3,685 matches
-
internațională a capitalului, bunurilor și forței de muncă - au influențat relațiile dintre sexe și regimul genurilor, inclusiv deplasarea femeilor înspre viața publică, fenomen pe care l-am numit „feminizare”. Natura regimurilor de gen într-o societate este hotărâtoare pentru posibilitatea instaurării unei democrații depline, în sensul său cel mai bogat și mai „plin”, sens în care femeile sunt recunoscute drept cetățeni egali ai statului democratic. Cartea arată că o democrație „deplină” (spre deosebire de o democrație „limitată” sau parțială) este aceea în care
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
speranțe pentru o schimbare socială, economică și politică pozitivă pentru femei și că pot crea noi spații politice pentru ele, atât în sfera privată, cât și în cea publică. Ideea susținută în capitolele 10-13 este aceea că, în general, perspectivele instaurării unor democrații depline în întreaga lume, democrații în cadrul cărora femeile să fie recunoscute drept cetățeni egali cu bărbații, trebuie încă în mod serios ameliorate. Impactul globalizării asupra femeilor din întreaga lume a fost negativ și nedemocratic în aceeași măsură în
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
economică pentru aplicarea modelului fordist. Acest tip de stat a fost, de asemenea, piatra de temelie pentru crearea identităților naționale. După cum am sugerat deja, aceste drepturi politice, așa cum a arătat și Carole Patemanxe "Pateman, Carole" (1988), au fost însoțite de instaurarea unei forme moderne specifice de stat social patriarhal. Membrii societății banilor, în majoritate albi, de sex masculin, proveniți din clasa superioară, nu depind de solidaritatea specifică unui teritoriu național. Ei sunt membrii unui „club” exclusivist internațional, în cadrul căruia banii constituie
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
închis porțile în 1932. Astfel, cele mai renumite două institute de previziune economică din America nu au reușit să prezică la timp faptul că prăbușirea pieței și depresia vor urma, și au continuat cu opiniile lor optimiste, chiar și după instaurarea Marii Depresiuni în America. Motivul este simplu: predicția reluării trendului constituie de departe cea mai dificilă provocare la adresa analiștilor și este foarte nesigură, în special în cadrul liniar standard (autoregresiv) al modelelor economice. O a doua trăsătură generală exemplificată prin cazul
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
lunare din fiecare Țară, analiza fiind realizată pentru perioada de la începutul anului 1981 până în luna dinainte de criză. Această corelație este utilizată pentru a estompa influența caracteristicilor pieței instituționale. Aceasta semnalează existența unei posibile influențe la nivel mondial, în cooperare înainte de instaurarea unei crize. 5) Criza financiară din 2007-2008. Prima criza financiară a secolului XXI, transformată în criză economică globală. Efectele acesteia încă sunt persistente în diferite Țări, printre care și România (vezi capitolul 3, paragraful 3.5). 2.4.3. De ce
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
permite să vorbim despre „convulsii demografice”. Primul moment al acestor convulsii se înregistrează la nivelul vârstelor de 35-39 și 40-44 de ani pentru rural, respectiv de 35-39 de ani pentru mediul urban. Aceste cohorte ale declinului sunt primul efect al instaurării regimului comunist. Acesta a adus asupra României și primul fenomen de convulsie demografică, pe care nu l-a mai cunoscut poporul român decât în perioadele de epidemie, nu întâmplător asociate, spre modernitate, de pildă, cu epoca fanariotă. Ciuma lui Caragea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
statului prin succesive epurări ale clerului, prin naționalizarea proprietăților lor, iar în cazul Bisericii Unite chiar prin lichidarea sa ca entitate autonomă, ea aceasta fiind obligată să se unească cu cea ortodoxă. Anul 1948 s-a dovedit crucial pentru Biserică. Instaurarea definitivă a sistemului totalitar a transformat Biserica într-o instituție marginalizată, tolerată de conducerea atee, activitatea ei limitându-se la cadrul parohial și la lăcașul de cult al fiecărei parohii. Acest an a coincis și cu declanșarea unui control permanent
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
Codrescu<footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, op. cit., 2011, p. 12. footnote>. Sintetizând opiniile doctrinarilor în această materie, dreptul constituțional poate fi definit ca acea ramură a dreptului formată din normele juridice care reglementează relațiile sociale fundamentale care apar în procesul instaurării, menținerii și exercitării statale a puterii.<footnote Pentru mai multe detalii, a se vedea, I. Muraru, E.S. Tănăsescu, op. cit., 2011, pp. 12-13. footnote> Totodată, dreptul constituțional este definit ca fiind alcătuit din norme juridice care reglementează forma statului, organizarea, funcționarea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Codrescu<footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, op. cit., 2011, p. 12. footnote>. Sintetizând opiniile doctrinarilor în această materie, dreptul constituțional poate fi definit ca acea ramură a dreptului formată din normele juridice care reglementează relațiile sociale fundamentale care apar în procesul instaurării, menținerii și exercitării statale a puterii.<footnote Pentru mai multe detalii, a se vedea, I. Muraru, E.S. Tănăsescu, op. cit., 2011, pp. 12-13. footnote> Totodată, dreptul constituțional este definit ca fiind alcătuit din norme juridice care reglementează forma statului, organizarea, funcționarea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
