5,207 matches
-
terapeutice, poate fi utilă sintagma „echivalențe enunțiale” (Iluț, 1984), ce acoperă ideea că sub expresii diferite se vizează conținuturi identice, mergând de la simple sinonimii de cuvinte la enunțuri și nexuri propoziționale echivalente. Vom constata astfel că, în cele mai multe contexte, termenul „individualizare” este echivalent cu „diferențiere”, „schemele de gândire” ale psihologiei cognitive cu mai vechile „constructe personale” ale lui Kelly, „circularitate cauzală (cauzal circularity)” cu „feedback looping (buclă de feedback)”, „reîncadrare (reframe)” cu „redefinire (redefine)”, „realitate împărtășită (shared reality)” cu „realitate construită
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
desfășurare Între diferențiere și integrare a fost misiunea Centrală a fiecărui aranjament de guvernare din istorie. Sclavi și imperii, supuși și regate, cetățeni și state, iar acum persoane și instituții de guvernare globale sunt fiecare jaloane importante ale evoluției către individualizare și integrare sporite a umanității. Drepturile universale ale omului În era globală, precum regimul de proprietate În era statelor-națiune și obligațiile de proprietate În epoca feudală, sunt Întrupări legale ale relației existente Între forțele de individualizare și integrare. Ele formează
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
importante ale evoluției către individualizare și integrare sporite a umanității. Drepturile universale ale omului În era globală, precum regimul de proprietate În era statelor-națiune și obligațiile de proprietate În epoca feudală, sunt Întrupări legale ale relației existente Între forțele de individualizare și integrare. Ele formează țesutul de legătură dintre particular și universal. În fiecare perioadă a istoriei, disputa dintre forțele de individualizare și cele integrare a fost În centrul luptei politice. Sclavii vor să se elibereze, supușii vor să fie liberi
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În era statelor-națiune și obligațiile de proprietate În epoca feudală, sunt Întrupări legale ale relației existente Între forțele de individualizare și integrare. Ele formează țesutul de legătură dintre particular și universal. În fiecare perioadă a istoriei, disputa dintre forțele de individualizare și cele integrare a fost În centrul luptei politice. Sclavii vor să se elibereze, supușii vor să fie liberi, cetățenii vor să fie reprezentați, iar persoanele vor să fie recunoscute. Pe de altă parte, regatele vor să domnească, statele să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și asigura aceste coduri. Există o profundă conștientizare, neexprimată Însă, că acestea sunt ancorele care fac legătura Între individ și marile forțe sociale, În fiecare etapă a aventurii umane. Noul vis european reprezintă etapa următoare În dezvoltarea istoriei umane de individualizare și integrare. Uniunea Europeană este primul experiment de guvernare care să Încerce să concilieze noile forțe ale individualizării și integrării, care Împing conștiință umană În interior - către identitățile multiple ale persoanei postmoderne - și În exterior - către forțele globale ale economiei. Ne
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Între individ și marile forțe sociale, În fiecare etapă a aventurii umane. Noul vis european reprezintă etapa următoare În dezvoltarea istoriei umane de individualizare și integrare. Uniunea Europeană este primul experiment de guvernare care să Încerce să concilieze noile forțe ale individualizării și integrării, care Împing conștiință umană În interior - către identitățile multiple ale persoanei postmoderne - și În exterior - către forțele globale ale economiei. Ne putem aștepta ca lupta pentru drepturile omului să sufere o extindere și o adâncire În Europa pe măsură ce
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
asemenea fi criticat fiindcă este prea orientat către „gândirea de grup”. Nici una dintre mentalități, luată separat, nu este ideală pentru o lume conectată. Noile tehnologii sunt atât de descentralizate și democratice, dar În același timp conectate global, Încât Încurajează atât individualizarea extremă, cât și integrarea extremă În mod concomitent. A crea o nouă viziune pentru umanitate care să Împreuneze aceste două forțe, aparent contradictorii, Într-o nouă relație sintetică este cheia pentru a face din era ce va să vină o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este bazată pe ideea că Terra este un organism viu constituit din relații interdependente și că fiecare dintre noi supraviețuim și ne dezvoltăm Îngrijind comunitatea lărgită din care facem parte. Care este sugestia lui Barfield pentru a reconcilia tendința spre individualizare și dorința de unitate oceanică? Dacă nu ar fi existat instinctul morții, nu ne-am fi separat nici odată suficient de unitatea oceanică pentru a crea un sens al eului și, odată cu el, conștiința de sine. Fără conștiință de sine
