15,241 matches
-
de acribie și putere evocatoare. Firește, nu îmi propun aici o trecere în revistă a întregului conținut al lucrării fiind convins că fiecare dintre cei care vor avea în mână această carte vor identifica rapid aria lor de interes. Voi insista, cu o "ochire repede", doar asupra a ceea ce mi se pare mai relevant în conținutul ei. După uzuala secțiune dedicată teritoriului, resurselor și populației, capitolul secund se oprește asupra unei binevenite prezentări a regimului și sistemului politic chinez, invocat uneori
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
soldați obișnuiți. Dar Han Xin este un geniu. În lupta pentru cucerirea puterii, în afară de el, nu mai aveți pe cine să vă bazați." Iar Liu Bang i-a spus: "Atunci să fie numit comandant în subordinea ta." Xiao He a insistat: "Nu sunt sigur că acceptă funcția de simplu comandant." Liu Bang a cedat: "Să fie pus atunci comandant-șef al armatei." În această funcție, Han Xin a câștigat multe bătălii importante, ajutându-l pe Liu Bang să cucereasă întreaga țară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
eliberat Jean Valjean, cu sfeșnicele furate, monseniorul Bienvenu, preotul din Digne, i-a schimbat viața acestui om nespunând decât: „Dar ți-am dăruit și tacâmurile de argint, dragul meu, le-ai uitat? Ia-le!”. Râsul morțiitc "Râsul mor]ii" Televiziunile insistă minute în șir pe cadavre desfigurate, sânge, membre smulse, oameni cu tuburi în nas, pe patul spitalului, fețe înnebunite de durere. Reporterii care fac asta pot fi numiți ciocli și acuzați de cinism, ba chiar de cruzime. Noile reglementări ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
se mai dădea mare cu chipiul. Din două, una. Nu? Florin a venit de trei ori pe la noi. Mare greșeală. Pentru că mă enerva foarte tare. Adică, nu prea înțelegea că eu n-am chef să-l bag în seamă. Și insista. Prea mult. Nepermis de mult. De exemplu, odată s-a apucat să-mi explice la ce folosesc cuburile de lemn. Cuburile de lemn erau ale mele. Și, în afară de „matenule“, nimic nu mă enerva mai tare decât să mi se zică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
de senzualitate, fabrici carnale de bucurii perverse, tărîmuri de vis pentru toți păcătoșii frustrați, propriile trupuri ale Frumoaselor mele. Și, pînă la urmă, ce importanță mai are ? O cauză pierdută e o cauză pierdută. Însă n-am de gînd să insist mai mult asupra acestui subiect. Am să revin mai Încolo. Mama făcuse un morman uriaș de hîrtie, pe care o trăgea cu mare efort după ea și o Îndesa În peștera aia mică și Întunecoasă pe care o găsise. Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
m-am simțit cumva atras de posteriorul hirsut al Luweenei. Așa cum am spus deja, În timp o urmam pe alee, acesta se ridica și cobora ritmic În fața nasului meu. Se ridica și cobora. Și cel mai ridicol era faptul că insista să-și țină și coada Într-un unghi ațîțător, un unghi pe care cred că Îl pot descrie fără teama de a greși drept neobrăzat. Neobrăzat și provocator. În timp ce ne strecuram În șir indian pe alee, fundul ei mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
fi siguri de omul care ne va servi... — La toate te gîndești, zîmbi el. Experiența de pe continent te-a Învățat multe. Atunci, ce propui? — Telefonează-i recepționerului - Îl cunosc și eu din vedere. Fă o reclamație, indiferent pentru ce, și insistă să vină personal Încoace. Iar cînd o să vină aici, o să ieșim Împreună cu el. — Ai dreptate. E cel mai bun lucru. Și Rowe trecu dincolo de perdea, urmat de Anna. — Ce-ai de gînd să-i spui? Îl Întrebă ea. — Nu știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Pe parcursul drumului de la spital rămăsese lăsat pe spate sprijinit de lunetă, părul lui blond-vopsit iluminat ca un văl de nailon de farurile mele. Lângă el stătea Helen Remington, care se întorcea din când în când să se uite la mine. Insistase să-l însoțim pe Seagrave acasă, aparent neavând încredere în motivele lui Vaughan. Am întors în curtea din fața garajului lui Seagrave, garaj care slujea și drept salon auto. Această afacere, care evident văzuse momente mai bune în cursul scurtei cariere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
antidemocratică. Politica întreagă a devenit în opinia cetățenilor onești un domeniu tot mai corupt și greu de deslușit. De aceea, societatea civilă prin ONG-uri trebuie să vină în sprijinul alegătorilor și chiar să apeleze la conștiința civică a tuturor insistând asupra importanței acordării voturilor ca exercițiu democratic: Ca să votezi trebuie să înțelegi. Ca să înțelegi ai nevoie de informație. Or, tocmai ea, informația, a devenit o marfă rară în această campanie electorală. Televiziunile aproape că au renunțat la dezbateri și confruntări