În această parte a Campaniei se vorbește și se scrie grecește, dar, pentru prima dată, este imaginată posibilitatea de a vorbi și de a scrie și într-o altă limbă pentru a filosofa: latina. Sfârșitul privilegiului grec, sfârșitul lumii elene, instaurarea unui univers nou, conținând noi potențialități. Insesizabil, abia marcat, geniul se deplasează spre Roma, centrul unic al unei lumi care-și schimbă încet-încet axa. Înaintea acestei nebuloase epicuriene, filosofia nu exista pe teritoriul roman. Cicero stoicul, Lucrețiu epicurianul vor umple
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de creaturi fantasmagorice: cerul ține de o anumită alcătuire atomică, iar universul este infinit - în caz contrar, unde ar ajunge o ipotetică suliță aruncată de un om cu o putere extraordinară după ce trece de hotarele lumii? Sfârșit al oricărei transcendențe, instaurare a imanenței celei mai totale: evident, chiar dacă Lucrețiu se înclină în fața zeilor epicurieni compuși din materie subtilă, indiferenți în beatitudinea lor și instalați în interlumi, ateismul s-a născut deja. Ideea morții zeilor progresează, la fel și cea a morții
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
durerea, de a termina odată cu spaimele, îndeosebi cu spaima de moarte, care împiedică dezvoltarea unui hedonism franc și categoric. Plăcerea poate fi pozitivă sau negativă: ori e căutată activ, știindu-se unde se află, ori sunt îndepărtate obstacolele care împiedică instaurarea ei. Evitarea negativului constituie o mare parte a oricărei filosofii a plăcerii - în opoziție cu ceea ce afirmă critica, întotdeauna preocupată să asociezea plăcerea cu supunerea imediată față de pruriturile senzuale. Edificarea hedonismului implică această artă a suferinței. Pentru a evidenția avantajele
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
experții. Rareori o personalitate publică se poate impune dacă provine din alte medii. Sintagma «profesor universitar» acționează ca o formulă magică pentru a consolida o reputație. Această atitudine nu este recentă, ea poate fi regăsită în toată perioada modernă, înainte de instaurarea comunismului. Chiar dacă prestigiul universității s-a erodat puțin, el rămâne încă puternic. Ceea ce se întâmplă în universitate a avut întotdeauna impact asupra întregii societăți. Publicul neacademic nu sesizează, adesea, că mediul universitar a fost afectat de aceleași maladii ca și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
a obligațiilor față de comunitatea în care îți duce existența. Conștientizarea importanței atât a scopurilor și motivelor individuale, cât și a trebuințelor și valorilor societății și ale umanității, adică înțelegerea a ceea ce ni se cuvine și a ceea ce datorăm, creează condițiile instaurării unui armonios climat social, în care raporturile interindividuale să se bazeze pe un sentiment de respect reciproc. Nevoia noastră de realizare, de aprobare, de prestigiu nu poate fi satisfăcută fără a ne întreba ce anume așteaptă ceilalți de la noi și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
relațiile între individ și comunitatea în care trăiește. Conștientizarea importanței atât a scopurilor și motivațiile individuale, cât și a aspirațiilor și a trebuințelor societății și ale umanității, adică înțelegerea a ceea ce ni se cuvine și a ceea ce datorăm, creează condițiile instaurării unui armonios climat familial, profesional și social. Nevoia noastră de realizare, de aprobare, de prestigiu nu poate fi satisfăcută fără a ne întreba ce anume așteaptă ceilalți de la noi și fără a acorda, la rândul nostru, înțelegere și afecțiune celor
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
prevăzut inițial se complică pe parcurs până într-atât încât, la un moment dat, spionul nu-și mai poate ascunde adevărata „natură”; ea iese brusc la iveală, perturbând „funcția” care îi fusese atribuită la început. Spectatorul asistă mai întâi la instaurarea unui raport bazat pe principiul bipartiției între supravegheat și agentul supraveghetor: un raport de neutralitate perfectă, indispensabilă oricărei misiuni de acest gen. Ca să obțină informații, supraveghetorul, grație travestirii, pretinde a fi „altcineva”... și reușește până la un punct, când, progresiv, încep
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
ei și să determine o supunere interioară. Supraveghere integrată ce oprimă o comunitate și descurajează cea mai discretă inițiativă individuală: emanciparea, fie și minimală, e înăbușită în fașă, în măsura în care nu mai există nici un spațiu de libertate. Totul se sfârșește prin instaurarea panicii - e ceea ce intenționează stăpânul - și crearea unui climat propice autocenzurii, consecință ineluctabilă a supravegherii fără cusur, exercitată zilnic. Dar supravegherea caută, de asemenea, să descurajeze orice perspectivă de regrupare, inevitabil îngrijorătoare pentru puterea în exercițiu. Supravegherea integrată dorește să
