1,831 matches
-
46-67. 7. - EVREII sunt obligați să-și aducă vesela (farfurie, cuțit, lingură, furculiță, cană), îmbrăcămintea și lenjeria necesară, cazarmamentul (pătură și un dos de saltea), precum și articole de toiletă (perii, săpun, etc.). 8. - STAREA SANITARĂ. Privește C.F. care va înființa infirmerii și va da medicamentele necesare. Asistența medicală se va asigura de medicii evrei. Cazurile de scutiri sau trimiteri în spitale, vor trebui supravizitate de medicul instituției unde lucrează, al Cercului de Recrutare pe raza căruia se află detașamentul sau al
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
lucra în grupe mici, sub controlul continuu și sub răspunderea șefilor de echipe, pretinzându-le însă să efectueze cantitatea de lucru normală zilnică. 10. Îngrijirea evreilor bolnavi. a) Evreii din detașamentele exterioare, care sunt ușor bolnavi, vor fi tratați în infirmeriile sau în taberile respective, iar acei care trebuie internați în spitale vor fi evacuați în spitalele militare din localitatea cea mai apropiată, care-i va trimete, după examinare, la spitalul evreiesc cel mai apropiat. b) Evreii bolnavi din detașamentele locale
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
date: - numele și pronumele - data nașterii - numele părinților - profesiunea sau meseria - domiciliul - cercul de recrutare și nr. matricol - motivul și numele membrilor din familie la cei propuși a fi trimiși în Transnistria. 12. Toate variațiile de efective (scutiri, bolnavi în infirmerie, în tabere, la domiciliu sau în spitale, învoiri, permisii, părăsirea fără voie a lucrului, etc.) vor fi aduse la cunoștința cercurilor teritoriale, prin state nominale, pentru facerea mutațiilor. 13. Deosebirea dintre detașamentele locale și cele exterioare constă în faptul că
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Comandantul companiei respective. Toate aceste măsuri le-am luat în baza ordinului Nr. 163.668 din 13 August 1943 al M.A.N. Dir. Super. și Comand. Geniului Serviciul Fortificațiilor și al Dvs. Nr. 537 din 14 August 1943. În privința infirmeriei vă rog a mi se ordona dacă o las, sau nu în comună. Părerea subsemnatului este ca să aprobați a rămâne pe loc, pentru ca bolnavii să nu fie în contact cu cei sănătoși, casa în care se găsește infirmeria este cam
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1943. În privința infirmeriei vă rog a mi se ordona dacă o las, sau nu în comună. Părerea subsemnatului este ca să aprobați a rămâne pe loc, pentru ca bolnavii să nu fie în contact cu cei sănătoși, casa în care se găsește infirmeria este cam la extremitatea comunei Suraia spre N.E., ei plătesc chirie și au multe medicamente ca: vată, pansamente și instrumente care dacă s’ar duce în tabără s’ar strica fie din cauza intemperiilor, fie din cauză că nu au unde le păstra
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ar duce în tabără s’ar strica fie din cauza intemperiilor, fie din cauză că nu au unde le păstra deoarece nu avem dulapuri speciale în barăci, iar medicul șef al Detașamentului, farmacistul și dentistul să fie tolerați a locui în permanență în infirmerie. COMANDANTUL DETAȘ. EVREI Nr. 101 Lt. Colonel ss Petruț C-tin *Adnotare: - 25 AUG. 1943. Aprob ca infirmeria s ă rămână unde este. Gl., semnătură indescifrabilă. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 104, dosar 4191, fila 338. Document nr.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
nu avem dulapuri speciale în barăci, iar medicul șef al Detașamentului, farmacistul și dentistul să fie tolerați a locui în permanență în infirmerie. COMANDANTUL DETAȘ. EVREI Nr. 101 Lt. Colonel ss Petruț C-tin *Adnotare: - 25 AUG. 1943. Aprob ca infirmeria s ă rămână unde este. Gl., semnătură indescifrabilă. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 104, dosar 4191, fila 338. Document nr. 160 CORPUL 4 ARMATĂ Stat Major No. 135.895 din 28 August 1943 CORPUL 4 ARMATĂ Stat Major
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
I. Pentru evreii din detașamente locale. 1. Evreii bolnavi, cari au nevoie de scutiri medicale și sunt repartizați pentru muncă obligatorie la unitățile și formațiunile mili tare din orașele lor de domiciliu, vor fi prezentați la vizita medi cală la infirmeriile corpurilor de trupă respective, iar cei reparti zați la instituțiile civile sau întreprinderile particulare la infirme riile Cercurilor Teritoriale. Evreii repartizați, eventual, la instituțiile și întreprinderile din orașele nereședințe (unde nu sunt Cercuri Teritoriale), vor fi supuși pentru vizita medicală
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
