4,971 matches
-
ajutor direct și material pentru o persoană aflată în dificultate; poate ajuta la rezolvarea unor probleme practice, fiind utilă în special în faza deficitară/ cronică a situației problematice; constă în furnizarea de bani, bunuri sau servicii; funcția de suport material, instrumental presupune ca activități: * asistență pentru muncile gospodărești; * îngrijirea copiilor; * acordarea unor împrumuturi sau donații în bani; * transportul; * oferirea de bunuri materiale (mobilă, cărți, mașină de spălat, haine, etc.); * oferirea de ajutor în perioade critice, cum ar fi îmbolnăvirea sau decesul
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
care să beneficieze toți participanții" (Chelcea, Iluț, (coord.), 2003, p. 192). Ea are două dimensiuni: • o dimensiune gratificatoare: atunci când o persoană o solicită pe o alta să-i ofere răspunsuri încurajatoare pentru propria acțiune, sporindu-i securitatea emoțională; • o dimensiune instrumentală: atunci când realizarea unui scop solicită efortul concentrat al unor acțiuni inițiate de doi sau mai mulți participanți. În viață, distingem o cooperare spontană și o cooperare premeditată. Ele pot fi întâlnite la aceeași persoană (cu tendința de a activa în
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
aceste momente, cei aflați în preajma suferindului au un rol esențial. Persoanele care suferă au nevoie de suportul lor social. Acesta se referă la "ansamblul relațiilor interpersonale care îi asigură individului un liant afectiv pozitiv (simpatie, prietenie, dragoste), un ajutor practic (instrumental, financiar), dar și informații și evaluări referitoare la situația problematică" (Bruchon- Schweitzer și Dautzer, 1994, apud Rimé, 2008, p. 245). Așadar, suportul poate fi: emoțional, informațional și instrumental. a. Suportul emoțional vizează, cu predilecție, emoțiile și sentimentele persoanei care suferă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
asigură individului un liant afectiv pozitiv (simpatie, prietenie, dragoste), un ajutor practic (instrumental, financiar), dar și informații și evaluări referitoare la situația problematică" (Bruchon- Schweitzer și Dautzer, 1994, apud Rimé, 2008, p. 245). Așadar, suportul poate fi: emoțional, informațional și instrumental. a. Suportul emoțional vizează, cu predilecție, emoțiile și sentimentele persoanei care suferă. Sunt prioritare manifestările de atașament cu caracter necondiționat. În context, "persoana care suferă scrie B. Rimé (2008) trebuie să simtă că liantul social este solid, oricât de grea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să înțeleagă situația cu care se confruntă, să se distanțeze de ea și să-și modifice perspectiva imediată referitoare la aceasta (este vorba de o reevaluare mai calmă, mai detașată a situației care a stat la originea suferinței). c. Suportul instrumental se referă la intervenția anturajului asupra situației persoanei afectată de suferință. Persoanele din preajma ei își oferă serviciile și aduc un ajutor material concret, destinat modificării într-o manieră semnificativă a sursei care provoacă suferința (Rimé, 2008, p. 247). Profesorul belgian
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
particulare ale funcționării psihice sau anumite aspecte somatice. Examenul somatic este după caz necesar, iar clinicianul va trebui să colaboreze cu pediatrul și neurologul pacientului. Explorările psihologice se referă la: * diferite teste psihologice, * la achizițiile școlare, * la bilanțul principalelor funcții instrumentale (bilanț de limbaj, bilanț psihomotor) (Marcelli, 2003)76. Pentru, conturarea unui psihodiagnostic complet se utilizează corelat testele de dezvoltare(abilități sau achiziții educaționale), instrumentele de măsurare tip screening, testele de inteligență și performanță și testele proiective. Testele de măsurare de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
disfuncționale. Credințele reprezintă structuri de bază de natură profundă, necondiționale și care sunt percepute de subiect ca fiind "adevăruri incontestabile" cu privire la sine însuși ("sunt un ratat"; "sunt lipsit de valoare"; "sunt o ființă inferioară"). Supozițiile, sunt structuri condiționale cu caracter instrumental care pot fi privite ca reprezentând niște legături ce se stabilesc între evenimente și aprecierile referitoare la propria persoană (de ex: dacă nutresc gânduri rele, înseamnă că sunt o persoană rea). Influența gândurilor negative automate în declanșarea și menținerea depresiei
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
preferințele Germaniei o încurajează să rămână devotată unui tipar al activității instituționalizate internalizat mai profund decât prevede neorealismul sau instituționalismul. Între 1989 și 1999, atât cadrul de securitate atlantic, cât și instituțiile europene au avut o valoare intrinsecă, și nu instrumentală, de cadru normativ pentru decidenții politici germani. Această perspectivă este compatibilă cu caracterizarea făcută de Anderson și Goodman preferințelor Germaniei din timpul perioadei unificării. Totuși, această evaluare depinde foarte mult de validitatea tezei potrivit căreia Germania a dobândit o putere