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
reabilitată adresarea directă către public, gest polemic menit să conteste rolul de martor ascuns al spectatorului și să-i redea acestuia demnitatea pierdută. Spectatorul nu va mai fi nici voyeur, nici supraveghetor, ci partener cu drepturi egale. Și totuși, după instaurarea acestei relații, el va rămâne cu nostalgia adăpostului secret pe care i-l oferise altădată sala întunecată, își va dori să redevină martorul mut, uitat, lăsat să-și dea frâu liber imaginației fără ca o scenă autoritară să-l implice într-
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
și a întreprinderilor, de o migrație perpetuă și de un alt mod de a ne defini în raport cu instanțele de reperaj. Vechiul principiu al cunoașterii reciproce dintre supraveghetor și supravegheat e azi înlocuit de modalități noi, mult mai abstracte. Schimbarea antrenează instaurarea domniei „controlului”, fază ce ar putea fi catalogată drept supraveghere „moale” sau „blândă”. Aceasta se dilată și operează atât la scara planetei, cât și la scara diferitelor societăți, fără a fi însoțită, cel puțin deocamdată, de vreo instanță punitivă. Nimeni
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
România. O cronologie politică (1945-1989), Tritonic, București, 2002, pp. 7-48. O colecție de eseuri și depoziții dedicate epocii este reprezentată de seria de volume editată de Fundația Academia Civică sub titlul de „Analele Sighet”: Romulus Rusan (coord.), Analele Sighet, 2, Instaurarea comunismului Între rezistență și represiune. Comunicări prezentate la Simpozionul de la Sighetul Marmației, 9-11 iunie 1995, Fundația Academia Civică, București, 1995. Romulus Rusan (coord.), Analele Sighet, 3, Anul 1946. Începutul sfârșitului. Comunicări prezentate la Sighetul Marmației, 7-9 iunie 1996, Fundația Academia
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
iunie 1998, Fundația Academia Civică, București, 1998. O analiză a mutațiilor instituționale din intervalul 1944-1947, la Eleodor Focșeneanu, Istoria constituțională a României, 1859-1991, Humanitas, București, 1991, pp. 90-110. Marius Opreatc "Marius Oprea" Securitatea și moștenirea satc "Securitatea Și moștenirea sa" Instaurarea brutală a comunismului În România În primii doi ani după terminarea războiului a provocat un reflex de lungă durată. Majoritatea populației, terorizată de violențele și omniprezența sovietice, a redeprins modul de viață sub un regim de ocupație, din nefericire Îndelung
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
politică din România, ca instrument principal al reprimării oricărei Împotriviri, au ajuns la culmi ale cruzimii greu de imaginat În anii interbelici, Într-o țară care, abia intrată pe un făgaș al democrației parlamentare, Începuse să cunoască alfabetul democrației. După instaurarea prin forță a comunismului, pentru a depăși stadiul de regim de dominație externă, mai ales În condițiile unei legitimări pseudodemocratice În urma alegerilor trucate din 1946, de genul celor care au avut loc În majoritatea statelor ocupate de Armata Roșie, a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În uniforme cu petlițe sângerii, Într-un soi de demon fără chip, slujitor la fel de fidel și ferm al regimului, mai puțin brutal, dar la fel de crud. Frica pe care a provocat-o și a cultivat-o a fost principalul instrument În instaurarea și perpetuarea regimului comunist și a rămas o parte importantă a moștenirii ei. * ** Primul deceniu de activitate al Direcției Generale a Securității Poporului, după apariția Decretului nr. 221 din 30 august 1948, n-a fost deloc ușor. Atribuțiile instituției erau
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
din România era practic anihilată. Regimul era acceptat cu resemnare și Însușit ca o parte a universului cotidian de larga majoritate a populației, iar principiile sale erau proclamate și chiar asumate drept legitime de mult mai numeroși cetățeni În comparație cu momentul instaurării comunismului. Represiunea impregnase cotidianul și nu mai ieșea În evidență; răul se banalizase, la capătul a două decenii de administrare a violenței, cu o rigoare științifică. Literatura memorialistică a foștilor deținuți politici 9 dezvăluie numeroase fațete ale brutalității acțiunilor Securității
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Român, reprezentat de președintele său, Constantin Vișoianu, i-a prezentat președintelui SUA Harry Truman un memoriu care făcea cunoscute noile măsuri represive preconizate de regimul de la București. Dintre acestea, arestările, deportările și internările În lagăre de muncă au contribuit la instaurarea unei atmosfere de coșmar, nu doar În marile orașe, ci În toată țara. Același raport a fost prezentat secretarului general al ONU și guvernelor din lumea liberă. La doar două zile după primirea memoriului, președintele Harry Truman a reacționat printr-
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]