8,637 matches
-
De la numeroșii oameni obișnuiți, pe care îi întâlnește cu diferite ocazii, află fapte de istorie contemporană secretă privind războiul civil din Rusia, procesele staliniste, războiul de partizani al lui Tito, anturajul regal român sub Carol II, oligarhia comunistă română. Sunt inserate și o mulțime de improvizații lirice și lirico-epice, lucrate cu virtuozitate. Nu lipsesc citatele în diferite limbi, cât și extrasele din autori latini. De altfel, P. își etalează cam ostentativ cunoștințele. Cartea de la Gura Zlata a apărut și într-o
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
în discuție și alte probleme de actualitate, cum ar fi modernismul, avangarda, tradiția literară din Bucovina (Gama literară a „Arboroasei” de E.Ar. Zaharia), situația revistelor mici (Reviste mici de Camil Petrescu, Dezarmare pentru „Răboj” de Mihail Sebastian) etc. Poezia, inserată în rubrica „Stihuri pe răboj”, e bine reprezentată de voci tinere: Mircea Streinul, George Drumur, E. Ar. Zaharia, Ion Roșca, Aurel (George) Putneanu, Al. Raicu, Gheorghe Antonovici, Ștefan Horint, Ghedeon Coca, Teodor Scarlat, Virgil Carianopol, Al. Șerban și tânărul istoric
RABOJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289076_a_290405]
-
o parte din articolul Naționalii și cosmopoliții, iar în altă lucrare - Kant și Eminescu. Traducerea „Criticii rațiunii pure”, (1906) - semnalează și comentează echilibrat (ținând seama de dificultățile întâmpinate de tălmăcitor) traducerea opului kantian, urmărindu-i implicațiile în opera eminesciană și inserând în corpul studiului fragmente elocvente. Cercetează laboratorul nuvelei Cezara, editează fragmente din Archaeus, articolul Ecuilibrul (vorbind primul de influența lui Hegel), precum și pagini din corespondența poetului cu Maiorescu și Creangă. Alte contribuții documentare se referă la Vasile Alecsandri (pagini din
RADULESCU-POGONEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289112_a_290441]
-
de cuvinte vizând politica, dragostea, morala. În „România literară” lui R. îi apare O scrisoare de pe Bosfor, în care orice urmă de blazare și de mizantropie s-a șters, deși acum era bolnav și singur. O proză, Soarta cânelui, e inserată în „Almanah de petrecere pentru moldo-români” (1852). Om cult - cunoștea limbile greacă și latină, franceză și germană -, publicistul intervine în dezbaterile filologice ale vremii în articolul Limba noastră, combătând purismul și etimologismul latinist și sugerând folosirea limbii populare și a
RALET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289122_a_290451]
-
articolul Directive literare. Interesante sunt notele de călătorie în Argentina ale lui Iustin Stancovschi și compunerea epică în versuri, „în douăzeci și patru de cărți”, Cântarea neamului românesc de Constantin Asiminei, din care se publică câteva fragmente. La capitolul dedicat traducerilor se inserează pagini din literatura religioasă a lui Giovanni Papini. N. Iorga îl evocă într-un necrolog pe Vasile Bogrea. M.Pp.
RAZESUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289153_a_290482]
-
organ politic”, apoi cu I. Zinveliu (1909). Articolul-program Gândul nostru arată că scopul publicației este de a „lumina poporul și a-l îndemna la o viață mai trezvie și cu mai mare interes față de trebile obștești”. În primul număr este inserată poezia Noaptea Crăciunului de G. Coșbuc; versuri vor mai semna V.B. Muntenescu, Valentin Drăgan, Antoniu Popp, St. O. Iosif, P. Grappini, Emil A. Chiffa, Theodor A. Bogdan, Petre Dulfu, Emil V. Degan ș.a. Proza e ilustrată de o povestire de
REVISTA BISTRIŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289183_a_290512]
-
militează pentru „sufletul românismului”, împotriva „indiferentismului politic”, pentru „replantarea vlăstarelor românești pe ogoarele părinților noștri”. Cea mai mare parte a paginilor este consacrată publicisticii, ilustrată de Gh. Târnăveanu, Ion Banu, G. Popa-Lisseanu, Aurel Filimon, Teodor Chindea, D. Ciurezu, dar sunt inserate și contribuții precum un studiu al lui Fl. Țuțugan, Dimitrie Cantemir ca autor de opere filosofice, alături de maxime și cugetări atribuite lui Leonardo da Vinci, reproduse dintr-un roman scris de Dmitri Merejkovski. În numărul 1/1937 apare un articol
REINVIEREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289167_a_290496]
-
R.c. afirmă în articolul-program Aprindeți tortele!, semnat de I. Minulescu, intenția de se desprinde de linia tradițională și de a respinge academismul, în vederea impunerii unui nou mod de a scrie, proiect susținut de tinerii scriitori grupați în jurul ei. Se inserează versuri, proza, studii, biografii, traduceri, revista revistelor, semnalări editoriale. Colaborează cu poezie I. Minulescu (Romanța regelui), N. Davidescu (De profundis), Eugeniu Ștefănescu, Eugeniu Sperantia, Mihail Cruceanu, cu proza sunt prezenți Th. Cornel (În preajma nebuniei), I. Minulescu ( În grădina prietenului meu
REVISTA CELORLALŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289188_a_290517]
-
informație generală și de analiză politică și economică. Zona culturală și literară cuprinde poezie și proză (texte originale apar însă destul de sporadic în sumare și fără o selecție riguroasă), studii, eseuri, portrete. „Note literare și artistice” este o rubrică ocazională, inserând informații culturale de actualitate. Se publică sau se retipărește poezie de Mihai Gregoriady de Bonacchi, Mihail Munteanu, Cincinat Pavelelscu (epigrame), Gallia Tudor, precum și proză de Ludovic Dauș, Ioan Nicolau, Tudor Arghezi, Fata de demult (2/1932). Sunt reproduse câteva studii
REVISTA GENERALA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289213_a_290542]
-
de critici: Florea Firan, Ilina Grigorovici, Titus Bălașa, Ovidiu Ghidirmic, G. Gheorghiță, George Sorescu, Ion Pecie, Fănuș Băileșteanu, Constantin Barbu, Patrel Berceanu, Ion Deaconescu, Constantin M. Popa, C.D. Papastate, Mihaela Andreescu, Ion Buzera, Bucur Demetrian. Cu o frecvență variabilă sunt inserate studii, articole, recenzii, semnate de critici din toate zonele țării: Mihai Ungheanu, Ion Biberi, G. Ivașcu, Al. Dima, Vladimir Streinu, Mircea Zaciu, Vartan Arachelian, C. Stănescu, Emil Manu, Mircea Iorgulescu (impus mai întâi chiar aici), Adrian Marino (cu numeroase comentarii
RAMURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289128_a_290457]
-
B. Fundoianu, Elena Farago, Eugen Jebeleanu, Camil Baltazar, Radu Gyr, Virgil Carianopol, Aron Cotruș, Tudor Mușatescu, Victor Eftimiu, F. Aderca, Mihail Săulescu, Constantin Argeșanu. Cele mai multe scrieri în proză se datorează lui Victor Eftimiu, Emil Isac și Tudor Mușatescu, dar sunt inserate și pagini din I.L. Caragiale (Ion Brezeanu), Ioan Slavici (Eminescu la București), Mihail Sadoveanu (Incident dramatic), Liviu Rebreanu (Răzbunarea), Camil Petrescu (Pagini de ciornă, Despre teatru), E. Lovinescu (Moartea lui Iov), Ion Marin Sadoveanu, Gh. Brăescu, Ion Vinea, Gala Galaction