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și orientate în favoarea intereselor mediului de afaceri japonez. Într-adevăr, gradul de politizare a investițiilor Japoniei prin ADB este atât de puternic, încât Wan l-a interpretat drept dovadă că decidenții politici japonezi îi acordă o valoare intrinsecă, și nu instrumentală. Autorul subliniază că comportamentul Japoniei "nu poate fi explicat pur și simplu ca o coincidență între ce dorește Japonia și ce dorește ADB. ... Japonia își definește dorințele în funcție de dorințele băncii" (Wan, 1995, p. 527). Afirmația lui Wan rămâne neconvingătoare pentru că
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
au schimbat în funcție de capacitățile ei relative, iar atitudinile față de intervenție și regimul de non-proliferare, precum și față de includerea în OMC indică tipare de comportament care pot fi asociate cu predicțiile neorealiste. Instituționalismul Potrivit teoriei instituționaliste, instituțiile internaționale pot dobândi o valoare instrumentală pentru state. În anumite condiții, statele vor fi încurajate să instituționalizeze aspecte ale interrelaționărilor lor, atunci când acest lucru facilitează urmărirea intereselor naționale. Totuși, când instituționalizarea impune costuri nete statelor, cerându-le un grad ridicat de adaptare și ajustare, ele vor
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
extinsă în mod legitim și asupra comportamentului pe parcursul anilor 1990. Contrar neorealismului, Germania unificată nu a început să-și relaxeze principalele angajamente instituționale din cadrul NATO și al Uniunii Europene. Contrar instituționalismului, recursul Germaniei la instituții a reflectat nu numai calcule instrumentale ale intereselor, ci și felul în care angajamentele instituționale îi remodelaseră preferințele de politică externă. Astfel, există dovezi care indică faptul că Germania internalizase extensiv normele cooperării asociate cu instituții multilaterale importante din sistemul internațional. Potrivit lui Heginbotham și Samuels, putem
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
000); bibliotecari, arhivari, conservatori (12 000); cadre din presă, editare, audiovizual și spectacole (11 000); cadre artistice din spectacole (6 000); cadre tehnice din realizarea spectacolelor live și audiovizuale (9 000); artiști plasticieni (20 000); artiști profesioniști din domeniul muzicii instrumentale și vocale (16 000); artiști dramatici, dansatori (12 000); profesori de artă (22 000); artiști de varietăți (9 000). După Alain Desrosières și Laurent Thévenot, Les Catégories socio-professionnelles, La Découverte, Paris, 2000, p. 107. Difuzarea modelului în sfera culturală Exemplaritatea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în formula nouă (iulie 1985), de "drepturile autorilor și ale artiștilor-interpreți, ale producătorilor de fotograme și videograme și ale întreprinderilor de comunicații audiovizuale" (Codul de proprietate intelectuală, legea din 1 iulie 1992). Artistul-interpret este "cel care reprezintă, cântă vocal sau instrumental, recită sau execută în orice altă manieră o operă literară, artistică, un număr de varietăți, de circ sau de marionete". Dacă interpreții pot beneficia, prin extensie, de aceleași drepturi ca și autorii, în privința dreptului moral nu există o echivalență strictă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
prin "cuceriri succesive și convergente", după cuvintele lui Mesnard, fără să se acorde prea multă atenție calității bunurilor și serviciilor care rezultă; astfel, se comandă sau se organizează ca după un "catalog", într-o stare de spirit comparabilă cu raționalitatea instrumentală, dar fără vreo preocupare pentru sensul implicat în aceste operațiuni (Friedberg și Urfalino, 1984); modurile de evaluare a politicilor culturale: se pune întrebarea dacă există indicatori ai democratizării culturale (și, dacă da, care sunt aceștia?). Este cultura reductibilă la procesul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
rămășițele mortuare ale princesei Maria Obrenovici, născ. Catargi, mama principelui domnitor al Serbiei. Cortegiul a pornit de la gară în sunetul muzicei, iar osemintele au fost înmormîntate la biserica Sf. Spiridon. De mirare a fost însă că la gară atât muzica instrumentală cât și corul au început să cânte deodată arii cu totul deosebite și cu toate acestea corul nu-și ieșea din tact. Asta poate fi o dovadă pentru talentul muzical al coriștilor, însă nu credem să fie și cuviincios mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
eșuat de fiecare dată. Și atunci, la ce mai folosește o introducere în teoria de bază a unei discipline, dacă ea constă într-o analiză istorică și conceptuală a unui mare eșec? Cercetătorii sînt interesați de teorii pentru valoarea lor instrumentală. Teoriile sînt instrumente care fac posibile, cu ajutorul legăturilor cauzale, explicațiile cu privire la fenomene; iar în științele practice, cum ar fi politica, ne arată cum putem descoperi cele mai potrivite opțiuni în ceea ce privește politicile. Avînd în atenție această concepție asupra teoretizării, lucrarea de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
