3,415 matches
-
pe care le supune unui demers critic sever și imaginativ deopotrivă, S. este în cele din urmă un impresionist care, fără nici un efort, se poate plasa în zone de rigori absolute. De aici, și extazele estetice ale criticului și severa incursiune a interpretării simpatetice, prin apeluri la discipline umaniste și științe sociale. O pătrunzătoare și empatică întâlnire dă naștere monografiei Rembrandt (1966), unde textul iradiază o învățătură împărtășită cititorului printr-o propedeutică naturală. Perioadele frazei măsoară persuasiv treptele dezvelirii fenomenului: aspirația
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
Alain Robbe-Grillet, că metafora nu limpezește nimic, pentru că escamotează realul. Impenitent, autorul riscă totuși o metaforă și compară creația artistică, în accepția de proces și de produs, cu o scrisoare de dragoste. Se propun trei modele analogice de creații artistice, incursiune a cărei premisă ar fi că actul artistic presupune totdeauna un „celălalt”, un adresant. Premisa este falacioasă, dar poate funcționa în limite rezonabile: arta modernă occidentală, determinată de un capitalism alienant, este expresia imposibilității comunicării, scrie S. ipostaziind alegoric prima
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
2000; Romanul dragostei dintâi, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Ion Istrati, „O fată din cele multe”, IL, 1958, 5; Liviu Petrescu, „O fată din cele multe”, TR, 1958, 24; Al. Săndulescu, „O fată din cele multe”, GL, 1958, 40; Mircea Tomuș, Incursiuni în noua literatură despre provincie, TR, 1958, 46; Mircea Iorgulescu, „Privind cinematografic”, CL, 1971, 2; Val Condurache, „Cerc și dragoste”, CL, 1973, 20; Marcel Pop-Corniș, „Cerc și dragoste”, O, 1973, 43; Lucian Alexiu, „Descoperirea de sine”, O, 1976, 41; Val
SERBANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289639_a_290968]
-
prin filtrul culturii, filosofiei, ironiei, căutându-se aspectele reprezentative, general valabile. În recenzii, cronici, însemnări critice, portrete literare comentatorul dă romanului un loc central, find genul care, adâncind analiza vieții prin înscriere în istoria trăită, în economic, ca și prin incursiunile în psihologia de neam și în inconștient, tinde să cuprindă totalitatea omenescului. Privilegiind, cu sinceritate, „obligația de conștiință” în artă și pe scriitorul luptător social, cronicarul știe să prețuiască, alături de Émile Zola („unul din acele glasuri articulate ale omenirii”), de
SERGHIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
cu oameni”), este și volumul Femeia din fotografie, subintitulat Jurnal 1987-1989 (2002; Premiul ASPRO). Scrierea este un memorial, o reconstituire pe secvențe temporale întinse a ultimilor doi ani trăiți sub comunism. Cu dexteritatea ziaristului experimentat, nu fără a opera și incursiuni autobiografice, împinse până în copilărie, Ș. evocă fapte, momente, realități caracteristice acestei etape istorice, ceea ce îi inspiră comentarii, reflecții, îi trezesc în minte analogii de natură livrescă, umplând paginile cu personaje literare și citate sau parafrazări de aserțiuni memorabile. „Jurnalul” devine
SERBANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]
-
88-94; Ion Brăescu, Mihail Sebastian - cercetător al literaturii franceze, LL, 1965; Râpeanu, Noi, 175-178; Negoițescu, Scriitori, 317-325; Piru, Panorama, 444-450; Al. Rosetti, Cartea albă, București, 1968, 43-49; Cornelia Ștefănescu, Mihail Sebastian, București, 1968; Tomuș, Carnet, 286-299; Brădățeanu, Comedia, 404-414; Mîndra, Incursiuni, 182-188; Geo Șerban, Celălalt Sebastian, ST, 1972, 19; Șerban Cioculescu, Mihail Sebastian - criticul, RL, 1972, 44; Rotaru, O ist., II, 727-732; Vlad, Convergențe, 256-261; George, Sfârșitul, I, 181-187; Valeriu Râpeanu, Pe drumurile tradiției, București, 1973, 204-209; Săndulescu, Citind, 174-178; Ștefănescu
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
