15,145 matches
-
la el dogmatic. O dezlănțuire necruțătoare și incendiară, un absolut în ton direct, o năvală de distrugere, cu o certitudine mărturisită sau nu. Că în dosul exasperării se ascunde o credință sau titanismul eului, pentru furia blestemării ca atare puțin importă. Nivelul sufletului, înălțimea de pasiune a unei ființe, iată totul. Căci în sine, blestemul nu-i decât un dogmatism liric. Să calci peste deliciul de a muri zilnic în tine, să împarți în doi povara ființării, să ai un vecin
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
opri gândurile. Când otrava veghii ți-a depravat ființa, nimic nu se mai poate desfășura sub soare fără să te irite. În afară, poate, de un dialog al florilor despre moarte. Mândria drăcească de a dispune de amărăciune în fața nu importă cărui lucru, de a desfigura banalitatea în vârtejul paradoxului și de-a tulbura liniștea firii în patima contradicției... Nu mai rămâne nimic decât desfrâul minții peste o realitate desfrunzită, o optică sumbră străpungând calmul uitării și pătând orice prospețime. Și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
mai repede sentimentul ce ni-l inspiră moartea pentru a ne lega de viață prin regrete... Prestigiul de mister delicat al Orientului derivă din adâncirea în două lucruri la care noi participăm doar literar: florile și renunțarea. Europenii n-au importat numai semințe pentru această lume, ci și pentru cealaltă. Nimic nu este mai puțin francez ca feeria. Un popor inteligent, ironic și lucid și care nu-și permite să confunde viața cu paradisul, nici atunci când o cere uzul legitim al
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
N-am început să o iubesc decât pe măsura risipirii speranțelor. Când nu voi mai avea nimic de pierdut, voi fi una cu ea. Donjuanismul e fructul unei sfințenii rău întrebuințate. - În toate declarațiile de dragoste, simțeam că numai Absolutul importă - și de aceea puteam face câte voiam și oricui. Fâșiile de zăpadă pe fondul cenușiu al munților în dimineți de vară: dărâmături ale unui cer imemorial. Ideile sânt melodii moarte. Neputând dezvălui oamenilor pricinile inimii noastre, fără Dumnezeu ar trebui
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ce fel să mai poți fi capabil de o arhitectonică bine definită? Sânt oameni care au început cu lumea formelor și sfârșesc în confuzia absolută. De aceea, ei nu mai pot filozofa decât poetic. Dar în confuzia absolută, nu mai importă nimic în afară de chinurile și voluptățile nebuniei. Esența grației Sânt multe căi prin care se poate realiza o detașare de pământ, o avântare și o înălțare deasupra unei mențineri oarbe în viață. Există însă numai grația, a cărei detașare de pământ
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
pentru a ajunge la împăcarea senină din contemplația eternității, încît puțini sânt capabili de ea. Contemplația aceasta nu este importantă prin cât durează, ci prin intensitatea ei. Revenirea la trăirile obișnuite nu diminuează nimic din fecunditatea acestei experiențe intense. Ceea ce importă este frecvența acestei contemplații. Numai prin experiențe frecvente se poate ajunge la beția eternității, la starea de încîntare pură, în care transfigurările se îmbracă în aureole sublime și imateriale, în care voluptățile au ceva suprapământesc, de o transcendență luminoasă și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
și fatală, ar trebui ca toți marii compozitori să se sinucidă la un moment suprem al vieții lor sau, dacă nu, să înnebunească. Și nu sânt pe drumul nebuniei toți aceia care s-au avântat în infinit? Ce ne mai importă normalitatea sau nenormalitatea! Să viețuim în extazul infinitului, să iubim tot ce n-are margini, să distrugem formele și să clădim singurul cult fără forme: cultul infinitului. Banalitate Și transfigurare Este o prostie, din moment ce nu mă sting imediat și din moment ce
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
fi nemărginit de mare, dar florile acestei iubiri nu se înrădăcinează mai puțin în otravă. Totul este posibil și nimic nu e posibil; totul e permis și nimic. În orice direcție ai apuca, nu este mai bine decât în nu importă care alta. Ori realizezi ori nu realizezi nimic, ori crezi ori nu crezi, totuna e, precum totuna este dacă taci sau dacă strigi. Poți găsi totului o justificare, precum nu poți găsi nici una. Totul este în același timp ireal și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