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
1937). Paginile publicației sunt deschise și scriitorilor mai tineri. Geo Bogza este prezent cu un articol-reportaj, Oameni fără paltoane, Camil Baltazar realizează interviuri cu Liviu Rebreanu, cu prilejul apariției romanului Jar, și cu Mihail Sebastian, într-un număr unde se inserează și un fragment din romanul acestuia, De două mii de ani. R. pune mai mult accent pe textele în proză. Sunt publicate pagini aparținând lui Gala Galaction, fragmente din romanele Duminica Orbului de Cezar Petrescu și din Otrava de N.D. Cocea
REPORTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289174_a_290503]
-
publicate versuri de Vasile Militaru, Petre Dulfu, Maria Pană, alături de aceștia aflându-se I. Gr. Periețeanu, Ilie Marin, S. Prunculeț, George Silviu, Ioan I. Ciorănescu, Elena Farago, Radu Boureanu, Victor Ion Popa. Aici apare poemul Lumânările de Nichifor Crainic, sunt inserate și poezii de Victor Eftimiu ori fabule de Cincinat Pavelescu, sunt retipărite un Sonet de Al. Vlahuță și două poeme, Copiilor și Pace, de O. Goga. Numărul 2/1921 reproduce texte folclorice din culegerea lui G. Dem. Teodorescu. În sumar
REVISTA COPIILOR SI A TINERIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289194_a_290523]
-
După ce în aprilie 1893 se constituie Partidul Social Democrat al Muncitorilor din România, M. devine organul de presă al partidului, sub directa responsabilitate a Consiliului general. Însărcinat cu redactarea gazetei va fi în această perioadă, așa cum rezultă dintr-un anunț inserat în paginile ei, Anton Bacalbașa. Un an mai târziu, prin august 1894, direcția era girată de I. Nădejde. Rostul gazetei a fost unul politic. Predomină luările de poziție în cele mai însemnate chestiuni sociale și politice, prin articole privind organizarea
MUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288282_a_289611]
-
M., derivând dintr-o poetică a primordialității, este aducerea în prim-plan a procesului de geneză a lumii, prin jocul elementelor. Pe plan artistic, preocuparea pentru combinatorica imaginilor, relevând un exercițiu stilistic baroc, determină surprinzătoare efecte ce definesc figurile anamorfotice inserate în discursul de ansamblu al cărții („Port o coadă de rechin / cam pe ceafă ca un coif / și drept spadă-mi bate coapsa / un os mare de balenă” - Casa mea). În Elementele, ordinea ivirii lumii actualizează, în cadru marin, atât
MOTOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
N. Filimon la Orașul bucuriei al lui V. Demetrius, fusese avută în vedere îndeosebi periferia bucureșteană și, în orice caz, lumea de altădată a metropolei. M. vine cu un panoramic al existenței bucureștene contemporane lui. Romanul - specifica o amplă notă inserată în cotidianul „România”- „e cea dintâi zugrăvire în stil larg a vieții românești de după războiul Unirii”, în al cărei cuprins „se desfășoară îndeosebi toate aspectele vieții bucureștene care sintetizează oarecum însăși viața burgheziei românești”. Purgatoriul le-a apărut criticilor ca
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
a doua între 1 ianuarie 1894 și 6 septembrie 1895 și seria a treia de la 1 martie 1906 la 1 martie 1907. Periodic specializat în publicarea partiturilor muzicale și a textelor respective redactat de Iacob I. Mureșianu, M. r. a inserat adeseori și versuri ale redactorului, ale lui Andrei Bârseanu și ale lui Traian H. Pop, care publică și multe culegeri de poezie populară. R.Z.
