6,665 matches
-
sau „Am un prieten de trei ani și vreau să mă căsătoresc cu el”. „De trei ani” poate să însemne: durata prieteniei, dar și vârsta prietenului. Dacă în limbajul oral asemenea neglijențe sunt permise, în scris, ele trădează carențe în instrucția școlară. Abateri de la logică. În opinia noastră, aceste greșeli sunt cele mai periculoase. Ele vin dintr-o inerție a formulelor fixe sau dintr-o preluare neatentă a unor neglijențe proprii limbajului oral. De pildă, este greșit să scriem: „Fără să
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
elementele de legătură. Abundența acestor elemente (care, ceea ce, și etc.) complică adeseori fraza, afectând claritatea comunicării. Presa l-a ironizat îndelung pe primarul Vanghelie: „Domnul care este”. Folosirea excesivă sau nepotrivită a conjuncției care devine semn indubitabil al lipsei de instrucție intelectuală. O grijă aparte trebuie să acordăm conjuncției dar. De multe ori, nu este folosită cu valoare adversativă: „Dar cine te crezi tu?”. Sfatul nostru este să evităm această conjuncție (mai ales în textele descriptive și narative) și astfel vom
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
virtuală -, accesibilă din orice loc de pe pământ, înălțată însă pe un „corp” (de clădiri, de profesori) perfect decelabil, identificabil, real. Virtualul are totuși un corespondentă pe pământ! Tot mai multe facultăți, indiferent de profilul lor, au dezvoltat și linii de instrucție deschisă și la distanță. Iar ceea ce este în universitatea noastră găsim și pe la alții. Am pornit de la relatarea unor fapte concrete, proxime, dar ele se înscriu în tendințe majore ale civilizației contemporane. Peste tot în lume educația își subsumează (uneori
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
mai multe rute de formare se redimensionează în perspectiva introducerii NTIC. Formarea de nivel superior, prin universități, ca și multe parcursuri de calificare și reconversie profesională, se realizează pe supozițiile informatizării. În fața unor evidente orientări de internaționalizare și pragmatizare a instrucției și educației, mediul digital este exploatat la maximum. Numai că noul mediu schimbă edificiul cunoașterii ca atare, nu numai că facilitează cuprinderea sau accesarea lui. Conexat și la ideologiile în vogă ale eliberării persoanei, ale autonomizării și democratizării, cadrul acesta
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și de Institutul Internațional al Planificării Educației) determină o dinamică ce înscrie educația în aceleași tipare la nivel global și obligă sistemele naționale de instruire să se alinieze la aceiași parametri sau determinări. Elementele sau ocaziile de construire „globală” a instrucției omenirii sunt următoarele: - instituțiile educative, ce cunosc cam aceleași structuri și forme de organizare; - studenții și profesorii, care circulă și preiau (sau predau) experiențe socio-cognitive diferite; - suporturile curriculare, ce conțin elemente ale cunoașterii universalizate și internaționalizate; - introducerea NTIC, studiul limbilor
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
se menține suplă, flexibilă, deschisă. Parcursurile individuale de explorare și de contribuție efectivă se fac și refac, în funcție de posibilitățile personale, chiar de accidentele (fericite!) ce pot surveni pe traseu. Sistemul de educație deschis și la distanță, precum și formulele derivate de instrucție virtuală fac loc unui nou intervenient - tutorele. Acesta exercită un rol de intermediere a educatului cu conținuturile specifice, o formare la acesta a unor atitudini sau deprinderi de muncă intelectuală, de cultivare a motivațiilor. Tutoratul se referă la acea acțiune
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și personalizarea parcursurilor de învățare. Pot fi imaginate mai multe acțiuni, toate centrate pe responsabilizarea educatului în legătură cu rolul său în dispozitivul de formare. Tutorele este acea persoană calificată în: a cultiva dorința educaților de a-și lua pe cont propriu instrucția și educația; a anima grupul de învățare, incitând pe cursanți în a realiza raporturi virtuale; a motiva cursanții în a înainta eficient în parcursul de formare; a ajuta concret educații în a găsi cele mai nimerite strategii sau metode de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
educați să-și tuteleze singuri formarea, printr-o conștientizare și o priză de conștiință a ceea ce au făcut sau urmează să facă în continuare. 5.2. M-learning-ul - o variantă „îmbunătățită” a e-learning-ului În ultima vreme, se vorbește din ce în ce mai mult despre instrucția mobilă (m-learning), ca despre o etapă post e-learning, mult mai flexibilă și mai adaptată nevoilor formării contemporane, dar care schimbă multe date privind rolurile educaționale, conținutul curricular, strategiile de învățare. Ce este m-learning-ul? Este acea situație de învățare în care
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