franceză, pentru ca să devină mai târziu locul comunal istoriei. Internaționalismul este o expresie a culturii de mase. Orice solidaritate care nu e de ordin istoric poate duce la internaționalism. În cultura de mase, cultură de mari orașe și de centre industriale, importă funcțiunea, nu substanța. Cultura comunitară, a valorilor organice, cultură de mici orașe și rurală, înțelegea devenirea substanțialist. Totul era și trecea în sine; nimic nu era substituibil, fiindcă funcția aparținea ființei. Funcționalismul în cultură a creat lumea de forme substituibile
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
savanții noștri, care știu totul fără să cunoască esențialul. Unui optimist subtil i-aș putea face concesiuni privitoare la extensiunea ideii de progres. Este însă imposibil de a găsi cea mai mică aplicare la sentimentul de viață. Acesta, singurul care importă, nu câștigă nimic prin timp și nici nu se adâncește prin complexul de forme al civilizației. Istoria prezintă o sumă de totalități ireductibile. Ar mai putea cineva susține superioritatea Greciei față de India, sau a Occidentului față de Grecia? N-are sens
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
jumătatea cea mai bogată e îndărătul nostru. Noi nu mai avem pe ce cheltui. E drept că în loc ca averea ta să vie în mână unor oameni nedrepți ar fi mai bine s-o ai tu, dar, în urmă, ce importă? De - am fi amândoi în... în anii primei noastre {EminescuOpVII 144} sărutări. Ah! iaca ce era să-ți spun... Știi tu că-ți cerusem promisiunea că nu mă vei săruta de fel până la cununie, și mi-a părut rău în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
en nous référant aux normes de droit international, il faut reconnaître qu'à l'exception des normes impératives, dans toutes les autres domaines, l'essentiel c'est de réaliser un accord de volonté entre les parties, qui peuvent convenir n'importe quels solutions au processus de négociation. Regardé sur cet angle, la théorie du "constitutionnalisation" du droit international est defficitaire, parce que la plupart des problèmes litigieuses entre Etats trouvent leur solution par la voie des négociations, existant un vaste champ
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
l'évolution de la responsabilité civile, orientée moins vers le fait et sa qualification que vers la réparation du préjudice subi par la victime. Une telle qualification ne s'est réalisée dans la version primitive des codes, les textes indiquant " n'importe quel fait ", sans distinguer entre le fait licite ou illicite, l'individualisant seulement par sa valeur causale dans l'apparition du dommage. Mais, pour dissiper les doutes sur la conception subjective des auteurs l'article 1121 du Project nous avertit
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
surveiller un mineur ou une personne frappée d'interdiction, les parents ou les commettants sont responsables uniquement des conséquences dommageables subies par autrui du fait des personnes dont ils assurent la surveillance ou l'éducation et non pas de n'importe quel fait qu'ils auraient commis. On pourrait de la sorte unifier la terminologie du titre de la section 3 et le contenu concret des normes présentées aux articles 1110 1111 du Projet. 4.4. Le Projet de Code civil utilise arbitrairement
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
oameni timp de un an, iar dacă ar încerca să obțină vinul, s ar putea să aibă nevoia de munca a 120 de oameni pe aceeași perioadă de timp. De aceea, Anglia va găsi că este în interesul ei să importe vin și să-l cumpere prin exportul de stofă. Pentru producția vinului în Portugalia s-ar putea cere doar munca a 80 de oameni timp de un an, iar pentru a produce stofa în aceeași țară s-ar putea cere
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
a produce stofa în aceeași țară s-ar putea cere munca a 90 de oameni pe aceeași perioadă de timp. Ar fi, prin urmare, avantajos pentru ea să exporte vin în schimbul stofei. Acest schimb s-ar putea face chiar dacă marfa importată de Portugalia ar putea fi produsă de ea cu mai puțină muncă decât în Anglia. Deși ar putea să facă stofa cu munca a 90 de oameni, ea ar importa-o dintr-o țară în care se cere munca a
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
în schimbul stofei. Acest schimb s-ar putea face chiar dacă marfa importată de Portugalia ar putea fi produsă de ea cu mai puțină muncă decât în Anglia. Deși ar putea să facă stofa cu munca a 90 de oameni, ea ar importa-o dintr-o țară în care se cere munca a 100 de oameni pentru a o produce...”<footnote D. Ricardo, Opere alese, vol. I, Editura Academiei Române, București, 1959, p. 127. footnote> Observăm că, în cadrul acestui model, gradul de înzestrare tehnologică
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
