5,645 matches
-
dormea În timpul ședințelor de guvern. În realitate nu era așa - din când În când intervenea cu câte o glumă, iar la sfârșit zicea: „Asta am decis”. Am mai spus-o: foarte repede, la Cotroceni, după alegerile din 1996, s-a instaurat o atmosferă aproape de Curtea Spaniei. M-a frapat acest lucru. Am fost amândoi de față când Adam Michnik a vizitat palatul prezidențial. Nu neg că trebuie să existe Însemnele autorității statale, dar le poți trata În chipuri diferite și este
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
nu face nimic. Aici intervine oglinda nemiloasă a organismelor internaționale. Există FMI, ce apare mereu În România și spune: „Regretăm, sunteți În stand-by, nu vă putem da nimic, mai lucrați În această direcție”. Nu se lucrează, și modelul care se instaurează cu sau fără voia domnului Constantinescu este prăpădul făcut la locul de muncă. Fiecare dintre cei care conduc o parte a economiei românești are grijă să se căpătuiască. Vladimir Tismăneanu: Seamănă cu situația din Rusia, fără a se ajunge la
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
din această situație. Putem ieși, pe de o parte, printr-un fel de hiperdemocrație - nu e termenul meu -, adică o extincție a partidelor politice și o apariție a unui lider cvasisalvaționist, care să Întreprindă măsurile de schimbare necesare. Nu văd instaurându-se această hiperdemocrație și nici nu sunt adeptul ei. Prefer un regim democratic normal, În care partidele politice să intre În competiții mai mult sau mai puțin previzibile, cu rezultate mai mult sau mai puțin previzibile, legate de starea de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
conceptul de „generație” ca instrument de înțelegere a structurii neîncetatei schimbări a omului și a lumii în care trăiește. Autorul „lecțiilor” și-a propus să stabilească cu „maximum de rigoare” situația vitală a generațiilor dintre 1550 și 1650 care au instaurat gândirea modernă. De fapt, dincolo de problema generațiilor, Ortega și-a propus mult mai mult: anume, să demonstreze că orice știință a realității, fie corporală, fie spirituală, trebuie să fie o construcție, și nu doar o simplă oglindire a faptelor, că
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de al multor altora. Activitatea lui Marsilio Ficino a fost însoțită de aceea a occidentalilor Pico della Mirandola, Johan Rechlin, Agrippa von Nettesheim, Theophrastus Paracelsus, Hieronymus Cardanus, Leon Evreul. Opera fiecăruia are merite incontestabile în istoria culturii europene, tezele lor instaurând un climat în care aveau să fie cultivate pe scară largă metafizica, logica, etica, teologia, fizica și matematica. Ei erau în tradiția Renașterii căutătorii binelui, răului, adevărului, dar și ai înțelepciunii divine. Ei erau aceia care anunțaseră intrarea în scenă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
da câștig de cauză întrucâtva, prin evenimentul ei de vârf de la 1848. Risorgimento-ul din Transilvania, Moldova și Valahia nu poate fi nici el rupt de gândirea iluministă. Aceleași decenii care se scurg între 1791, anul apariției Supplex-ului, și 1848, instaurează mentalitatea potrivit căreia individul va trebui să se ghideze după un drept care îi aparține de la naștere: dreptul la libertate. Miracol? În măsura în care românii și comunitățile învecinate lor își descoperă (cultural vorbind) într-un timp foarte scurt vocația integratoare, vocația universalității, înțelegând
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
O face cu totul altfel, căci atunci avea loc uniunea dintre istorie și filosofie. Nici unul dintre cărturarii Secolului Luminilor nu dorește să supună în mod unilateral istoria imperativelor constructive ale filosofiei, ci caută să evidențieze bogăția, viziunea detaliului istoric. Se instaurează schimbul de idei care crește în intensitate și amploare cu profituri pentru ambele părți. Acest stimulator mod de a înțelege și a rescrie istoria i-a incitat și pe intelectualii Transilvaniei. E cu neputință ca orientările ideatice să nu fi
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cu sine însăși, omenirea a avut ocazia de a-și depăși propriile-i limite, orgolii, interese, intrând pe calea comuniunii universale. De câte ori însă nu s-a întâmplat contrar? Nașterea unui homo europaeus de tip modern aduce un suflu nou, proaspăt, instaurează un haos, mai apoi o ordine, alta decât aceea impusă de Biserica evului de mijloc și de statul atotputernicului monarh. Conducerile, cum știm, sunt într-o continuă prefacere. Există o ciclicitate a lor. Și totuși: „Autre lecture, autre vision du
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
împiedică să recitim atent textul și să operăm corecțiile sau adăugirile clarificatoare. Când acest lucru nu este posibil, trebuie să reformulăm fraza, să operăm schimbări în topică, atenți fiind nu numai la echivoc, dar și la pleonasmul care se poate instaura fără alte semne avertizatoare (dezacord, cupuri etc.): „Stăteam în fața televizorului ca să privesc...”, „Am deschis ziarul ca să citesc” etc. În afară de echivoc, o altă sursă principală a neclarității o reprezintă dezacordul creat între sensul figurat al cuvântului și contextul pragmatic, real al
