3,661 matches
-
lume, în afară de lumea însăși, e conștiința că pe tine te necăjește când Boo Boo sau Walt îți atrag atenția că ai spus ceva în genul meu. Tu o iei ca pe o acuzație de piraterie, o mică palmă dată la adresa individualității tale. E oare atât de rău că, uneori, semănăm în ceea ce spunem? Membrana care ne desparte e atât de subțire! E oare atât de important pentru noi să fim permanent conștienți de cine e care? Acum două veri, când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
timp, am reușit să descopăr că tu și cu mine și cu Z. am fost frați de-a lungul a nu mai puțin de patru reincarnări, poate chiar mai mult. Nu găsești că e frumos? Oare, pentru noi, fiecare dintre individualitățile noastre nu începe din punctul în care recunoaștem strânsa legătură care ne unește și acceptăm inevitabilitatea de a împrumuta, unul de la celălalt, glumele, talentele, idioțeniile? Vezi, nu includ și cravatele. Cravatele lui Buddy sunt cravatele lui Buddy, dar e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
oarecare ordine În tine Însuți. Mai bine decât ceea ce mulți numesc dragoste. Poate că este dragoste. — Te rog, spune ceva despre dragoste, spuse Margotte. — Dar nu vreau să fac asta. Ce spuneam - vedeți că Îmbătrânesc. Spuneam că această eliberare Întru individualitate n-a fost un mare succes. Pentru un istoric, de mare interes, dar pentru cineva conștient de suferință este Îngrozitor. Inimi ce nu primesc adevărata simbrie, suflete ce nu găsesc hrană. Falsități, nelimitat. Dorință, nelimitat. Posibilitate, nelimitat. Cerințe imposibile impuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
condei. Deschizându-mi mormântul, m-a lăsat să trăiesc. Experiențele de acest fel deformează. Vă cer iertare pentru diformitate. — Dar nu sunteți diform. — Sunt de bună seamă diform. Și obsedat. Vedeți că tot timpul vorbesc de joc de teatru, originalitate, individualitate dramatică, teatralul din oameni, formele Îmbrăcate de străduința spirituală. Mi se Învârt În cap, toate astea. Nu pot să vă spun cât de des, bunăoară, mă gândesc la Rumkowski, regele evreu nebun din Lodz. — Despre cine e vorba? spuse Lal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
rege evreu nebun prezidând asupra morții a jumătate de milion de oameni. Poate socoteala lui ascunsă era să salveze o rămășiță. Poate că jocul lui nebun era menit să-i amuze sau să-i distragă pe nemți. Aceste giumbușlucuri de individualitate ratată, absurdități dictatoriale sau de grand seigneur - această ranchiună ciudată Împotriva evoluției conștientului uman, scoțând la iveală aceste firi agitate, clovni oribili, de prin toate găurile și colțurile. Da, asta i-ar fi atras pe acei oameni. Umorul rar Întârzia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
caz, la sfârșit, a urcat voluntar În trenul spre Auschwitz... să scot la iveală slăbiciunea formelor exterioare aflate În prezent la dispoziția umanității noastre și lipsa de Încredere În ele, demnă de milă. Rezultatele timpurii ale exploziei noastre moderne de individualitate. Într-o asemenea figură aveam chiar cel mai prost dintre cazuri. Cel mai monstruos tip de exagerare. Vedem dezintegrarea celor mai proaste idei despre eu. Asemenea idei despre eu luate din poezie, istorie, tradiție, biografie, cinema, jurnalism, reclamă. După cum a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
putea fi? Dov'è sia, după cum se cântă Întrebarea la operă? Asta depinde. Depinde În parte de voința celui ce Întreabă de a vedea meritul. Depinde de talentul său și de cât e de dezinteresat. E bine să ne displacă individualitatea născocită, pastișa proastă, banalitatea și restul. Este respingătoare. Dar individualismul nu prezintă nici un fel de interes dacă nu extinde adevărul. Ca distincție personală, mărire, glorie, este pentru mine lipsit de interes. Îmi pasă de el doar ca instrument de obținere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
erau cele mai importante lucruri din lume. Eul-Vultur a văzut secolele de cutreierare nefericită care mi-au precedat sosirea, a văzut oamenii din K reduși la o filozofie oarbă a simplei supraviețuiri, i-a văzut agățându-se obsesiv de zdrențele individualității lor, știind în sinea lor că nu aveau puterea să schimbe condițiile în care trăiau. Forța combinată a puterii nelimitate, a învățăturii nelimitate și a unei atitudini detașate, vag interesate, în fața vieții, care le ridica pe primele două la statutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Tartaglia (bâlbâitul), femei prețioase, ridicole, savante, gaițe. Cele câteva exemple oferite mai sus ne îngăduie să afirmăm că personajul comic a fost conceput și realizat în mod diferit pe parcursul etapelor literaturii. Varietatea imensă a tipurilor este în funcție și de individualitatea artistică a autorului, de epoca, de genul artei. În comedia românească un rol de prim rang în realizarea personajului comic îl are I. L. Caragiale. b.Tradițional și modern în personajul caragialean Nu se poate vorbi de personajul caragialean fără a