necesare tratamentului evreilor nespitalizați vor fi procurate prin grija instituției respective. II. Pentru evreii din detașamente exterioare. (utilizați și cazați în afara localităților de domiciliu): 1. Pentru îngrijirea bolnavilor, instituțiile care utilizează evreii vor pune la dispoziția fiecărui detașament exterior o infirmerie cu medicamentele, mobilierul și efectele de pat necesare (pentru circa 1% din efectiv), precum și o încăpere pentru păs trarea medicamentelor și a materialelor de care au nevoe. 2) Asistența medicală: a) evreii bolnavi aflați la muncă în detașamente exterioare încadrate
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pe loc, scutirile medicale putând fi acordate în mod excepțional, de către medicii detașamentelor respective (evrei sau creștini concentrați); b) evreii din detașamentele exterioare fără încadrare militară, în caz de boală vor fi tratați ca și evreii din detașamentele locale: - la infirmeriile corpurilor de trupă unde sunt repar tizați, sau la infirmeriile Cercurilor Teritoriale (acei repartizați la instituțiile civile); - la infirmeria detașamentului sau la un dispensar local, evreii repartizați la instituțiile civile, care se află în orașele nereședințe de județ. Scutirile medicale
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de către medicii detașamentelor respective (evrei sau creștini concentrați); b) evreii din detașamentele exterioare fără încadrare militară, în caz de boală vor fi tratați ca și evreii din detașamentele locale: - la infirmeriile corpurilor de trupă unde sunt repar tizați, sau la infirmeriile Cercurilor Teritoriale (acei repartizați la instituțiile civile); - la infirmeria detașamentului sau la un dispensar local, evreii repartizați la instituțiile civile, care se află în orașele nereședințe de județ. Scutirile medicale pentru evreii din această categorie vor fi acordate de medicii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evreii din detașamentele exterioare fără încadrare militară, în caz de boală vor fi tratați ca și evreii din detașamentele locale: - la infirmeriile corpurilor de trupă unde sunt repar tizați, sau la infirmeriile Cercurilor Teritoriale (acei repartizați la instituțiile civile); - la infirmeria detașamentului sau la un dispensar local, evreii repartizați la instituțiile civile, care se află în orașele nereședințe de județ. Scutirile medicale pentru evreii din această categorie vor fi acordate de medicii însărcinați cu vizita medicală. 3. Evidența celor scutiți medical
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
care se află în orașele nereședințe de județ. Scutirile medicale pentru evreii din această categorie vor fi acordate de medicii însărcinați cu vizita medicală. 3. Evidența celor scutiți medical va fi ținută de către fiecare subunitate de lucru (companie) și de infirmeria detașamentului, potrivit celor arătate la Titlul A. Capi tolul I. Paragraful 2. Pentru a da posibilitate de control, medicii șefi ai detașamen telor exterioare vor ține la zi o condică specială a scutirilor acor date, în care vor înscrie numele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
un subofițer de rezervă ca ajutor. Comandantul Detașamentului va ține evidența zilelor de lucru a fiecărui evreu. Acei care urmează munca obligatorie în serii și au venit în detașament mai târziu, au fost scutiți medical sau au fost bolnavi în infirmerii, vor fi obligați să-și complecteze zilele de lucru la fel ca întreaga serie. 4) Unele Cercuri Teritoriale, întrebând dacă se mai trimit la muncă obligatorie și evreii scutiți cu carnete dela comisariatul Guvernului, Comandamentul având în vedere că nu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
departe, că am Înțeles cuvântul”. Aveam calorifer, țeava de calorifer cu care comunicam, eu eram la etajul 3 și comunicam până la parter. La parter aveam... La etajul 1 aveam niște prieteni foarte buni, chiar sub noi era o cameră de infirmerie, erau cu TBC, cu... și Îmi făcusem prieteni prin..., vorbind cu ei, fără să-i văd vreodată. Cum erau relațiile cu ceilalți deținuți? Aveam prieteni la infirmerie care m-ajutau, atunci când eram la izolare, și din rațiile lor tăiau câte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
1 aveam niște prieteni foarte buni, chiar sub noi era o cameră de infirmerie, erau cu TBC, cu... și Îmi făcusem prieteni prin..., vorbind cu ei, fără să-i văd vreodată. Cum erau relațiile cu ceilalți deținuți? Aveam prieteni la infirmerie care m-ajutau, atunci când eram la izolare, și din rațiile lor tăiau câte o bucățică, cât cubul de zahăr de mică, o puneau pe calorifer de se usca, făceau un săculeț de pâine; mai aranjau cu doctorul de un medicament