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a treia etapă a conștiinței umane de tot ceea ce s-a Întâmplat anterior. Alegând liber să fim parte a naturii, subliniem identitatea noastră unică, În timp ce ne implantăm În unitatea oceanică a biosferei. O persoană globală În era postmodernă caracterizată de individualizare crescândă, În care identitatea personală este fracționată Într-o multitudine de subidentități și metaidentități, reintegrarea cu Întregul biosferei ar putea fi singurul antidot suficient de cuprinzător pentru a asigura că individul nu ăși pierde toate ancorele și se dezintegrează În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ambiguitățile din jurul lor, În timp ce Încearcă să-și găsească drumul Într-un mediu globalizat mai interconectat. Atât Gergen, cât și Lifton au dreptate. Persoana postmodernă este din ce În ce mai fragmentată și plastică. Întrebarea care intervine este următoarea: Există o modalitate de a reintegra individualizarea extremă a personalității postmoderne Într-un Întreg global mai unificat? Nereușita ar exacerba sentimentul de alienare personală și teama existențială pe care atâția tineri le au deja Într-o lume În care sunt din ce În ce mai conectați, dar În care se simt
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
necesită consens. În fapt, lucrurile nu stau chiar așa. Colaboratorii se contrazic în mod constant. Cele mai multe dintre argumentele folosite sunt depersonalizate și focalizate pe aria reală a dezacordului. Pe de altă parte, putem să identificăm în practică o tendință de individualizare a activității, în cazul în care cooperarea nu este satisfăcătorare, fără să putem numi această tendință în interiorul ariei competiționale. Margarita Azmitia (apud Faulkner, Littletod, Woodhead, 1998) observă că în special adolescenții devin deseori absorbiți de sarcină și încep să lucreze
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
activitatea respectivă”). După cum se poate observa, prin prisma acestor două exemple, exercițiile de spargere a gheții tind să se desfășoare pe un parcurs de la „jocurile” cu efecte motivaționale și de reîmprospătare a capacităților de efort ale participanților până la o anumită individualizare în interiorul unora dintre metodele de interacțiune educațională și chiar prin construcția lor ca metode de sine stătătoare. Această caracteristică a exercițiilor de spargere a gheții ne conferă legitimitatea celui de-al doilea criteriu la care facem apel (cel privind metoda
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
vrea să spun că însemnările lui Deirdre McCloskey mi-au produs neapărat o revelație, dar ele mi-au explicat dintr-odată foarte simplu motivul pentru care Tolstoi, Nabokov și o lungă tradiție înaintea lor stipulează corect nefericirea drept resort al individualizării: suferința, neîmplinirea sînt motoare excelente pentru narațiune. Amărăciunea se cere conținută, și astfel vindecată sau poate doar domolită prin actul povestirii. O știm prea bine încă de la Hanu Ancuței, ai cărei eroi își varsă focul în istorisiri. Însă această individualizare
O cronică identitară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17132_a_18457]
-
individualizării: suferința, neîmplinirea sînt motoare excelente pentru narațiune. Amărăciunea se cere conținută, și astfel vindecată sau poate doar domolită prin actul povestirii. O știm prea bine încă de la Hanu Ancuței, ai cărei eroi își varsă focul în istorisiri. Însă această individualizare produsă prin povestire accede foarte rapid la o treaptă superioară, cea a exemplarității. Odată povestit, destinul individual își arogă virtuțile pildei, iar idiosincrasia devine prototip. Transformarea aceasta e interesantă în sine, pentru că în ea se află, de fapt, virtuțile terapeutice
O cronică identitară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17132_a_18457]
-
organizarea schemei corporale și a lateralității, conduita perceptiv motrică de spațiu și timp etc. Aceste abilități nu pot fi dobândite decât prin intermediul desfășurării unor jocuri accesibile gradului de deficiență. Antrenarea capacităților, antrenarea resurselor personale și de grup se bazează pe individualizare În lucrul cu copilul și ajută profesorul să evalueze capacitatea de comprehensiune a fiecăruia și să valorifice la maximum potențialul fiecărui copil. Terapia, recuperarea, abilitarea, reabilitarea sunt implicate În toate programele de formare a autonomiei personale și sociale a copiilor
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
a eposului folcloric, aceste scenarii curg dinspre Eden spre Istorie și developează traseul entropic de la Creație la creatură. Cu tușa ei fermă, atentă la materialitatea culorii și interesată în special de tonurile crepusculare, dar și cu marea sa putere de individualizare a formei, Camelia Crișan Matei este, în același timp, un martor și un agent provocator. Ea contemplă, inițial cu o aparentă neutralitate, marele spectacol al decăderii, eșuarea în retorica unui efort fără consecințe și însingurarea într-un cosmos potrivnic, pentru ca
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
ideea ciclicității istoriei. În spirit eventual postmodern, prozatorul filtrează documentul brut prin sita alegoriei și instrumentează trecutul ca paravan pentru nevrozele actualității. Scheletul ciclului, structura lui mascată ar fi un bruion de filosofie a istoriei în care, dincolo de operațiile de individualizare a unei epoci sau a alteia, modulările timpurilor prinse în cadru nu fac decât să mascheze succesiunea stereotipă a generațiilor, privită ca eternă reîntoarcere a identicului. SCRIERI: Martorul, Timișoara, 1972; Ucenicul vrăjitor, București, 1976; Pietrele, București, 1978; A treia zi