identice cu costurile de producție, iar acestea din urmă se compun din prețurile factorilor de producție. În aceste condiții, fiecare țară are interes să producă bunurile care încorporează în proporție cât mai mare factorul relativ abundent și ieftin și să importe bunurile a căror producție necesită cantități mari de factor rar și scump. Prin urmare, performanța economică este privită de neoclasici prin contribuția adusă de fiecare factor de producție. Această abordare prezintă un inconvenient exprimat prin așanumitul „reziduu Solow”, care exprimă
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
footnote A. Smith, Avuția națiunilor. Cercetare asupra naturii și cauzelor ei, Editura Academiei Române, București, 1962, pp. 305-306. footnote> Această teorie din domeniul comerțului internațional are ca punct de plecare ideea că exportul este avantajos doar în măsura în care, cu ajutorul lui, se pot importa mărfuri care ar satisface mai mult pe consumatori, decât produsele obținute în interior, liberul schimb conducând, astfel, la sporirea bunăstării națiunilor. În acest context, în situația în care producătorii din țări diferite oferă pe aceeași piață produse similare, obținute, în
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
acestea din urmă se compun din prețurile factorilor de producție. Devine evident că, în aceste împrejurări, fiecare țară este interesată să producă bunurile care îi sunt necesare, într o proporție cât mai mare, factorul relativ abundent și ieftin, și să importe bunurile a căror producție presupune cantități mari de factor rar și scump. Cu alte cuvinte, performanța economică este privită de neoclasici prin contribuția adusă de fiecare factor de producție. „Fiecare regiune - notează B. Ohlin - este motivată să producă bunuri care
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
teoria avantajului competitiv a lui Porter pornește de la premisa că singurul criteriu semnificativ al impunerii pe piața mondială este cel al productivității. Pe această piață, orice țară va încerca să exporte bunuri de înaltă productivitate în producția proprie și să importe bunuri de mai mică productivitate, astfel încât productivitatea națională să fie mai mare, <footnote Specializarea unei țări se va face în acele domenii care sunt mai productive și se vor importa produsele pentru care respectiva țar[ este mai puțin productivă decât
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
exporte bunuri de înaltă productivitate în producția proprie și să importe bunuri de mai mică productivitate, astfel încât productivitatea națională să fie mai mare, <footnote Specializarea unei țări se va face în acele domenii care sunt mai productive și se vor importa produsele pentru care respectiva țar[ este mai puțin productivă decât partenerii săi, astfel având loc o creștere a productivității medii naționale. footnote> fiind evident că nicio țară nu poate fi exportator net pentru toate bunurile economice. Cu alte cuvinte, obținerea
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
firmă, pot duce la realizarea a trei tipuri de strategii (figura 1.3): conducerea prin costuri (cost leadership), diferențierea (differentiation) și focalizarea (focus). 89 Specializarea unei țări se va face în acele domenii care sunt mai productive și se vor importa produsele pentru care respectiva țar[ este mai puțin productivă decât partenerii săi, astfel având loc o creștere a productivității medii naționale. Chiar dacă sunt strategii diferite, conducerea prin costuri și strategia de diferențiere sunt strategii de extindere, în timp ce strategia de focalizare
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
dintre cei chestionați afirmă că desfășurarea activității în cadrul întreprinderii pe care o conduc necesită exporturi de bunuri economice (2,93%), cele mai puține dintre acestea fiind întreprinderile mari, dar și microîntreprinderile (0,87%). Precizez că 10,01% dintre întreprinderile analizate importă bunuri economice și doar 3,39% dintre acestea importă și exportă bunuri economice. 15) Percepția subiecților referitoare la concurența din domeniul lor de activitate Din totalul persoanelor chestionate, 63,33% (55,84% din industrie, 62,50% din construcții, 71,02
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
pe care o conduc necesită exporturi de bunuri economice (2,93%), cele mai puține dintre acestea fiind întreprinderile mari, dar și microîntreprinderile (0,87%). Precizez că 10,01% dintre întreprinderile analizate importă bunuri economice și doar 3,39% dintre acestea importă și exportă bunuri economice. 15) Percepția subiecților referitoare la concurența din domeniul lor de activitate Din totalul persoanelor chestionate, 63,33% (55,84% din industrie, 62,50% din construcții, 71,02% din comerț și 58,43% din alte servicii) consideră
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]