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
forțele, piatra Își lua tălpășița pe șosea... Oamenii-mâini și oamenii-picior erau compuși, de obicei, din oameni-degete și oameni-unghii, grupați câte cinci sau șase, uneori mult mai mulți, care, din pricina că vroiau cu orice preț să-și păstreze În cadrul Întregului propria individualitate, aveau, ca și masterandul Oliver, foarte mult de pătimit. Profesorul și asistenții, ca să nu mai vorbim de infirmieri, Încercau prin tot felul de mijloace, inclusiv cele coercitive, uzând de bătăi și strânsul degetelor În ușă, să-i Îndrume pe „calea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
și niciodată nu ezitam să pufnim În chicoteli răutăcioase În timp ce citeam printre rânduri În mod creativ. De ce naiba ți-ai dori să intri Într-o relație pe viață, al cărei unic scop ar fi să-ți Înăbușe fiecare grăunte de individualitate din tine? continuă Will. Vreau să zic, uită-te la mine. Am șaizeci și șase de ani, nu m-am căsătorit niciodată și sunt foarte fericit. —Tu ești gay, Will. Și, În plus, porți o verighetă de aur pe inelarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
damigenele vecinilor cu Grasă de Cotnari sau cu Zghihară sunt păstrate, departe de ochii lumii, în pivnițe la socri sau la prieteni. Dar, așa cum este lesne de înțeles, viața în comun are și unele mici neajunsuri. În această aglomerație de individualități, provenite din medii diferite de viață, cu felurite comportamente, niveluri de educație și de instruire, cu apucături dobândite încă de la academia celor șapte ani de acasă, este firesc să apară unele neconcordanțe în modul de a privi și soluționa problemele
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
El“, de fapt, devine rapid o problemă. De cât timp se află în încăpere? Destul timp pentru ca lucrurile să se deslușească. Destul de mult ca o anume capacitate importantă să se atrofieze (să zicem capacitatea perlă, acea capacitate de a secreta individualitate în jurul unui grăunte inițial) lăsându-și reziduurile să se disperseze într-o mare de senzații, o scânteie, un impuls, care așteaptă să se refacă din supa primară de emoții și amintiri. Nimic nu este mai coerent ca individualitatea. Un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
a secreta individualitate în jurul unui grăunte inițial) lăsându-și reziduurile să se disperseze într-o mare de senzații, o scânteie, un impuls, care așteaptă să se refacă din supa primară de emoții și amintiri. Nimic nu este mai coerent ca individualitatea. Un fel de Ființă se conturează acolo, dar nu este nimic material, pe care să-l poți atinge. Te-ai putea gândi la asta în termeni ciclici. Ziua brahmanilor se repetă la nesfârșit - înaintea oricărui act de creație lumea veche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
putuse să-i salveze îl urmăreau apatici cum predică sau, și mai simplu, nu-l urmăreau deloc, mestecând betel, hoinărind sau făcând comentarii și, din ce în ce, cu fiecare semn de amuzament sau de indiferență, păreau să-și etaleze individualitatea. Cum puteau oare? Ăsta era răspunsul. Asia supraaglomerată, unde individul nu avea nici o importanță. Se răsti la conducătorii de ricșă uluiți de pe stradă și simți asta ca pe o umbră a furiei lui Dumnezeu. Totul i se părea un afront
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Franța? Nimic. Rahat. Înlocuitori. Ce-a dat Franța în intervalul de la Ludovic al XIV-lea la cel de al doilea război mondial, asta știm. — O fi dat și acum, n-avea grijă. Dar atunci era altă situație. Elitele, marile spirite, individualitățile extraordinare... — Și acum? De ce n-au apărut elitele extraordinare? Dar nu asta-i chestiunea. — Ei, bravo. Bine c-ajungi la chestiune. Au trecut șapte minute... Doctorul Marga descălecase de pe scaun. Își dezbrăcase halatul, îl puse pe cuier. Scoase haina de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
vorbè cu proiecții virtuale, proiecțiile voastre virtuale comunicè între ele și nu voi înșivè ca niște ființe umane reale! Într-o zi, veți vorbi singuri, ca în fața oglinzii, dacè nu se și întâmplè deja, Omul și-a cam pierdut astèzi individualitatea! îi ripostez eu, Suntem niște numere de card, conturi de email, ne-am numerizat în toate aspectele vieții, am cèzut într-un anonimat numeric fèrè precedent, Nu înțelegi, îi explic eu, cè tocmai asta îți oferè calculatorul?! Sè ieși din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
