2,609 matches
-
a experienței respective. În condițiile introducerii și aplicării noului curriculum, conceptul central al proiectării didactice este demersul didactic personalizat, care exprimă dreptul cadrului didactic de a lua decizii asupra modalităților pe care le consideră optime în vederea creșterii calității procesului instructiv-educativ. Se pune accent tot mai mult pe răspunderea personală a educatorului pentru a asigura elevilor un parcurs școlar individualizat, în funcție de condiții și cerințe specifice. Reiese clar diferența dintre cele două modele analizate, diferență ce are ca element central aspectul necesității
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
și antrenării elevilor, concomitent cu evitarea monotoniei ce ar duce la dezinteresul acestora în privința participării active la lecții. II.2.b. Lecția de verificare a activității elevilor în orele de opțional “Abilitățile practice prin tehnica origami” Componentă esențială a procesului instructiv-educativ, evaluarea reprezintă încă un subiect controversat. Problemă veche, dar având mereu noi conotații, supusă în permanență cercetării și perfecționării, evaluarea în învățământ constituie un aspect ce prezintă încărcătură morală, deoarece prin ea se realizează clasificări, selecții, se etichetează valoarea - intelectuală
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
este un punct slab semnificativ din perspectiva realizării potențialelor influențe formativ-educative ale mijloacelor educației fizice și sportului; 1.2. în aceeași clasă regăsim elevi de vârste net diferite, altele decât vârsta școlară normală pentru acea clasă, aspect ce complică procesul instructiv-educativ ce poate fi realizat prin intermediul mijloacelor educației fizice și sportului; 1.3. clasele de alfabetizare ( 2 clase, 2 grupe băieți + 1 grupă fete), parcurg ciclul curricular de achizitii fundamentale și pe cel al dezvoltării fără a se lua în considerare
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
centrele de reeducare. Din acest punct de vedere școala din cadrul instituției penitenciare/centrului de reeducare este privită ca o școală normală; 6. Cadrul juridico-normativ este permisiv, uneori chiar favorizant, din perspectiva posibilităților și a necesităților de îmbunătățire continuă a procesului instructiv-educativ realizat în școlile organizate în cadrul centrelor de reeducare a minorilor; 7. Contribuția semnificativă pe care o poate avea utilizarea adecvată a mijloacelor specifice domeniului educației fizice și sportului în educarea și în socializarea minorilor internați în centrele de reeducare, intervenție
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
compatibilitatea eforturilor, a dificultăților cu capacitatea elevului, cu probabilitatea subiectivă a realizării sarcinilor școlare. Concordanța dintre cerințele obiectivelor instructive și răspunsul comportamentului elevului față de ele reprezintă condiția de bază a adaptării. Esența adaptării școlare constă în ajustarea informativă a produsului instructiv-educativ, pe de o parte, și a caracteristicilor și trăsăturilor de personalitate ale elevului, pe de altă parte. Dar este cunoscut că personalitatea copilului se află în continuă evoluție în timp ce exigențele școlare și alte pregătiri de specialitate sunt din ce în ce mai mari. Pregătirea
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
nu poate fi concepută fără analiza indicatorilor . Aceștia se referă la preferințele pe care un anumit elev le manifestă față de ceilalți colegi și ale acestora față de el. Aceste relații interpersonale se stabilesc între elevi cu ocazia participării lor la activitățile instructiv-educative. Deci adaptarea școlară nu poate fi realizată în condițiile unui climat oportun de disciplină, care exprimă respectarea cerințelor învățământului și regulilor de conduită în clasă, în școală și în mediul extrașcolar în vederea realizării ordonate și fecunde a activității școlare. În
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
de pregătire și particularitățile individuale ale elevilor, predarea acestora într-o anumită succesiune cu respectarea celor trei reguli clasice ale practicii didactice: de la simplu la greu, de la cunoscut la necunoscut. De asemenea este importantă participarea sistematică a elevilor la procesul instructiv-educativ. b) Oboseala care apare în urma depunerii unui efort mare scade capacitatea de lucru, coordonarea și controlul mișcărilor. De aceea este necesară o dozare corespunzătoare a efortului în lecție până la individualizare și întreruperea activității în capul apariției oboselii. c) Lipsa de
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
cu propria lor concepție, au ales din operele clasice tot ceea ce le trezea interesul, acele puncte de vedere de care se puteau servi pentru a-și argumenta ideile proprii. Lectura acestor opere le oferea sugestii și în rezolvarea unor probleme instructiv-educative. Astfel se explică faptul că aceleași idei pedagogice ale autorilor antici le găsim reluate în timp, uneori la distanțe de secole, în operele diferiților pedagogi. Nu este vorba însă de împrumuturi, ci de preluarea unor idei din trecut într-un
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