MUZA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288337_a_289666]
-
prezintă Gramatica română (1860-1861). În discursuri, disertații (unele reproduse în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”), M., membru în comisia filologică transilvăneană, argumentează pe larg romanitatea limbii române, declarându-se pentru o ortografie etimologică. În articolul Purismul în limba română, inserat în „Revista română”, el cere înlăturarea cuvintelor de origine nelatină și înlocuirea lor prin vocabule culese din cărțile vechi sau existente în graiurile românilor din toate provinciile. Bun cunoscător al literaturii bisericești, M., întovărășit cu ierodiaconul Dionisie Romano, scoate o
MUNTEANU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288293_a_289622]
-
I. Savin. O comedie de Eugène Scribe traduce, sub titlul Independinții, Iacov G. Manu, iar I. Răducănescu transpune sub titlul Șarlota Corday un fragment din studiul Femeile și revoluțiunea de Jules Michelet. În 1867, la rubrica „Încercări de poezie”, e inserat un Imn cântat de elevii bursieri din Liceul Sf. Sava de Gr. G. Tocilescu, pe atunci elev în clasa a cincea de liceu, iar după câteva luni, la 4 octombrie 1867, N. r. tipărea mai multe poezii ale elevului V. Conta
NAŢIUNEA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288365_a_289694]
-
și astăzi”, cu știri din război, sunt, după propria mărturisire a scriitorului, tot ale lui. Damé colaborează cu articolul „de entuziasm”, cu o traducere din franceză dată în foileton, Domnul de Camors de Octave Feuillet, și cu o nuvelă. Ziarul inserează, de asemenea, știri interne, fapte diverse, noutăți economice, acte oficiale, informații de stare civilă, notițe bibliografice. Se publică și un calendar, buletinul meteorologic, lista călătorilor sosiți în București, reclame la cărți, bunăoară la varianta în limba franceză a alegoriei Visul
NAŢIUNEA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288363_a_289692]
-
Paul Constantinescu după piesa lui I.L. Caragiale sau dramatizarea poemului Strigoii de Eminescu pe muzica lui Mihai Andreescu-Skeletty ș.a. Se reproduc partiturile unor cântece pe versuri de Tudor Arghezi, G. Bacovia (muzica Mihail Jora), Matilda Cugler-Poni (muzica Ciprian Porumbescu). E inserat libretul tragediei lirice Oedip de George Enescu, traducerea textului original al lui Edmond Fleg fiind realizată de Em. Ciomac. Se semnalează reprezentarea la Paris a operei lui Enescu, ca un eveniment cultural de rezonanță. De asemenea, sunt publicate cincisprezece scrisori
MUZICA SI POEZIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288342_a_289671]
-
controlul presiunii venoase centrale (PVC) a) Dacă PVC <2 cm H2O, volemia este insuficientă și se impune umplerea vasculară. • Accesul vascular trebuie realizat prin flexule de calibru mare 14-16 G sau cateter central (de preferință, plasat în vena jugulară internă) inserat prin tehnica Seldinger. • Rata perfuziilor trebuie să fie maximală (dependentă de diametrul accesului venos). • Soluțiile utilizate trebuie să rămână în spațiul intravascular și să fie apropiate de compoziția fluidelor pierdute (care au determinat deshidratarea); se vor utiliza în acest sens
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
soluție de compromis în ceea ce privește abordul vascular la pacientul cu uremie cronică, fie datorită prezentării tardive la nefrolog, în absența unei FAV funcționale, fie ca urmare a compromiterii FAV la un pacient aflat deja în program de HD cronică. CVC se inseră deobicei în vena jugulară internă (a doua opțiune fiind vena subclaviculară). Prezența CVC se asociază cu un risc de infecție (sepsis sever) cu atât mai mare cu cât prezența sa este mai îndelungată. Starea microinflamatorie cronică consecutivă prezenței cateterului, chiar
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
rouă să cadă rodnic pe floarea sufletului tău, cititorule!...”. Bine ilustrată în paginile revistei, poezia îi numără între semnatari pe Constantin Nisipeanu și pe Const. Jaleș. De consemnat articolele Arta rustică românească și Propaganda pentru folclorul românesc. Numărul 5-6/1931 inserează o dare de seamă (ilustrată cu un portret-caricatură) despre o conferință a lui N. Iorga, Îndrumări culturale în viitor, ținută la Craiova, numărul 8 fiind închinat marelui istoric român, venerat de redactorii revistei. Sunt găzduite cronici literare la un volum
PICATURI DE ROUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288809_a_290138]
-
era Mircea Streinul, P. încearcă să promoveze literatura bucovineană. Poeziile sunt semnate de Iulian Vesper, George Drumur, N. Tcaciuc-Albu, Aspazia Munte ș.a. Mircea Streinul este prezent cu Însemnări și „răspunde pentru articolele și notele nesemnate”. În numărul al doilea este inserat un amplu interviu luat lui Mircea Streinul de E. Ar. Zaharia. M.Ș.
PLAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288835_a_290164]