Perspective, 154-162; Dicț. analitic, I, 272-274, II, 287-289, 305-308, IV, 161-166, 516-517; Maria Dinescu, Mihail Sebastian, publicist și romancier, București, 1998; Glodeanu, Poetica, 369-394; Geo Șerban, Revenire la jurnalul lui Mihail Sebastian, ALA, 1999, 489, 496; Faifer, Faldurile, 39-47; Glodeanu, Incursiuni, 218-231; Mircea Tomuș, Romanul romanului românesc, I, București, 1999, 427-448; Ion D. Vulcănescu, Răspuns întârziat la o problemă de mesianism și istorie, îngr. Rodica Smaranda Vulcănescu, Sibiu, 1999; Daniel Cristea-Enache, [Mihail Sebastian], ALA, 2000, 521, 522, 524, 525; Gheorghe Grigurcu
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
descoperire se pot încadra metodele: • jocurile didactice, • instruirea pe bază de probleme, • învățământul programat euristic, • metoda proiectelor. 5. Conversația euristică Conversația euristică este o metodă de incitare a elevilor prin întrebări. Prin acest procedeu, elevii sunt invitați să realizeze o incursiune în propriul său univers și să facă o serie de conexiuni care să faciliteze dezvăluirea de noi adevăruri. Intervenția indirectă a profesorului în dialog favorizează inițiativa și spontaneitatea elevilor și dezvoltă capacitatea lor de a coopera în rezolvarea problemelor. 6
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
descoperire se pot încadra metodele: * jocurile didactice, * instruirea pe bază de probleme, * învățământul programat euristic, * metoda proiectelor. 5. Conversația euristică Conversația euristică este o metodă de incitare a elevilor prin întrebări. Prin acest procedeu, elevii sunt invitați să realizeze o incursiune în propriul său univers și să facă o serie de conexiuni care să faciliteze dezvăluirea de noi adevăruri. Intervenția indirectă a profesorului în dialog favorizează inițiativa și spontaneitatea elevilor și dezvoltă capacitatea lor de a coopera în rezolvarea problemelor. 6
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
de ruptură și cele de continuitate. „Debutul politic” al lui Boerescu a avut loc În timpul revoluției din 1848, În timpul studiilor liceale de la colegiul „Sfântu Sava”. El a semnat câteva articole În ziarul lui C. A. Rosetti, Pruncul român . Această scurtă incursiune radicală a rămas Însă fără urmări serioase În formarea sa doctrinară; ea poate fi lesne catalogată ca o „criză juvenilă” fără nici un fel de consecințe practice, deși dezicerea expresă de „ideile avansate” ale tinereții a fost, În cazul său, una
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
Cristian Livescu, „Introducere în opera lui Ștefan Petică”, ST, 1985, 3; Adrian Marino, Contribuția modernizării literare, TR, 1985, 17; Ecaterina Țarălungă, Citind cu ochi contemporan, CNT, 1985, 18; Theodor Codreanu, Creangă și lumea ca teatru, „Porto-Franco”, 1997, 5; Florin Dochia, Incursiune în Galaxia Bacovia, „Revista nouă”, 2001, 9; Christian Crăciun, Bacovia și ceilalți, „Pagini literare”, 2001, 9; Florin Mihăilescu, Bacovia cel mare și sfânt, VR, 2002, 8-9; Dan Mănucă, Caragialiene, CL, 2003, 3; Nicolae Dumitrescu, „Grigore Hagiu și generația sa”, „Axioma
TRANDAFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
Valeriu Cristea, „Valsuri nobile și sentimentale”, GL, 1967, 24; Ciobanu, Nuvela, 354-359; Ov. S. Crohmălniceanu, „Dejunul pe iarbă”, VR, 1968, 11; Sorianu, Glose, 154-157; Martin, Generație, 135-141; Dimisianu, Prozatori, 154-158; Dana Dumitriu, „Lunga călătorie a prizonierului”, ARG, 1971, 6; Bugariu, Incursiuni, 160-167; Negoițescu, Lampa, 230-234; Sorianu, Contrapunct, 198-201; Ciobanu, Panoramic, 166-178; Iorgulescu, Rondul, 148-152; Ardeleanu, Opinii, 99-107; Ciobanu, Incursiuni, 156-160; Cristea, Domeniul, 250-257; Ungheanu, Arhipelag, 195-199; Livius Ciocârlie, Melville, contemporanul nostru, O, 1976, 8; François-Xavier Janjard, Une Quête obstinée sous un
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