a-i da formă și a întreprinde ceva, tot așa să procedăm și noi în învățămînt: să pregătim mai întîi școala, după cum pasărea își pregătește mai întîi cuibul. Omul, fiind parte a naturii, trebuie să se supună legilor ei. Procesul instructiv-educativ trebuie să se desfășoare după anumite legi, la fel cum fenomenele în natură se desfășoară după legile lor proprii. Orice abatere de la aceste legi dăunează școlii. Dimpotrivă, observînd legea căreia, după părerea lui, i se subordonează totul în natură, poate
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
scrierea într-un mod cît se poate de plăcut, pe lîngă realizarea prăjiturilor care aveau forma unor litere, mai propunea și organizarea unor concursuri, cum ar fi tragerea la țintă în litere. El propunea educatorilor să se ghideze în activitatea instructiv-educativă după maxima: "Să instruim amuzînd". Rabelais considera că atunci cînd profesorul reușește să facă din învățare o activitate atractivă pentru copil, aceasta nu-i va mai apărea acestuia ca o corvoadă, ci ca o îndeletnicire plăcută. Desigur, acest lucru nu
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Feltre alterna la elevi activitatea intelectuală cu cea fizică. Zilnic, elevii erau înviorați prin exerciții corporale pentru ca, fiind mai sănătoși, să se întoarcă la studii mai vioi. Da Feltre era preocupat de odihna activă a elevilor în vederea creșterii eficienței procesului instructiv-educativ și pentru cultivarea forței și rezistenței fizice. Și Comenius era de părere că "atît mintea, cît și corpul au nevoie de o anumită relaxare, spre a nu se produce vreo forțare, opusă naturii. De aceea se recomandă ca și în
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
mai citim, fiecare se mărginește la fila lui."181 Rousseau considera că mult mai interesantă și mai instructivă decît învățarea după manualele școlare ar fi lecturarea marii cărți a naturii. Exagerînd, considera că nu este nevoie de manuale în procesul instructiv-educativ. O singură carte nu reprezenta nici un pericol și pe aceasta o putea citi Émile: Robinson Crusoe, fiindcă istorisea viața omului în mijlocul naturii și trezea stima elevului pentru artele manuale și dorința de a învăța o meserie. Pentru că avem nevoie absolută
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
el dorea să combată practica școlii medievale, întemeiată pe principiul unei educații autoritare, care nesocotea particularitățile copilului, înclinația către joc și libertatea sa. El a căzut însă în cealaltă extremă, ignorînd rolul important pe care îl are profesorul în procesul instructiv-educativ. Criticabilă este și teoria pedepselor naturale, deoarece nu ține cont de faptul că, lăsîndu-l pe copil să facă experiențe și să tragă singur concluzii este periculos, el putînd cădea victimă "pedepselor naturii". Deși ideea periodizării vîrstelor este una din cele
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
în mod rațional, care să le acorde ajutorul necesar pentru dezvoltarea forțelor lor umane. În acest scop se impune să cunoaștem copilul, fiindcă educația își înalță edificiul pe natura copilului ca pe o stîncă. Cunoscînd bine copilul, putem desfășura procesul instructiv-educativ avînd în vedere stadiul la care a ajuns acesta. "Așadar, toată învățătura de dat omului constă în arta de a ajuta această tendință către propria ei dezvoltare, și această artă se întemeiază numai pe mijloacele de a pune impresiile copilului
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
printr-un contact direct cu ea însăși și nu după experiențele altora"235. Ceea ce învață copilul prin el însuși, prin intermediul simțurilor, este fundamental, rămîne în mintea sa toată viața. Trebuie apreciat la el tendința de a elimina pedepsele din sistemul instructiv-educativ, de a dezvolta spiritul creator și inițiativa elevului. În ceea ce privește educația nu admitea decît o singură cale de influențare: exemplul, pentru că acesta nu violentează libertatea copilului. Acțiunea directă a educatorului se reducea la autoperfecționare, spre a putea fi un model pentru
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
a sa decît ar putea fi în alt caz"239. În stabilirea metodei de instruire să se pornească de la cunoașterea legilor naturii umane, pentru a se sprijini procesul dezvoltării acesteia. Spencer a stabilit următoarele condiții pentru buna desfășurare a procesului instructiv-educativ: a) aceasta să fie o reproducere în mic a procesului de constituire a civilizației; b) să aibă, pe cît se poate, un caracter spontan; procesul de instruire să fie self instruction; c) să fie însoțită de plăcere, să fie totdeauna
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
copiii să se poată exprima liber, pentru ca astfel să ne dezvăluie nevoile și aptitudinile lor care rămîn ascunse sau sînt reprimate atunci cînd ambianța împiedică activitatea lor spontană."266 Sistemul propus de Montessori diminuează rolul conducător al educatorului în cadrul procesului instructiv-educativ. Acesta se desfășoară într-un mod întîmplător, neorganizat conform unui scop, ținîndu-se seama numai de "puterile miraculoase" ale copilului. Educatoarea nu predă, doar ajută copilul să-și dea seama de materialul din jurul său și de întrebuințarea lui; ocupația și-o