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
pentru validarea alegerilor. Din capul locului, atât BEC cât și Uniunea PSD+PUR s au grăbit în mod suspect să declare că alegerile au fost corecte fără a cere verificările minuțioase imediat cu ajutorul instituțiilor de stat responsabile. Ulterior, acestea au insistat să precizeze că alegerile s-au încadrat în marja de eroare și că n-au existat fraude majore care să afecteze rezultatul lor. Totuși, credibilitatea scăzută a președintelui BEC și explicațiilor oferite presei pot conduce la acuzația fraudei și la
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
instituțiile financiare autohtone). Criticându-l cu vehemență pe liderul Alianței, Traian Băsescu, «crucișătorul presei românești» s-a transformat într-un «far călăuzitor al PSD-ului»(cum apare prezentat în „Evenimentul Zilei” din 6 Decembrie 2004). Analistul economic Ilie Șerbănescu a insistat pe cauzele mai profunde care au influențat scorul alegerilor, cum ar fi starea de sărăcie. Astfel, în opinia domniei sale, s-a prefigurat «o victorie a săracilor asupra înavuțiților tranziției», «o victorie a satului asupra orașului », «o victorie a periferiilor asupra
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
bucurat de o atenție amplă din partea presei. Maior (Dorin Lazăr) a descris PRM drept o citadelă a comunismului extremist bolșevic, Vadim având în mod evident caracterul unui dictator. «Vrem să ne asigurăm că electoratul va afla adevărul despre PRM», a insistat el, dar colegul său Mircea Bucur (tot dezertor din PRM) a dat vina nu atât pe Vadim, cât «pe un grup de oameni ai Securității cu o mentalitate înghețată în epoca anilor 1950, care formează scutul din jurul lui Vadim ...[care
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
corupției, Vadim poate fi văzut ca un adevărat om al poporului (asemenea lui Iliescu), în ciuda averii sale și a legăturilor cu persoane suspecte din politică și din lumea afacerilor, atât înainte, cât și după 1989.” Spre deosebire de Ion Iliescu, care a insistat în a-și face un renume din onestitatea sa economică (plănuind chiar o Fundație Iliescu care să promoveze «bunăstarea cetățenilor»), și Corneliu Vadim Tudor care a pus accentul pe onestitatea lui morală, există și personalități care promovează mai mult sau
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
care se presupune că ea va deveni o țară normală din punct de vedere politic;” Este ironic faptul că o putere externă ca UE cominte aceleași greșeli ca ale unei alte mari puteri, evident mai puțin bine acceptată, Uniunea Sovietică, insistând pe aplicarea unui proiect de schimbare ale cărui componente esențiale s-ar putea să nu corespundă nevoilor României. Marxism-leninismul așa cum a fost practicat de Ceaușescu și dorința de îmbogățire a succesorilor postcomuniști au lăsat în urmă un vid moral în
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
1991 și, care bântuind planeta într-o mare măsură, nu a ocolit, evident, România. Ioan Scurtu; Gheorghe Buzatu 2. Apariția socialismului totalitar și în România Subiectul propus fiind totuși vast, nu-mi propun decât să fac o istorie pe scurt, insistând asupra unor fapte și evenimente, care au marcat destinul tragic al României, din ultima jumătate de veac și mai bine. Încă de la început precizez că o astfel de prezentare va putea fi interpretată și înțeleasă corect, încadrând tema într-un
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
gândire. Fără un management (arta conducerii societăților) performant și tehnologii moderne autohtone dar și din exterior, nu putem obține o creștere economică scontată și un nivel de trai mai bun pentru toți românii. Un membru al PDSR-ului, Adrian Păunescu insistase asupra ideii că poporul român trebuia consultat în 1990 printr-un referendum național dacă dorește să meargă spre capitalism sau să îmbunătățim socialismul. Mă întreb oare dacă puteau să aleagă în cunoștință de cauză toți muncitorii și țăranii, care formează
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