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în formarea și cultivarea tinerii generații. Am pășit, odată cu epoca digitală, în stadiul în care fiecare învață de la fiecare. Mai toate persoanele, pe rând și în ponderi diferite, dau câte ceva și iau câte ceva. Instruirea electronică sparge diada clasică a învățării, instaurând o structură stelară, multinivelară de instaurare a savoir-ului și de împărtășire a cunoștințelor. Comuniunea de învățare lasă în urmă relațiile didactice autoritare, asimetrice, de tip magistrocentrist. A apărut un nou referențial al învățării umane - cybercultura -, altfel generată, modelată, disipată. Spațiul
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
dând educatului un control în direcțiile: pedagogică, datorită multitudinii resurselor ce pot fi interpelate; psihologică, educatul prelungindu-și singur școlaritatea și îmbogățirea cultural-profesională; socială, creând noi obișnuințe sau competențe la nivel comunitar, dilatând spațiul de posibilități și de progres. Neoautodidaxia instaurează un demers formativ permanent, dinamic, independent de alteritate. Actorul social își poate croi un destin nou, mai puțin dependent sau îngrădit de alții. Autoformarea are la bază o rețea de procese de producere a unor componente ce regenerează continuu prin
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
a reprezentărilor, valorilor, manierelor de a face sau de a fi în legătură cu acest mediu valoric. Departe de a fi o subcultură (de pildă, a fanilor computerelor și rețelelor), cybercultura exprimă o mutație majoră a esenței înseși a culturii, pentru că aceasta instaurează o nouă fațetă a Universalului și Universalității. Universalitatea adusă de acest spațiu valoric este de alt tip decât cea clasică. Nu se referă nici pe de parte la universalitatea știută (de la filosofii antici sau medievali), care instaurează același lucru sau
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
culturii, pentru că aceasta instaurează o nouă fațetă a Universalului și Universalității. Universalitatea adusă de acest spațiu valoric este de alt tip decât cea clasică. Nu se referă nici pe de parte la universalitatea știută (de la filosofii antici sau medievali), care instaurează același lucru sau același sens peste tot: este o universalitate ce se construiește pe indeterminarea sensului global. Totalizarea nu se face pe direcția înțelesurilor și consensualității, ci pe direcția conectivității, a contactului deschis și nemărginit. Se ivește așadar o universalitate
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
consistentă sau operantă decât cea clasică; conectivitatea aceasta are profunde repercusiuni la nivelul vieții economice, politice, culturale. Fiecare nouă informație produce o metamorfoză a spațiului valoric, o reorganizare a ansamblului, o nouă așezare culturală. Crearea de noi sisteme de comunicare instaurează un nou tip de cultură și de civilizație. Elementul valoric transmis de cultură este intrinsec legat de suport. Cultura orală, cultura scrisă și cea digitală sunt trei realități calibrate după legități diferite de întemeiere și transmisie. Într-o cultură orală
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
lucru îl fac (uneori, reînviind și contextul originar). Cu ajutorul acestor interpretări, se încearcă să se edifice un adevăr decontextualizat (Levy, 2005). Acesta este un universal totalizant, clădit pe asumpția închiderii semantice și a fixației sensului. Cultura digitală desființează această axiomă, instaurând universalul conectiv, aditiv, dilatant, autoconstructor. Spațiul interconectivității mondiale este deschis oricărei noi inițiative. Nimeni nu mai deține sensul unic, absolut. Acesta se face mereu, printr-un aport al fiecăruia în îmbogățirea inteligenței colective. Se produce o schimbare majoră în pragmatica
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
vei programa la dentist, vei cumpăra obiecte sau servicii, vei face operațiuni financiare. Calculatorul induce o nouă percepere a lumii în care trăim, noi moduri de înțelegere, de simțire, de raportare la ceilalți, de încorporare a experienței, de învățare. Acestea instaurează noi percepții asupra distanței, spațiului, timpului, rapidității, oportunității. Ne putem întreba care mai este înțelesul copilăriei trăite acum, comparativ cu deceniile trecute? Este posibil ca experiențele fundamentale ale omului să fie filtrate de aceste noi ancadramente, ce pot aureola altfel
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
să privești decât să citești sau să gândești!), iar culturalizarea, clădită altădată pe efort, are mai mult o conotație imagistică, hedonică. În același timp, se diminuează perceperea sensului, a esențialului și a globalității, în beneficiul fragmentarului, episodicului și accidentalului. Televiziunea instaurează o cultură mozaicată, a „zappingului”, a mesajului trunchiat, destructurat, fulgurant. Nu ne mai tentează cultura solidă, clasică, sistematică, ci una circumstanțială, mondenă, exotică. Se instaurează presupoziția (falsă!) că omul „informat” e șiă elevat. Aceste „prost-vestiri” (cărora li se pot adăuga