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
cere înlocuirea interesului extrinsec cu cel intrinsec, cînd spune că elevul trebuie să învețe și din dorința de a cunoaște, nu numai din dorința de a învăța. Doar astfel devine învățămîntul atractiv. Educatorul, potrivit unei astfel de organizări a procesului instructiv-educativ, este cel care se mărginește doar la stimularea intereselor, nevoilor intelectuale și morale ale elevului, care va fi mai mult un colaborator al elevilor decît un învățător "ex cathedra", sarcina lui fiind de a-i ajuta pe elevi să asimileze
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
din ipostaza de obiect al formării și-i transformă în subiecți activi, coparticipanți la propria formare. Activizarea reprezintă, de fapt, mobilizarea tuturor forțelor psihice de cunoaștere ale elevului, pentru a obține în procesul didactic performanțe maxime, însoțite constant de efecte instructiv-educative în toate componentele personalității. Folosirea strategiilor de tip euristic, similare cercetării științifice, dă bune rezultate în planul însușirii temeinice a cunoștințelor, al formării priceperilor, deprinderilor. Atunci cînd sînt puși în ipostaza unor cercetători, elevilor le face o deosebită plăcere să
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
chiar mai mult decît atît, atunci cînd vizita diferite ateliere și era pus să și muncească efectiv acolo, problematizarea era folosită intens, Rousseau cerînd elevului să descopere știința și nu să o învețe. De asemenea, el cerea ca în procesul instructiv-educativ să fie folosite jocul și exercițiile. Tot în ghidul intitulat Învățarea activă 275 se mai menționează și faptul că metodele active implică o comunicare ale cărei elemente sînt: - Emițătorul: cel care gestionează posibilitățile mediului educațional, facilitează activitatea, intervine în situații
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
copilului. Se afirmă adesea că el a descoperit copilăria, remarcînd că fiecare copil are propriile particularități, cerințe și năzuințe. Copilul trebuie bine studiat pentru a putea organiza rațional educația lui. Școala contemporană insistă foarte mult asupra necesității organizării unui proces instructiv-educativ diferențiat și individualizat. Acest deziderat poate fi înfăptuit numai în condițiile unei bune cunoașteri a copilului. Rousseau înțelesese acest lucru și de aceea a insistat foarte mult asupra lui. Omul e bun de la natură și are nevoie de libertate pentru
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
financiare necesare modernizării. Asigurarea bazei materiale corespunzătoare, ușor adaptabile nevoilor educaționale a stat la baza reușitei actului educațional. Se remarcă în acestă perioadă de dezvoltare investițiile efectuate în modernizarea infrastructuri: reparații capitale la clădirile destinate învățământului, modernizarea spațiilor destinate procesului instructiv-educativ (laboratoare, cabinete, ateliere de instruire practică). Mare parte din mijloacele didactice (aparate, utilaje echipamente,mobilier școlar) au fost achiziționate din fonduri proprii, unele dintre dotările laboratoarelor și cabinetelor au fost realizate prin Ordin MECT, iar reabilitarea școlii s-a derulat
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
ultima perioadă școala - ca instituțiea răspuns provocărilor sociale prin inițierea unor parteneriate cu societatea civilă, comunitatea locală sau cu diferite instituții de cultură. Prin formele sale specifice (proiecte, parteneriate), activitățile extracurriculare reprezintă o necesitate în modelarea personalității copiilor în cadrul procesului instructiv-educativ. Este cunoscut faptul că personalitatea umană se îmbogățește și se formează treptat, din aspecte cât mai cuprinzătoare ale lumii înconjurătoare. De aceea activitatea elevului nu trebuie să se limiteze la spațiul și timpul școlar, acesta trebuie să ia contact cu
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
spațiul și timpul școlar, acesta trebuie să ia contact cu mediul natural și social ce presupune o gamă mai largă de relații, de comportamente. Ca o continuare firească a orelor de curs, activitățile extracurriculare pot realiza obiective prioritare ale procesului instructiv-educativ, cum ar fi: dobândire de cunoștințe noi din diverse domenii; completarea și sistematizarea unor cunoștințe; educarea atitudinii elevului față de învățătură și față de școală; cultivarea respectului față de semeni și față de sine; educarea în spiritul dragostei față de natură, față de patrie; dezvoltarea capacităților
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
intrării în producție a încă unui membru de familie care era sustras din circuitul de producție. Spitalul a oferit un teren propice de cercetare practică pentru clarificarea unor probleme teoretice și introducerea de noi metode terapeutice și profilactice. În direcția instructiv-educativă se realizează o mai bună continuitate și unitate a procesului educativ pe diferite trepte și în același timp înfiriparea unei profesionalizări prin terapie ocupațională. Deși activitatea de recuperare reclamă însemnate cheltuieli materiale și forță de muncă, având însă în vedere
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]