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am cunoscut un medic deosebit, doctorul Ciobanu, cocoșat, dar cu multă pușcărie... cel puțin zece ani de Închisoare avea atunci când venisem noi la Grădina. Și doctorul Ciobanu avea grijă de tineri, și În fiecare primăvară, din tot ce avea prin infirmerie, adică vitamine, B-uri, C-uri, ne făcea injecții, să ne mai refacem puțin. Și avea grijă mare de șefii de lot, de elevi și de studenți. Și făceam tratament În fiecare primăvară... Bineînțeles că asta nu se știa la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În mijlocul lui ianuarie să stai acolo, În frig... Mi-o dat voie numa’ să fac un pic de foc să mă usuc... Când am ajuns În așa-zisul lagăr, că erau niște băraci pur și simplu..., am intrat direct la infirmerie și am stat În comă zece zile. Și acum Îmi amintesc că o fost un doctor deosebit de la Timișoara, Romițeanu, și i-am spus: „Mă, ce-ai făcut de m-ai salvat?”. „Păi, ce să fac? O trebuit să te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mărginită de plopi, iar În fața birourilor erau lilieci... Când am ajuns noi, chiar erau Înfloriți liliecii. Pe-ormă, când intrai pe poartă, era curtea unde erau bucătăriile, spălătoriile, dușurile, magaziile cu alimente, iar În partea astalaltă erau cabinetul medical cu infirmeria... Și erau câteva odăițe unde erau niște mame care născuseră la Închisoare, cu copilașii lor. Asta era prima curte. Din curtea asta era o altă poartă și intrai În curtea dormitoarelor... Aici erau cele două clădiri de care v-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care-o venit că-ntrerupem greva dacă avem voie să ne ducem mâncare pentru ora zece, pentru că o mâncăm lucrând, deci nu luăm din timp; să ni se dea pachete cu Îmbrăcăminte și mâncare; cele bolnave să fie duse la infirmerie și să li se deie tratament, care aveau ani mulți de-nchisoare... În fine, câteva condiții, și, ce e interesant, e că le-o primit și-o zis că nu numa’ c-avem voie să ne ducem la ora zece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Și mă gândeam că, decât să sufer și să mă omoare cu foamea, mai bine... Și Într-o seară vine doctoru’ la mine la baracă: „Ți-o aprobat comandantul zece grame de streptomicină. Mâine dimineață vii și te internezi În infirmerie”. Am stat 30 de zile În infermerie și m-o tratat. De atunci niciodată n-am mai avut nimic. În ’64 aveați vreun semn că se apropie eliberarea? Ba da... În ’53, eu am vorbit cu un șofer de pă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de făcut și, de aici Încolo, sunteți oameni liberi”. Eram două sute patruzeci și am strigat toți: „Ura! Trăiască guvernu’ Gheorghe Gheorghiu-Dej!”. Și doi s-au și Îmbolnăvit... I-a luat doctorii și i-a dus... Da’ unu’ a murit până la infirmerie... A murit de bucurie. Atuncea a fost ceva impresionant. Vă dați seama? Aveam patruzeci și cinci de ani la eliberare... Și intrasem la treizeci și unu! După ce v-ați Întors acasă, ați mai avut probleme cu Securitatea? Ne-a urmărit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Calitatea solului a contribuit la conservarea surprinzătoare a cadavrelor, Îndeosebi a părului femeilor, iar vederea lor a provocat panică printre tinerii evrei care deschideau mormintele, Îngreunând transferarea osemintelor În lăzile mici. Comunitatea a deschis special pentru ei un fel de infirmerie pentru a-i trata numai pe ei. „Nimeni nu poate să-și dea seama de zilele grele prin care au trecut muncitorii evrei lucrând până la prăbușire, În ploaie și frig, bătuți groaznic de zbirii lui Ifrim XE "Ifrim" .” Comunitatea i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
caracterului ei, pentru numele lui Dumnezeu. Când, în fine, a trebuit să se ducă s-o ia pe fiica lor, Sheba și Richard au fost îndrumați spre pavilionul cu bolnavi. Polly fusese scoasă din dormitorul ei și cazată temporar la infirmerie. — Deci aici stau criminalii, a strigat Richard voios când Polly e ieșit în ușă, mâncând o pară. În ciuda vremii reci, purta doar un șort minuscul și un tricou care avea scris pe piept Bitch Goddess. Sheba a ridicat un ghemotoc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
simt deodată foarte prost, cu toate prejudecățile mele care ies la iveală mult prea ușor. În fond, acești oameni pot să fie pur și simplu generoși și drăguți cu un străin. Almanahurile ar trebui să-mi fie de folos În infirmerie, unde ajung cu o răceală urîtă În urma partidei de fotbal și cîteva zile lenevesc, Încercînd să-mi repar moralul cu povestiri umoristice de vacanță. Dar În anul lui Dumnezeu 1989 umorul abia dacă mai e de găsit În astfel de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]