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
diminuează perceperea sensului, a esențialului și a globalității, în beneficiul fragmentarului, episodicului și accidentalului. Televiziunea instaurează o cultură mozaicată, a „zappingului”, a mesajului trunchiat, destructurat, fulgurant. Nu ne mai tentează cultura solidă, clasică, sistematică, ci una circumstanțială, mondenă, exotică. Se instaurează presupoziția (falsă!) că omul „informat” e șiă elevat. Aceste „prost-vestiri” (cărora li se pot adăuga și altele) nu se vor a fi numaidecât o critică depreciativă sau un semn de repudiere a societății de tip „ciber”. Suntem încrezători și apreciem
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
vizează pe cei care interacționează pentru o a accesa ori înțelege. Este adevărat că nici mediatizarea și nici medierea nu scapă constrângerilor și determinărilor tehnice. Schematic, diferența este redată în figura de mai jos: Procesele de mediatizare și de mediere - instaurate de conținut, respectiv de relație - sunt consecințe firești ale rupturii unității spațio-temporale proprie învățământului la distanță și a desincroniei fundamentale pe care acesta se edifică. Prin intermediul acestora, informațiile nu numai că ajung la beneficiari, dar ele sunt transfigurate, resemnificate, „ajustate
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
succesive de texte prin clasicul Word, ce trec pe la mai mulți colegi, fiecare marcând (prin culori, de pildă) puncte personale de vedere (în perspectiva corijării sau perfectării acestuia), constituie o formulă de manifestare a e-learning-ului. Dispozitivul electronic în sine nu instaurează automat învățarea on-line. Acesta se cere a fi înțeles, gestionat, implicat în mod corespunzător în acțiunea de extindere a cunoștințelor. Dacă, de pildă, folosesc aplicația Power Point doar pentru a vizualiza producțiile altora, fără a formata propriile mele idei în
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
învățat fără a se cunoaște toate elementele ansamblului. Învățarea de tip „fractal” și-a găsit, în fine, o formă concretă de manifestare. Secvența (fărâma) de cunoaștere poate capta in nuce toată amploarea sau splendoarea noosferei. Accesul la cunoaștere rămâne deschis, neinstaurându-se doar o singură „poartă regală” de intrare în edificiul cunoașterii. 6. Cea mai importantă caracteristică are la bază caracterul autostructurant al conținutului, în sensul că acesta se autoconduce și se autoedifică, prin elementele metodologice ce însoțesc traseul de cunoaștere
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
flu. Documentul disponibilizat se poate modifica de la o clipă la alta, din direcții necunoscute. Chiar dacă numai autorul ar avea acces, și acesta poate interveni cu o anumită frecvență, uneori neprogramat, neanunțându-i operativ pe eventualii beneficiari. În plus, autorul poate instaura noi legături, sugerând deschideri către alte zone de informații. Totodată, pe o pagină Web editată în scop educațional se pot regăsi și informații nespecifice, reclame, date de identificare a sponsorilor, referințe interinstituționale, informații estetice implicite etc. Calitatea unui produs curricular
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și discernere, pe spiritul critic și reflexiv, pe puterea de a argumenta alegerea făcută. În acest context, elevii și profesorii se stimulează reciproc, creând un mediu de încredere și responsabilitate, de empatie și înțelegere mutuală, de schimb cognitiv și afectiv, instaurând o veritabilă comuniune de învățare. În mod succint, particularitățile expuse mai sus pot fi sintetizate în tabloul următor: Descriere Scopuri Persoane interesate Moduri de acțiune Portofoliul de învățare Colecție de lucrări ale elevilor ce dau seama de progresele realizate într-
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
nu demult, mai ales în țările din zona Europei Centrale și de Est (dacă ne referim doar la spațiul european), tinerii erau crescuți sub dominația valorilor naționaliste și etnocentrice; anii îndelungați în care acest gen de „cultură socială” s-a instaurat și încetățenit nu pot fi depășiți fără eforturi semnificative. În fond, experiența diversității culturale, sub orice aspect al ei, a reprezentat și încă reprezintă o problemă centrală pentru toată omenirea. Interculturalitatea așadar nu mai este nicidecum un nou tip de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
care ar trebui să vă bucure. Dacă Însă Eu alung demonii cu Duhul Sfânt, iar voi Mă taxați drept slugă a lui Beelzebul, atunci voi vă autoexcludeți de la comuniunea cu Duhul Sfânt, pretinzând În același timp că Îl cunoașteți. Fariseii instaurează monopol asupra Duhului Sfânt (asta va face pseudoteologia din toate vremurile, În special când ajunge să fie recunoscută ca „oficială”). Fariseismul e Încarnarea spiritului fals, a Îndărătniciei În prostie și ideologie, Împotriva logicii vieții, a credinței și a iubirii; Încarnarea
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]