5,050 matches
-
de a călători în străinătate, „imunitate” în fața legilor ș.a.m.d. Dacă nivelul veniturilor cetățenilor se înscrie într-un interval restrâns, fără a crea diferențe enorme, modurile în care banii pot fi cheltuiți sunt extrem de diferite. Adevărata ierarhie socială, adevărata inegalitate este creată nu atât de venituri, cât de privilegii. Se poate spune că privilegiile nomenclaturii și ale familiilor 13 acestora reprezintă, de asemenea, un factor important în pierderea încrederii în regim a populației. De aceea, ele sunt prea puțin făcute
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la anumite categorii de actori sociali, contractul comunist nu trebuie să cuprindă doar egalitatea, ci și „bunăstarea”. Ghilimelele apar fiindcă subiecții se referă la bunurile de subzistență, trebuințele primare. Ceea ce ne spune că, în condiții de penurie severă, nu numai inegalitatea distribuției bunurilor, ci și lipsurile sunt considerate imorale, adică prevăzute în contractul ideologic, dar nerespectate de regim. Altfel s-ar putea spune că nu numai structura cozii, ci chiar existența ei este purtătoare de injustiție socială, imorală. O consecință importantă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
deficienței și ale incapacității, cu manifestări variabile în raport cu gravitatea deficienței și cu exigențele mediului. Aceste consecințe pe plan social sunt incluse în noțiunile de handicap 1, respectiv de inadaptare, și se pot manifesta sub diverse forme: inadaptare propriu‑zisă, marginalizare, inegalitate, segregare, excludere. Handicapul pentru o persoană este considerat un dezavantaj social, rezultat dintr‑o deficiență sau incapacitate, care limitează sau împiedică îndeplinirea unui rol într‑un context social, cultural, în funcție de vârsta, sexul sau profesia persoanei respective. Altfel spus, handicapul este
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
aplicare în practică și de transfer al achizițiilor realizate anterior, lipsa de coordonare a activităților etc. La copiii cu deficiențe mintale, principalele caracteristici ale gândirii sunt: vâscozitatea genetică 1 (manifestare a tulburărilor complexe în dinamica dezvoltării intelectuale, caracterizată prin numeroase inegalități și oscilații concretizate într‑o evoluție încetinită, greoaie, inconsistentă și neterminată), rigiditatea reacțiilor și a comportamentului adaptiv, consecință a dereglării mobilității proceselor corticale de excitație și inhibiție (efectele constau în dificultăți accentuate de abstractizare și generalizare, concretism excesiv al gândirii
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
uneori însoțit de genu valgum sau atitudini cifotice la vârste mai mari; c) hipotrofia staturală (nanismul) - apare din cauza unor tulburări endocrine (la nivelul hipofizei, tiroidei, glandelor sexuale) sau pe fondul unor distrofii sau afecțiuni cronice grave ale nou‑născutului; d) inegalitatea membrelor - are importanță preponderent estetică în cazul membrelor superioare sau importanță preponderent funcțională în cazul membrelor inferioare (sunt afectate mersul, stabilitatea în poziție ortostatică, verticalitatea corpului); e) osteocondrodistrofiile - un grup larg de afecțiuni osoase sau osteoarticulare care survin în perioada
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
normale, datorată tulburărilor de instalare a respirației extrauterine, imediat după naștere. inadaptare - consecința directă a deficienței sau incapacității care diminuează ori limitează gradul de manifestare socială a persoanelor cu dizabilități; se poate manifesta sub diverse forme: inadaptare propriu‑zisă, marginalizare, inegalitate, segregare, excludere. incapacitate - o pierdere, o diminuare totală sau parțială a posibilităților fizice, mintale, senzoriale etc., consecință a unei deficiențe care împiedică efectuarea normală a unor activități. Indiferent de forma de manifestare (fizică, senzorială, mintală etc.), incapacitatea conduce la modificări
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
pe plan social, un conservator care plutește pe valurile socialiste; în literatură, un clasic îndrăgostit de poezia romantică, iar în ordine religioasă, un credincios care bate totuși la porțile fiecărei idei, întrebând dacă Dumnezeu locuiește înlăuntru.” Date fiind masivitatea și inegalitatea valorică a operei, ediția - cea mai importantă până la cele îngrijite de Vladimir Drimba și Mircea Anghelescu - este selectivă, incluzând în primul volum versuri (traduceri, imitații, originale) și proza de imaginație, iar în al doilea articole despre literatură și limbă. Anunțate
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
pentru Arta ceaiului (1992) și cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru Sfântul Aer și prietenii săi (1996). Deși lasă să se întrevadă incontestabila vocație poetică a lui M., volumul de debut, Țara bătrânului fotograf (1970), derutează prin eclectismul și inegalitatea valorică a versurilor ce îl compun. Țara sa - tărâm bântuit de cai de fum, unde arborii visează luna și păsări nemaiauzite au lumânări în loc de aripi - este ținutul poeziei adevărate. Imaginea simbol, metafora relevantă, sugestia potențează sensurile proprii ale cuvintelor și
MUSCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288327_a_289656]
-
tuberculoză. În poezia lui O. se identifică tatonările specifice unui moment de trecere de la tradiționalism la un așa-zis modernism ponderat, rezonanțe eminesciene, macedonskiene și, posibil, bacoviene întâlnindu-se într-o creație poetică abundentă, specifică vârstei adolescentine, dar cu mari inegalități valorice. Astfel, în prima carte se întâlnesc felurite motive literare: țara cu palmieri și trandafiri, cu gazele și flori de lotus, care este țara imaginară a poeziei, ori încăperea în care îngeri și serafimi din paradis dănțuie în sunetele clapelor
ORESTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288570_a_289899]
-
enunțate mai înainte nu sunt complete din acest punct de vedere. Ele sunt doar enunțuri cauzale. Pentru a fi complete trebuie să le asociem câte un model explicativ care să evidențieze mecanismele producerii cauzale: de ce și cum creează egalitate sau inegalitate socială nivelul de productivitate a muncii? de ce și cum apariția unei amenințări externe crește coeziunea grupurilor sociale? de ce și cum poziția ierarhică influențează nivelul de satisfacție a muncii. Prin modelul explicativ, legea cauzală se integrează într-un corp teoretic mai
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tip de ierarhie; în ce condiții ierarhia nu ar mai genera diferențieri în satisfacție. Legea productivitate/stratificare socială ne oferă o exemplificare excelentă a acestei funcții. Ea face predicția că orice societate caracterizată prin raritatea produselor va fi bazată pe inegalitate. Empiric, nu avem motive să ne îndoim de justețea acestei predicții. Chiar unele societăți socialiste care au încercat să instaureze, în ciuda „rarității”, o egalitate deplină, nu au reușit. Și totuși, poate persista un semn de întrebare în legătură cu o asemenea posibilitate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
manieră mai organizată, dezvoltându-se mecanisme integrative eficace, acest lucru nu ar mai fi valabil. Același tip de critică se poate formula și în legătură cu legea productivitate/ stratificare. Ne putem întreba dacă în mod inevitabil starea de raritate este însoțită de inegalitate socială sau există posibilități stabile de organizare socială egalitară pe baza rarității. Problema empirismului cauzelor și a efectelor. Una dintre marile speranțe puse în schema cauzală se referă la pronunțata ei deschidere empirică. Există adesea chiar iluzia că procedurile empirice
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
reprezintă cauzeleconcrete ale respectivului fenomen în contextul social dat. Și, în consecință, variază odată cu contextul social. Ceea ce într-un context social poate fi cauză, în altul încetează a mai fi. În acest sens, Traian Rotariu (1980) argumentează că relația dintre inegalitatea șanselor școlare și inegalitatea socială s-ar putea să nu mai fie generală. În societatea capitalistă actuală, inegalitatea șanselor școlare este o sursă (cauză) a inegalității sociale. Nu înseamnă însă că dacă s-ar produce o egalizare a șanselor școlare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fenomen în contextul social dat. Și, în consecință, variază odată cu contextul social. Ceea ce într-un context social poate fi cauză, în altul încetează a mai fi. În acest sens, Traian Rotariu (1980) argumentează că relația dintre inegalitatea șanselor școlare și inegalitatea socială s-ar putea să nu mai fie generală. În societatea capitalistă actuală, inegalitatea șanselor școlare este o sursă (cauză) a inegalității sociale. Nu înseamnă însă că dacă s-ar produce o egalizare a șanselor școlare în acest tip de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un context social poate fi cauză, în altul încetează a mai fi. În acest sens, Traian Rotariu (1980) argumentează că relația dintre inegalitatea șanselor școlare și inegalitatea socială s-ar putea să nu mai fie generală. În societatea capitalistă actuală, inegalitatea șanselor școlare este o sursă (cauză) a inegalității sociale. Nu înseamnă însă că dacă s-ar produce o egalizare a șanselor școlare în acest tip de societate, aceasta ar duce și la oegalizare a șanselor sociale. Este probabil, în acest
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
încetează a mai fi. În acest sens, Traian Rotariu (1980) argumentează că relația dintre inegalitatea șanselor școlare și inegalitatea socială s-ar putea să nu mai fie generală. În societatea capitalistă actuală, inegalitatea șanselor școlare este o sursă (cauză) a inegalității sociale. Nu înseamnă însă că dacă s-ar produce o egalizare a șanselor școlare în acest tip de societate, aceasta ar duce și la oegalizare a șanselor sociale. Este probabil, în acest caz ca să apară alte surse de inegalizare socială
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acțional al unei anumite persoane, grup sau clasă socială, colectivitate, multitudinea acțiunilor care pot fi întreprinse astfel încât variabila efect să poată fi modificată în sensul dorit. Teoriile contextuale oferă explicarea unui fenomen așa cum există el într-o societate oarecare: egalitate/inegalitate, participare la conducere, calitate a vieții, nivel de alimentație, comportament deviant. Teoriile pragmatice analizează capacitatea diferitelor modalități de acțiune de a modifica această stare. Ce contribuție ar putea aduce educația, propaganda, eliminarea șomajului, promovarea egalității etc. la variația participării politice