VR, 1968, 11; Sorianu, Glose, 154-157; Martin, Generație, 135-141; Dimisianu, Prozatori, 154-158; Dana Dumitriu, „Lunga călătorie a prizonierului”, ARG, 1971, 6; Bugariu, Incursiuni, 160-167; Negoițescu, Lampa, 230-234; Sorianu, Contrapunct, 198-201; Ciobanu, Panoramic, 166-178; Iorgulescu, Rondul, 148-152; Ardeleanu, Opinii, 99-107; Ciobanu, Incursiuni, 156-160; Cristea, Domeniul, 250-257; Ungheanu, Arhipelag, 195-199; Livius Ciocârlie, Melville, contemporanul nostru, O, 1976, 8; François-Xavier Janjard, Une Quête obstinée sous un ciel clos, en attendant la venue d’un monde réconcilié, „La Quinzaine littéraire”, 1976, 231; Marie-France Ionesco, Le
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
inima, introd. edit., Timișoara, 1981; Ioachim Miloia, Scrisori din Italia, pref. edit., Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Eugen Dorcescu, „Umbra râului”, O, 1973, 5; Vasile Crețu, „Umbra râului”, F, 1973, 2; Șerban Foarță, Debutul lui Aurel Turcuș, O, 1973, 52; Ciobanu, Incursiuni, 125-126; Lucian Alexiu, „Păzitorul stelelor”, O, 1979, 31; Costin Tuchilă, „Păzitorul stelelor”, LCF, 1980, 16; Eugen Dorcescu, „Urme arse”, O, 1981, 7; Ilie Măduța, „Urme arse”, F, 1981, 5; Brândușa Armanca, „Cumpănă de aripi”, O, 1982, 22; Costin Tuchilă, Pasărea
TURCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290310_a_291639]
-
ajung să configureze o arhitectură romanescă viabilă, iar destinele personajelor își pierd conturul înainte de a fi exploatate pe deplin. La fel se întâmplă și în Marele interogatoriu (1984) ori în alt roman, Cărăuși peste vămi (1986), unde începutul promite o incursiune în conștiința protagonistului și prezentarea unei relații pasionale, dar, spre final, intriga se sufocă, transformându-se într-un fel de comedie burlescă. Brevetul alb (1990) este conceput pe două paliere: relatarea vieții dintr-o școală de pilotaj, în care autorul
TURTURICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290315_a_291644]
-
postmodernism, Craiova, 1998; Cosma, Romanul, II, 415-417; Gheorghe Crăciun, În căutarea referinței, Pitești, 1998, 205-210; Glodeanu, Dimensiuni, 126-144; Simion, Fragmente, II, 287-292; Alex. Ștefănescu, Comedia literaturii, RL, 1999, 25; Dicț. analitic, II, 134-136, III, 168-170, 394-397, IV, 422-424, 595-597; Glodeanu, Incursiuni, 151-155, 270-276; Nicolae Bârna, Demiurgul postmodern, F, 2000, 9; S. Damian, Aruncând mănușa, București, 2000, 207-233; Dicț. esențial, 842-844; Dimisianu, Lumea, 159-185; Ion Simuț, Arena actualității, Iași, 2000, 174-181; Tudorel Urian, Proza românească a anilor ’90, București, 2000, 60-64; Ion
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
Dimisianu, Schițe, 166-173; Martin, Poeți, I, 199-204; Constantin, Despre poeți, 101-109; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 502-509; Andriescu, Disocieri, 79-84; Cândroveanu, Alfabet, 228-234; Cristea, Un an, 128-133; Felea, Secțiuni, 177-182; Petroveanu, Traiectorii, 292-296; Barbu, O ist., 263-271; Ciobanu, Incursiuni, 88-93; Mincu, Poezie, 65-67; Piru, Poezia, II, 87-95; Zalis, Tensiuni, 184-188; Cristea, Domeniul, 421-425; Raicu, Critica, 279-286; Regman, Colocvial, 202-205; Laurențiu, Eseuri, 226-235; Alexiu, Ideografii, 124-126; Baltag, Polemos, 239-242; Daniel Dimitriu, Ares și Eros, Iași, 1978, 159-164; Iorgulescu, Scriitori, 156-160
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
o frescă a satului românesc din câmpia ardeleană, urmărind mai ales transformările pe care le suferă localitatea de-a lungul anilor. Instalarea în sat a lui Manase Șteica, viitorul fierar al locurilor, este pentru autor un prilej de a face incursiuni în destinele comunității. În același timp, drumul pe care acesta îl parcurge devine un pretext pentru observarea mediilor și a stratificărilor sociale. Scris în manieră clasică, romanul are un narator obiectiv și o singură perspectivă narativă; relatarea se face la
UNGUREANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290346_a_291675]
-
atât pe axa temporală (favorizați sunt acum interbelicii), cât și pe aceea generică (criticul nu mai face nici o discriminare între genuri). Definitorii sunt eseurile consacrate, în prima secțiune a cărții, lui Lucian Blaga, V. Voiculescu și Ion Pillat, care asociază incursiunile în imaginarul operei cu „excursiunile” biografice și antropologice. Față de acestea, Imediata noastră apropiere, I (1980) marchează o aparentă regresie, cel puțin în planul tematicii, limitată, cu mici excepții, la cadrele Banatului, dar, într-un anume sens, și în planul metodei