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
lingvisticii și folcloristicii europene (H. Steinthal, A. H. Sayce, W. Wundt), era interesat de etnologie și etnopsihologie. Credea că faptul de limbă solicită un studiu complet, circular, din perspectivă istorică, psihologică, religioasă, literară (la nivel popular și cult), ceea ce presupune individualizare, dar și integrare prin analiză comparatistă. Ș. era de părere că trebuie asigurată o bază științifică studiilor filologice, prin editarea specializată a literaturii vechi, prin culegerea riguroasă a literaturii populare. În acest sens, Istoria filologiei române era un bilanț, dar
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
Stăniloae), un „Eu” cu o identitate unică de care el este conștient, atât în raport cu lumea fizică, cât și în relațiile cu ceilalți. În plan general, persoana umană are următoarele caracteristici: se autoreflectă; se desprinde de lume printr-un proces de individualizare; are o identitate proprie, care o diferențiază de ceilalți; se proiectează în transcendență, aspirând către un ideal; este ființa inteligentă care descoperă, cunoaște și creează; are capacitatea de a realiza o relație de comuniune sufletească cu celelalte persoane. 2. Raportul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conștiința și experiențele. Corpul reprezintă spațiul fizic al persoanei, prin care ea se obiectivează ca prezență și aspect, ca mișcare și privire, ca vorbire. Conștiința corpului se manifestă prin faptul că acesta se autopercepe. El se „desprinde” de lume, prin individualizare, și de semeni, prin personalizare, ceea ce-i conferă o anumită unică identitate. Toate acestea contribuie în final la realizarea unei imagini de sine a omului. În ceea ce privește experiențele corporale, ele au, în primul rând, un caracter pur ontologic, desemnând faptul de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
persoană este o individualitate în sine, care nu se confundă cu altele, dar care nu poate exista decât în relație strânsă cu celelalte persoane. Această caracteristică personală implică un echilibru dinamic permanent între două aspecte: procesul de diferențiere individuală sau individualizarea și amenajarea unui gen de relații satisfăcătoare cu celelalte persoane sau socializarea. Ambele aspecte ale acestui mecanism de echilibru desemnează „dinamica personalității” și reprezintă constanța - sau identitatea personală - și adaptarea - sau amenajarea relațiilor interpersonale. Constanța implică faptul că transformările personalității
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
individual, studiată în mod deosebit de amănunțit de M. Robert; momentul intrării în lume; viața în familie, reprezentată prin: prima copilărie (între 0 și 3 ani); a doua copilărie (între 3 și 7 ani); criza pubertară și adaptarea școlară; adolescența, sexualitatea, individualizarea, identitatea, orientarea profesională; maturitatea și vârsta adultă, caracterizate prin: prima maturitate, care implică căsătoria, relațiile conjugale și familiale; a doua maturitate, legată de adaptarea socială, ruta profesională, eșecul și succesul individului în raport cu viața; criza de involuție, reprezentată prin următoarele: menopauza
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fiind independente de persoană. În sensul acesta, el apreciază că actele suicidare sunt legate de integrarea socială, fapt care-l face să distingă patru forme de suicid: suicidul altruist, printr-un proces de suprasocializare; suicidul egoist, printr-un proces de individualizare; suicidul anomic, datorat scăderii coeziunii sociale; suicidul fatalist, datorat unui exces de reglementare socială. Clasificarea și modul de interpretare ale conduitelor suicidare în viziunea lui E. Durkheim pun accentul pe rolul factorilor represivi sau eliberatori ai modelului socio-cultural, despre care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o degradare ireversibilă. Refacerea potențialului bio-psiho-motric, atestată printr un nivel corespunzător al forței și mobilității, o stare de confort psihic și un apetit crescut de viață și de muncă, ne dă convingerea că procesul de recuperare și-a îndeplinit obiectivele.; Individualizarea tratamentului. Procesul de refacere a capacității funcționale a organismului este diferit de la un pacient la altul datorită unei diversități de localizări, de particularități individuale privind reacțiile organismului la tratament, de varietatea afecțiunilor. Din aceste motive, sistemul de lucru trebuie individualizat
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
portofoliul, oferă o perspectivă de ansamblu asupra activității elevilor pe o perioadă mai lungă de timp, depășind neajunsurile altor metode tradiționale de evaluare cu caracter de sondaj a cunostințelor; asigură un demers interactiv al actului de predare-învățare-evaluare, adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev, valorificând și stimulând potențialul creativ și originalitatea acestora; 1. METODA “ EXPLOZIA STELARĂ” Explozia stelară este o metodă nouă de dezvoltare a creativității, similară brainstormingului. începe din centrul conceptului și se împrăștie în afară
Valenţele formativ educative ale metodelor interactive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vrabie, Elena, Chiriac Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1189]