începe o discuție despre sociologia lecturii (ba chiar despre politica lecturii), care ne-ar îndepărta de discutarea substanței cărții în chestiune. Mai bine să revenim la cele două întrebări principale în jurul cărora se conturează discuția ta: 1) se poate, oare, insista asupra multiplicării eului în vederea depășirii eului? 2) toți autorii posibili pot fi, oare, reduși la zece? (Rezum astfel numai pro-memoria, dar, răspunzându-ți, încerc să țin seama de toată argumentarea din articolul tău). La primul punct pot spune doar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
acasă și s-o însoțești la Universitate. I-ai propus asta, la telefon, dar ea a spus nu, nu e nevoie să te deranjezi, la acea oră avea să fie deja în acea parte a orașului cu alte treburi. Ai insistat, spunând că nu ai simț practic, că te temi să nu te pierzi în labirinturile Universității; nu ar fi mai bine să vă-ntâlniți la o cafenea, cu un sfert de oră mai devreme? Nici asta nu i-a convenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Ne-am întâlnit într-un vis, spun eu. - Eram gata să ne prăbușim de pe un pod. Iar ea: — Nu. Fiecare om are un vis diferit. — Iar unii se nimeresc într-un loc sigur ca acesta, la adăpost de orice amețeală... insist eu. — Amețeala există pretutindeni - și apucă revolverul pe care Valeriano l-a montat la loc, îl deschide, lipește ochiul de țeavă ca pentru a vedea mai bine dacă e perfect curățată, răsucește tamburul, încarcă un glonț, ridică trăgaciul, ațintește arma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Cred și eu, la Universitate, rivalitățile între institute, două catedre în concurență, doi profesori care nu au ochi să se vadă, bineînțeles că dacă Uzzi-Tuzii ar admite că singura capodoperă în limba lui trebuie citită în limba colegului... — Rămâne faptul - insiști tu - că Ițindu-se de pe coasta abruptă e un roman neterminat, ba chiar abia început... Am văzut originalul... — Ițindu-se... Nu mă zăpăciți; e un titlu care-i seamănă, dar nu e ăsta, e ceva cu Amețeala, da, este Amețeala de Viljandi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
mă îndepărtez, zăbovesc fără să-mi reduc ritmul alergării. „Dacă nimeni n-a răspuns până acum înseamnă că nu e nimeni acasă... Dar atunci de ce continuă să sune? Ce speră? Poate acolo locuiește un surd și cine sună speră ca, insistând, să fie auzit? Poate locuiește un paralitic, și trebuie să i se lase timp să se târască până la aparat... Poate locuiește un sinucigaș, și câtă vreme continuă să-l cheme mai rămâne o speranță că poate fi oprit de la gestul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Lectura trupurilor făcută de amanți (acea combinație de gânduri și trup de care amanții se slujesc pentru a face dragoste) e diferită de lectura paginilor scrise, căci nu e liniară. Atacă dintr-un punct oarecare, sare, se repetă, revine înapoi, insistă, se ramifică în mesaje simultane și divergente, converge din nou, înfruntă momente de plictiseală, întoarce pagina, regăsește firul, se pierde. E posibil să se recunoască o direcție, drumul către o țintă, căci tinde spre un climax, iar în vederea acestei ținte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
să le lege. Am ajuns la concluzia că lectura este o operație fără obiect; sau că adevăratul ei obiect este ea însăși. Cartea este un suport accesoriu sau de-a dreptul un pretext. Intervine un al patrulea: Dacă doriți să insistați asupra subiectivității lecturii, pot fi de acord cu dumneavoastră, dar nu în sensul centrifug pe care i-l atribuiți. Orice carte nouă pe care o citesc se inserează în acea carte globală și unitară care e suma lecturilor mele. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Albul din Namibia? Neamțul? întrebă Mma Ramotswe. — Da, acela. A fost un om bun, dar a plecat. Apoi mai erau și ceilalți, batswana, care și-au spus că le-a fost de-ajuns. Și ei au plecat. — Și un american? insistă Mma Ramotswe. Mai era și un băiat american? Mma Potsane își frecă ochii. — Băiatul ăla parcă a intrat în pământ. A dispărut într-o noapte. Au chemat poliția și l-au căutat, și l-au tot căutat. A venit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
observând în treacăt că Range Rover-ul alb al Excelenței Sale era parcat în fața ușii. Cele mai multe din mașinile diplomaților mergeau la service-urile mari, cu echipamentul lor avansat de stabilire a diagnosticului și cu notele lor de plată pe măsură, dar Excelența Sa insista ca mașina lui să fie verificată la domnul J.L.B. Matekoni. Vezi mașina aia de acolo? îl întrebă domnul J.L.B. Matekoni pe băiat. E un vehicul important. Cunosc foarte bine mașina aia. Băiatul se uită în pământ și nu spuse nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]