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
de așteptare”, și, prin aceasta, o cucerire în sens cultural mai larg, adică o deschidere spre istoria ideilor, a civilizației și a mentalităților. Numai că aceste cuceriri se vor materializa exclusiv în planul analizei operelor, devenite astfel prilej pentru numeroase incursiuni de natură antropologică, sociologică, imagologică sau comparatistă. Cât despre angrenarea pieselor într-o structură de ansamblu, încercarea rămâne, de regulă, deficitară: operând cu un binom pur biologic (Proza deceniului unu vs Generația ’60), criticul reușește rareori să traseze și să
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
I, 335-336, II, 267-278; Ulici, Lit. rom., I, 519-521; Grigurcu, Peisaj, II, 218-235; Vasile Popovici, Moarte, magie și eros, O, 1998, 6; Ioan Stanomir, Un Tibet în Banat, LCF, 1998, 32; Dicț. esențial, 854-857; Dimisianu, Lumea, 353-362; Gheorghe Glodeanu, Noi incursiuni în literatura exilului, JL, 2001, 21-24; Manolescu, Lista, III, 351-353; Petraș, Panorama, 625-628; Popa, Ist. lit. II, 1 119; Mircea Ghițulescu, Amintiri din teatru, CL, 2002, 3; Victor Cubleșan, Pâine, circ, sistemul culturii și jurnal, ST, 2002, 7; Alexandra Olivotto
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
1972, 10; Daniel Dimitriu, „Missa Solemnis”, CL, 1972, 4; Ion Pop, „Missa Solemnis”, ATN, 1972, 4; Nicolae Manolescu, Critici și poeți, RL, 1973, 12; Mihai Dinu Gheorghiu, Alchimia versului: între real și ficțiune, „Alma Mater”, 1973, 7-8; Andriescu, Relief, 120-127; Ciobanu, Incursiuni, 101-106; Piru, Poezia, II, 473-477; Ungheanu, Arhipelag, 233-236; M. Nițescu, Un romantic deghizat, VR, 1976, 6; Constantin Coroiu, Dialoguri literare, I, Iași, 1976, 146-156; Laurențiu, Eseuri, 236-242; Raicu, Critica, 380-382; Ioan Petru Culianu, Doi poeți români, „Limite” (Paris), 1977, 23
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
acestuia în domeniul educației și al instrucției le atribuie o substanță iluministă, în programul de reformă pedagogică al lui Ghibu fiind accentuată dimensiunea formatoare a învățământului. În acest context este pusă în valoare contribuția lui la istoria cărților de școală. Incursiunile în viața culturală ardeleană V. le va continua prin încercarea de a reconsidera tipăriturile coresiene în totalitatea lor, dar mai ales din perspectiva semnificațiilor culturale (Coresi, 1985). Miza interpretării este de a demonstra că diaconul Coresi este un umanist: tipograf
VEDINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
cântece închinate codrilor și câmpiilor natale, V. manifestând o accentuată predilecție pentru valorizarea filonului folcloric. Proza, mai puțin semnificativă, se reduce la romanele Amor vincit (1909), scris sub formă epistolară, dezvăluind cu sensibilitate profunzimile sufletului feminin, și Le Sortilège (1911), incursiune romantică și cu o apăsată tentă etnografică în lumea satului românesc, cu credințele și miturile lui ancestrale. Modeste din punct de vedere literar, scrierile dramatice sunt reprezentate de două scurte piese: Stana (dramă în versuri, tradusă din franceză de poetul
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
actualitate, VR, 1990, 4; Vasile Spiridon, „Complotul”, ATN, 1991, 5; Nicolae Baltă, Fictivul și realul, VR, 1991, 8; Papahagi, Cumpănă, 240-252; Eugen Uricaru, RRI, IV, partea I, 381-401; Vlad, Lect. prozei, 301-306; Nicolae Oprea, Provinciile imaginare, Pitești, 1993, 36-45; Simuț, Incursiuni, 221-231; Ulici, Lit. rom., I, 352-359; Simuț, Critica, 119-126; Petrescu, Studii transilvane, 194-200; Cosma, Romanul, II, 149-153; Romulus Diaconescu, O lume a dialogului, București, 1998, 113-124; Alex. Ștefănescu, Amurgul romanului istoric, RL, 1999, 19; Ion Simuț, Accesul spre mister, RL
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]