asupra legăturilor care există între diferitele părți ale cursului? Indicatori: cuprinsul dă indicații clare asupra modului în care este aranjat materialul; organizarea sau modul de aranjare a conținutului este potrivit cu subiectele și cu auditoriul căruia îi este destinat; unitățile de instrucție sau subiectele mari sunt subdivizate în subunități și sub-subiecte derivabile logic; sub-subiectele nu deviază de la subiectul principal, fiind în legătură cu acesta; organizarea componentelor trebuie să fie bine legată în tot cursul; spre exemplu, fiecare modul trebuie să aibă următoarea structură: introducere
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
situația de perfecționare, de reorientare și de schimbare profesională, de satisfacere a unor nevoi spirituale individuale. În condițiile actuale, când formarea continuă a devenit o obligație, educația la distanță este și o cale de deșcolarizare a educației adulților. Credem că instrucția și educația de bază, din primii ani de formare, vor rămâne, în continuare, apanajul formelor tradiționale de livrare a educației, ce trebuie și ele să fie serios regândite. Inclusiv, în perspectiva pregătirii acestora, în timp, pentru virtualizare! Concluzii Am încercat
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
situație, sau a societăților totalitare Închise, În cea de-a doua situație. Rezultă de aici faptul că tipul moral de personalitate este, În mare măsură, și rezultatul influențelor exercitate de unele instituții asupra individului: familie, școală (model de educație, cultură, instrucție, conduităă, biserică (model spiritual-religios, moral etc.Ă, societate (model sociocultural, mentalitate, structurile politice ale statuluiă. Mediul de origine contribuie În mod esențial În a marca configurația tipului psihomoral al persoanei umane (rural, urban, agrar, industrial, cultural, spiritual etc.Ă. În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
structurile politice ale statuluiă. Mediul de origine contribuie În mod esențial În a marca configurația tipului psihomoral al persoanei umane (rural, urban, agrar, industrial, cultural, spiritual etc.Ă. În plus, sunt importante educația, modul de formare al individului, nivelul de instrucție etc. Persoana se va dezvolta normal numai În condițiile În care are la dispoziție modele pozitive, pentru care să opteze În mod liber. Impunerea unor modele stricte, rigide, va duce la formarea unor tipuri psihomorale defectuase, personalități cu o structură
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
asupra persoanei. Ei pot fi de două categorii: pozitivi, cu caracter stimulativ, sau negativi, cu caracter represiv. Prima categorie oferă perspectiva unei deschideri, pe când a doua pe Închideria orizontului vieții. Factorii pozitivi sunt reprezentați de nivelul de educație și de instrucție a individului, existența unor modele pozitive imitate de persoană, afirmarea liberă și dezvoltarea echilibrată a individului, Încrederea În sine, sentimentul securității și curajul de a acționa, autostimularea prin succesele obținute În viață, existența unui suport moral-religios. Factorii negativi sunt reprezentați
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
pozitive imitate de persoană, afirmarea liberă și dezvoltarea echilibrată a individului, Încrederea În sine, sentimentul securității și curajul de a acționa, autostimularea prin succesele obținute În viață, existența unui suport moral-religios. Factorii negativi sunt reprezentați de absența unei educații și instrucții corespunzătoare; prezența unor modele negative În formarea personalității și imitarea acestora, eșecuri, complexe de inferioritate și culpabilitate, claustrarea cu privarea de libertate, teroarea psihică sau tortura fizică, mizeria, sărăcia, foamea, lipsa de Încredere În sine și situațiile repetate de eșec
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
oferite și pe care și le-a interiorizat. Factorii formator-modelatori ai persoanei și ai vieții acesteia, atât negativi (eșecuri, suferințe cronice, somatice sau psihice, frustrări, situații castratoare, culpabilizări, situații de inferioritate etc.Ă, cât și factorii pozitivi (educație și cultură, instrucție, contactul cu modele pozitive, exemplare, succesul, interiorizarea unor valori morale și cultural-spiritualeă contribuie În mod decisiv la configurarea unei anumite forme de existență a persoanei. Nu numai tipul de persoană este cel care atrage sau respinge, ci și viața acesteia
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
toate”. Totul este un „accident al istoriei”, după care „lucrurile vor reintra În normal”. Dar, pentru asta, Îți trebuie o mare tărie de caracter. O mare forță sufletească. O anumită Înțelepciune pe care o dobândești printr-o educație și o instrucție solidă sau din propria ta experiență de viață. Obligat de a duce o viață dominată de „situații Închise”, prin exilul interior, eu pot compensa această stare de fapt prin construirea unor „situații deschise” În universul meu interior. Exilul exterior este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de vedere practic, fie obiectul sociologiei, fie al justiției. Acest aspect se datorează interpretării acestor tipuri de manifestare, În special a celor exterioare ca abateri de la norme, motiv pentru care ele sunt reprimate. Prevenirea lor se face prin educație, cultură, instrucție școlară, religie. Toate acestea demonstrează Încă o dată caracterul specific al patologiei psihomorale și diferențele care o opun patologiei medico-psihiatrice. Negarea nebuniei Nebunia este o experiență sufletească. Ea este interioară persoanei umane și, prin urmare, subiectivă. Ceea ce se vede În afară