despre corp”, consideră Marc-Alain Descamps. Decăzut la statutul de „carne” supusă penitențelor, corpul creștin este eliberat de păcatul său originar - dar și de „păcatele” atribuite muritorilor de către nutriționiști - pentru a se bucura de sine ca singură și sigură întrupare a individualității. „Or, fenomenul alimentelor ușoare se înscrie perfect în această evoluție a concepției despre corp, însușindu-și aceste valori de lejeritate, de subțirime și de aspect juvenil cultivate și idealizate. Astfel, alimentul light se dovedește a fi exact simbolul acestei noi
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
a lansat și la noi trendul produselor „tradiționale”, românești - fabricate, bineînțeles, de aceleași multinaționale alimentare. Cine este însă bunica, bunica noastră ? Francezii, de pildă, au legat-o și ei, de mult, de glie, de glia lor numită terroir, conferindu-i individualitate locală documentată istoric. Dacă, de exemplu, fac reclamă la pateu de ficat, acesta va fi totdeauna un anumit pateu, dintr-un anumit terroir, cu o anumită istorie particulară, documentată prin arhive și urmată cu strictețe și în prezent. Și să
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
caracterizează conștientizarea faptului de a avea un trup, sau mai bine-zis, de a fi un trup. Această considerație concretă ce indică o conștientizare a propriei identități, o autoconștiință elementară și exactă. Totuși, identitatea sesizată prin corporalitate nu ne închide în individualitate, ci ne deschide unei relații intersubiective; corporalitatea este un mesaj care, chiar dacă se exprimă prin individul concret, ca expresivitate este îndreptată întotdeauna spre alte conștiințe. Expresivitatea și comunicarea, prin referința reciprocă, evidențiază temeiul lor comun și unitar în ceea ce este
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
intensificându-se acțiunile menite să ducă la dobândirea independenței. La 15/27 iunie, M. Kogălniceanu, ministrul Afacerilor Străine, a întocmit un lung memoriu ce conținea revendicările României, pe care l-a trimis agenților noștri diplomatici de peste hotare. Se cerea recunoașterea individualității statului român și a denumirii sale istorice, România, inviolabilitatea teritoriului român, fixarea graniței între România și Imperiul Otoman la gurile Dunării, luându-se ca bază talvegul brațului principal al fluviului ș.a. În esență, revendicările reprezentau o cerere indirectă de independență
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de o parte de linia ferată, iar de cealaltă de șosea și de mahalale. Îmi plăcea să rătăcesc pe alei și să cobor pe marginea apei, unde arbori mai tineri, răsădiți după terminarea lucrărilor, creșteau în voie, cu o perfectă individualitate, ghicind parcă jungla care fusese odinioară pe acolo și străduindu-se să recâștige acea libertate pierdută. Lângă un asemenea buchet de pomi ne-am oprit noi atunci. Ne ascundeau fără grijă, din toate părțile. Maitreyi mi-a scos inelul din
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
în viață, deasupra plângerilor fulgurante același ochi al vigilenței sociale zâmbește necruțător și rece aruncându-și privirea metalică spre oportunitatea viitorului și neglijând melancolia paradigmelor trecute. Către aceste modalități și exigențe, cadre și forme ontice este îndrumată viața secvențială a individualității ce-și consumă existența în efemerul aglomerărilor umane. Fiecare timp al acestei vieți se dorește așezat și circumscris de un mediu corespondent, de un fond elaborat prin axiomatica ființării în cetate. Copilăria și tinerețea evoluează în sfera deschisă de așezământul
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
cărora privirea mundanului cotidian nu trebuie să zăbovească. La fel sunt abordate și accidentele sublime, sincopele majestoase în indefinibilul străfulgerării prin care pot lumina viața unei ființe umane integrate cotidianului. Una dintre aceste paranteze insulare ce, uneori, punctează edenic parcursul individualității umane este experiența perturbantă a erosului. Întâlnirea cu cel care ne devine drag deșteaptă și activează în noi amintirea unui ev atemporal unde ne redescoperim superiori față de persoana ce credeam că suntem. Alături de chipul pictural adorat în incandescența iubitoare, îndrăgostitul
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
este neutralizată funcționalitatea prin excesul de lumină, prin surplusul de întuneric sau simbioza celor două stări. Pentru cel îndrăgostit, realitatea ce înconjoară persoana iubită este cuprinsă de vălul unei întunecări depline ignorarea acestei zone ontice fiind decisivă. În schimb, aura individualității spre care el și-a focalizat revărsările de adorație erotică și dragoste cutremurată este investită cu prea-plinul unei lumini selenare. Un asemenea contrast nocturn dintre un fundal de beznă și o strălucire de astru orbește privirea imprudentă a celui îndrăgostit
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]