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
diferitelor modalități de acțiune de a modifica această stare. Ce contribuție ar putea aduce educația, propaganda, eliminarea șomajului, promovarea egalității etc. la variația participării politice, a calității vieții, stilurilor de viață, motivației performanței în muncă? Cum se poate acționa pentru ca inegalitatea șanselor să fie diminuată? Cum se poate acționa pentru promovarea unor norme și valori morale anumite în relațiile interpersonale? Structura standard a unei teorii sociologice va fi deci următoarea: Figura 2.3. Structura standard a teoriei cauzale Deci după cum se
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sistemului, fără a face apel la dinamica interioară a acestuia. Enunțurile cauzale care au fost utilizate ca ilustrări în primele capitole sunt tocmai de acest tip: „amenințarea externă produce o creștere a coeziunii interne a sistemului”, „productivitatea muncii generează egalitate/inegalitate socială”. Relația, cauzală are deci, cel mai adesea, forma următoare: În acest sens, Marx caracteriza legile sociale ca „legi ale activității umane”. Cauzalitatea se realizează prin intermediul acțiunii umane: este o cauzalitate a acesteia. Dacă îndemnul durkheimist de a trata faptele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care fac parte. Nu este întâmplător faptul că în dezbaterile de specialitate au început să se formuleze o serie de norme deontologice care caută să stabilească limitele unui atare angajament al sociologului (Lippitt, 1961b). A doua limită se referă la inegalitatea accesului la știință: cine este în fapt clientul? Modelul pieței libere acreditează ideea că fiecare parte componentă a societății este un solicitant potențial al serviciilor specialiștilor. Dar o asemenea presupoziție este inconsistentă. Sociologia radicală a preluat și dezvoltat o observație
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
când s-au acumulat și structurat o mulțime de cunoștințe și dateempirice, este solicitat și sindicatul pentru a se pronunța în numele muncitorilor. Desigur, sindicatul are posibilitatea să accepte sau nu respectivul proiect, săpropună modificări. Există însă în acest caz o inegalitate de nivel de cunoaștere. Sindicatul este luat „pe nepregătite”. Neposedând o cantitate de cunoștințe comparabilă cu cea acumulată în jurul propunerii patronale, el se găsește adesea în dificultate. Acesta este motivul pentru care în Suedia a început să se contureze tot
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
vieții este „normală” și care este „anormală”? Există câteva mari posibilități, fiecare dintre ele afectând diferențiat diferitele grupuri socioprofesionale: a) egalitate completă din punctul de vedere al condițiilor obiective de viață, fapt care însă ar fi de natură să mărească inegalitatea subiectivă în defavoarea grupurilor cu nivel de școlaritate mai ridicat; b) o anumită inegalitate obiectivă care să compenseze variația nivelului de aspirații generată de gradul de școlaritate, în așa fel încât să se instituie o egalitate din punctul de vedere al
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ele afectând diferențiat diferitele grupuri socioprofesionale: a) egalitate completă din punctul de vedere al condițiilor obiective de viață, fapt care însă ar fi de natură să mărească inegalitatea subiectivă în defavoarea grupurilor cu nivel de școlaritate mai ridicat; b) o anumită inegalitate obiectivă care să compenseze variația nivelului de aspirații generată de gradul de școlaritate, în așa fel încât să se instituie o egalitate din punctul de vedere al trăirii calității vieții; c) o stare similară cu cea constatată în cercetare: o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
obiectivă care să compenseze variația nivelului de aspirații generată de gradul de școlaritate, în așa fel încât să se instituie o egalitate din punctul de vedere al trăirii calității vieții; c) o stare similară cu cea constatată în cercetare: o inegalitate obiectivă relativ redusă în raport cu diferențierile de nivel de aspirații, consecința fiind că la grupurile cu pregătire școlară mai ridicată calitatea percepută a vieții va fi mai scăzută decât la celelalte grupuri și, în fine; d) o inegalitate obiectivă mai accentuată
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în cercetare: o inegalitate obiectivă relativ redusă în raport cu diferențierile de nivel de aspirații, consecința fiind că la grupurile cu pregătire școlară mai ridicată calitatea percepută a vieții va fi mai scăzută decât la celelalte grupuri și, în fine; d) o inegalitate obiectivă mai accentuată, încât grupurile cu pregătire școlară mai ridicată să aibă și o calitate percepută a vieții mai ridicată. O opțiune sau alta implică, totodată, angajarea sociologului în favoarea unui grup socioprofesional sau a altuia. Sociologul (el însuși intelectual, cu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]