfred Marshall consideră că teoria valorii-muncă reprezintă punctul de vedere al ofertei, iar cea a utilității marginale, pe acela al cererii consumatorului, încercînd să depășească impasul printr-o sinteză pragmatică. Analizează relațiile dintre ofertă, cerere și preț și consideră că mediul economic al omului se bazează pe un echilibru delicat între căutarea satisfacției și evitarea sacrificiului. Meditează între teoria ricardiană și marginalism. Tratează utilitatea și costurile
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de fenomene dificil de explicat numai prin variațiile prețurilor și ale venitului. Această incapacitate deschide calea către explicații "psihologice", făcînd apel la conjuncturi neverificabile privind gusturile și preferințele individuale. Dezvoltarea unei noi teorii a consumatorului vizează, în parte, evitarea acestui impas. b) Evoluția modurilor de consum Dacă preferințele sînt stabile, cum interpretăm transformarea rapidă a modurilor de consum în ultimul secol? Creșterea venitului poate explica creșterea volumului consumului, dar nu și evoluția structurii sale. La limită, prețurile relative ar putea explica
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
al justiției sociale (fata morgana). Teoria economică pare, astfel, incapabilă să ghideze alegerile publice, dincolo de o triere tehnică prealabilă între un ansamblu de alegeri eficace și un ansamblu de alegeri ineficace. Există economiști care au încercat, desigur, să depășească acest impas, dar toate tentativele au ajuns în impas. 14.2.2. Funcția bunăstării sociale a) Funcția Bergson-Samuelson Abram Bergson (în 1938) și Paul Anthony Samuelson (în 1947) arată că imposibilitatea determinării alegerilor publice optime nu poate fi rezolvată decît adăugînd modelului
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
pare, astfel, incapabilă să ghideze alegerile publice, dincolo de o triere tehnică prealabilă între un ansamblu de alegeri eficace și un ansamblu de alegeri ineficace. Există economiști care au încercat, desigur, să depășească acest impas, dar toate tentativele au ajuns în impas. 14.2.2. Funcția bunăstării sociale a) Funcția Bergson-Samuelson Abram Bergson (în 1938) și Paul Anthony Samuelson (în 1947) arată că imposibilitatea determinării alegerilor publice optime nu poate fi rezolvată decît adăugînd modelului microeconomic o funcție a utilității colective sau
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de difracție: doar la nivelul fracturii din discurs, al acestei imposibilități de a locui pe deplin limba franceză se poate observa singulara aventură a scriiturii francofone, o literatură a răspîntiilor culturale, lingvistice, ontologice, un metisaj care nu ajunge într-un impas, ci într-un spațiu infinit flexibil și modelabil. Atunci cînd franceza, ca limbă de expresie scrisă, nu coincide cu limba maternă a autorului se produce inevitabil o distanțiere în raport cu norma admisă în mod obișnuit. Tinde să se constituie o nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
descompunere indiferentă a personalității umane, devenit implacabil și aproape inevitabil în sferele hollywoodiene, este disecat în survolul acestui destin frînt mult prea devreme. De fapt, accidentul n-a făcut decît să închidă definitiv un drum care oricum ajunsese într-un impas, actrița ieșise deja din luminile rampei și, pentru a continua totuși să rețină atenția, se transformase într-un monstru, un soi de atracție de bîlci de lux. Ce a putut-o face, totuși, pe această femeie creditată cu un IQ
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
tematică, au reușit să evidențieze o alchimie cu totul specială între două orizonturi, două culturi, două limbi diferite, rezultanta fiind o expresie unică a unui pesimism jubilatoriu și a unei formule paradoxale care, departe de a închide gîndirea într-un impas, oferă soluția unei cunoașteri complexe și fertile. Dar vedetele Salonului din acest an au fost două extreme geografice: literatura nordică, prezentă prin circa patruzeci de autori din Suedia, Finlanda, Norvegia, Danemarca, Islanda, respectiv cea mai europeană dintre metropolele Americii latine
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
caută să-și însușească limba Celuilalt, pentru a se juca cu ea, pentru a se înfășura și desfășura din ea. E, poate, un alt mod de a privi și citi aparent insolubilele paradoxuri cioraniene. Departe de a închide gîndirea în impasul învîrtirii în cerc, formulele descumpănitoare sunt în fapt purtătoarele unui sens decalat, integrator, deschizînd un alt nivel de realitate prin incorporarea insolentă a terțului inclus, respinsă de toată tradiția logicii artistotelice, dar tot mai clar adeverită de experimentele fizicii cuantice
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
cînd figurația ei verbală este strălucită și ambiguă. Pe de altă parte, acesta poate fi un răspuns, un pansament eficace la o suferință ontologică constitutivă, în plan personal, și o tentativă de a oferi spiritului o cale de ieșire din impas, atunci cînd contradicțiile privitoare la tot ce ține de natura umană tind să devină aporii. Decuparea și placarea unor anumite tipare de gîndire peste configurația simbolică a unei alte limbi poate reprezenta o mediație înțeleaptă între spirala vertiginoasă, anihilantă, a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
zis obiective, exterioare, și prea-plinul eului lăcrămos, nevrotic, dar autopersiflant. De atîta negare a acestei lumi, ca și a celeilalte -, o intensă jubilație se ivește în scrierile cioraniene, care debordează de aserțiuni pardoxale, fără a se imobiliza însă într-un impas al gîndirii. Orice s-ar spune, Cioran nu e niciodată cu spatele la zid, căci chiar și pesimismul său exemplar este combătut de ceea ce am numi fondul său românesc de toleranță și apetență pentru contradictoriu. Există o mulțime de proverbe, bancuri sau
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
procesului de decodare, desigur, ci este un participant activ la deznodămînt, la tentativa de reducere la un adevăr monologic al unui vertij polifonic. Cioran joacă adesea cartea scrimerului care multiplică piruete și paradoxuri pentru a-l încolți pe cititor în impasul interpretativ: "E o adevărată nenorocire pentru un autor să fie înțeles" (EA), precizează el în mai multe rînduri. Maxime Roussy merge încă și mai departe, împingînd interactivitatea într-o extremă neatinsă încă, obligîndu-l practic pe cititor să îmbrace una din
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
un Kunstwollen, un mod de operare"26. Implicit, unii critici vor "amenda" această încercare de evitare a dimensiunii istorice a postmodernismului, considerând-o o eroare de analiză sau o lipsă substanțială a demersului 27, în timp ce alții vor aprecia ieșirea din impasul considerațiilor istorice aplicate unui fenomen care, pe cât se pare, este încă în desfășurare, și axarea pe alte dimensiuni specifice lui. Ceea ce este interesant și marchează încă o dată caracterul profund contradictoriu al postmodernismului rămâne însăși modalitatea în care este tratat trecutul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]