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
pitarul Barbu sin Petre, tatăl lui B.), avea o moșie. Făceau parte din mica boierime, cu averea mereu în scădere după bejenia din vremea răscoalei lui Tudor Vladimirescu și după moartea prematură a tatălui, în 1824. B. și-a început instrucția școlară în familie, cu un dascăl grec. Din 1832 este elev la Colegiul „Sf. Sava”. Aici îl cunoaște pe Ion Ghica. De la profesorul bănățean Eftimie Murgu își însușește primele elemente de filosofie. La 19 ani se angajează în armată cu
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
o impune. În cadrul interviului, li s-a cerut deținutelor să vorbească despre: - familia de origine; - familia lărgită, tipul de relații existente între membri; - boli, obiceiuri, vicii (consum de alcool) existente în familia naturală, lărgită, istoria criminală a familiei; - nivelul de instrucție al părinților, ocupația, sistemul de valori și credințe ale acestora, poziția socială a familiei în cadrul comunității, relațiile cu aceasta, dacă a beneficiat de un climat educativ pozitiv, funcțional sau, dimpotrivă, de un climat distructiv, nefavorabil (familie dezorganizată); - visele, aspirațiile de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
comune cu partenerul de viață; - cum a decurs viața de familie în primii ani; - copiii; - istoricul relației violente cu victima și reacțiile acelora care au cunoscut abuzul; - strategiile lor de coping și de a scăpa din relația abuzivă; - victimă (familie, instrucție, statut, pregătire profesională, dacă bea, dacă mai era violentă și cu alte persoane); - dacă a fost ajutată de cineva din afară în a-și rezolva problema; - relațiile pe care le are, în perioada încarcerării, cu ceilalți deținuți și cu personalul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
i-am dat-o, munceam muncă fizică, i-am dat-o în numele tatălui..., Dumnezeu să o ierte, îmi pare rău până mor... Din cele relatate rezultă că inculpata a adoptat un comportament influențat de: - determinismul mesajelor parentale; - nivelul scăzut de instrucție; - mediul relațional; - atitudinea victimei față de fiică („nu permit nimănui...”), nevoia de a oferi acesteia ceea ce ea nu a avut, după cum am menționat anterior și faptul că i-a fost amenințată ,,dependența” - fiica; - consumul de alcool („am băut lichior...”); - gelozie - și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
analfabetă și era casnică. Au fost trei frați buni la părinți - inculpata și doi băieți și încă două fete ale mamei rezultate dintr-o căsătorie anterioară. Inculpata provine dintr-o familie modestă, săracă, fără posibilități materiale, cu un nivel de instrucție scăzut. Relațiile dintre membrii familiei lărgite se pare că erau amicale. În familia inculpatei exista un climat tensionat, generat de atitudinea tatălui: „Mai venea uneori beat și o dădea pe mama cu capul de pereți ... ea tăcea...”. Inculpata a absolvit
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
inculpatei. Ea s-a răzvrătit împotriva „haiducului”, și-a omorât modelul. A fost condamnată la 20 de ani de închisoare pentru omor deosebit de grav. Factorii care au favorizat producerea infracțiunii de omor: - determinismul mesajelor parentale - comportament antisocial; - nivelul scăzut de instrucție; - mediul relațional; - modelul - fratele pe care a încercat să-l copieze, ducând o viață libertină și nonconformistă; - structura sa psihotică; - structura nevrotică; - stimulul, contextul, care a favorizat trecerea la act; Nu întreține relații cu nimeni de acasă: „Nici măcar nepoatele nu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
într-un moment când Supraeul nu își mai îndeplinește funcția de control, de cenzurare/sublimare a impulsurilor agresive inconștiente. Este condamnată la 15 ani de închisoare. Factorii care au favorizat producerea infracțiunii de umor: - determinismul mesajelor parentale; - nivelul scăzut de instrucție; - dizarmonia personalității; - stimulul, contextul care i-a permis inculpatei să-și actualizeze, manifeste potențialul violent, agresiv. După condamnarea ei, familia băiatului este supusă unui proces de disoluție familială prin divorț: „După intrarea mea în pușcărie a vândut tot din casă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
vezi considerațiile teoretice). Copiii sunt instruiți de mamă să nu divulge situația din casă, să nu primească vizite pentru ca ceilalți să cunoască situația materială sau condițiile de locuit, ori eventualele turbulențe pe care tatăl alcoolic le poate provoca. Toată această instrucție reactualizată în permanență de mamă conduce cu timpul la o ,,secretomanie” împărtășită de toți membrii familiei - codependenți ai tatălui alcoolic. Fenomenul constituie un factor care împiedică de multe ori obținerea unor date reale cu privire la frecvența alcoolismului într-o anumită populație
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]