deopotrivă modul ideal de a explica comportamentul și un ghid al formulării unei politice externe raționale. Nivelul analitic este în primul rînd o analiză a relației între mijloacele și scopurile acțiunii, bazată pe ceea ce Weber numea zweckrationalem Handeln (acțiune rațională instrumentală). Partea prescriptivă a conceptului este similară cu conceptul tradițional de raison d'état, așa cum a fost el formulat de Friedrich Meinecke, un istoric pe care Morgenthau îl admira și a cărui definiție a acceptat-o ca fiind analogă cu a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
baza idealului maximei raționalități, înțeleasă ca interes național. Acest model presupune că factorii interni care influențează luarea deciziilor sînt constanți și de aceea neglijează analiza lor. Paradigma cibernetică (modelul al doilea: procesul organizațional) vede deciziile ca fiind nu consecința raționalității instrumentale, ci rezultatul procesului de luare a deciziilor sub imperiul inerției organizaționale. Aceasta se aplică adunării informațiilor necesare pentru o corectă evaluare a amenințărilor; de exemplu, o birocrație are doar cîteva categorii cu ajutorul cărora poate clasifica și înțelege evenimentele. Ea se
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
statelor și a reprezentanților lor, al treilea model ia în considerare politica intraguvernamentală pentru a înțelege luarea deciziilor. În fine, Steinbruner a adăugat un al patrulea model, paradigma cognitivă. Aici, din motive psihologice, deciziile ar putea să nu reflecte raționalitatea instrumentală. Nici receptarea, nici prelucrarea informațiilor nu este ghidată în mod necesar de rațiune. Modelele pot fi rezumate după cum urmează (vezi tabelul 5.1). Tabelul 5.1 Modelele de analiză a politicii externe (Allison/Steinbruner) rațional non-rațional impersonal modelul I: actorul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de Habsburg. Cum mobilizarea parțială nu era prevăzută în procedurile militare standard, a fost inițiată mobilizarea generală, care a constituit unul din motivele declanșării primului război mondial. Al treilea principiu al procesării spune că evoluția internă decurge sub forma învățării instrumentale. Așa cum am văzut, informațiile sînt întotdeauna decodate astfel încît să se potrivească unui canal prestabilit de feedback. Dacă informațiile intrate necesită o altă reacție, sînt aplicate secvențial alte proceduri de operare standard. O adaptare a procedurilor survine numai dacă secvența
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în primul capitol: deși se poate admite că unele pasaje din lucrarea lui Allison pot lăsa o impresie diferită, este mai potrivit să-l interpretăm pe Allison ca fiind interesat în primul rînd de funcțiile constitutive, și nu de cele instrumentale ale teoriei. El se preocupă de felul în care modelele contribuie la construirea unei interpretări, și nu de felul în care modelele pot deveni teorii mai generale. "Eu cercetez influența presupozițiilor neconștientizate asupra gîndirii noastre despre evenimente cum ar fi
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cooperării nu ca absență a conflictelor, ci "ca un proces care implică folosirea neînțelegerilor pentru a stimula ajustările reciproce" (Keohane 1984: 46). Acesta este în mare măsură un argument tradițional în favoarea balanței puterii. Keohane rămîne la o viziune realistă, adică instrumentală, asupra rolului normelor, atunci cînd scrie că "nor-mele și regulile regimurilor pot avea efect asupra comportamentului, chiar dacă ele nu întruchipează idealuri comune, dar sînt folosite de state și corporații animate de propriile interese, angajate într-un proces de adaptare reciprocă
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
regimurilor pot avea efect asupra comportamentului, chiar dacă ele nu întruchipează idealuri comune, dar sînt folosite de state și corporații animate de propriile interese, angajate într-un proces de adaptare reciprocă" (Keohane 1984: 64). De asemenea, viziunea sa asupra cooperării este instrumentală: "Analiza alegerii raționale este folosită în această carte nu pentru a întări părerea convențională conform căreia cooperarea este ceva rar în politica mondială, ci pentru a arăta că ea poate fi promovată chiar și de guvernele pur raționale, conduse strict
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de relații internaționale". (Keohane 1984: 78) Pentru el, teoriile realiste limitează "interesele reciproce din politica mondială [...] la interesele de unire a forțelor împotriva adversarilor" și astfel "nu țin seama de rolul instituțiilor" (Keohane 1984: 62-3). Totuși ideile sale cu privire la rolul instrumental al instituțiilor sînt cu siguranță luate în seamă - aproape toți scriitorii clasici realiști au fost, nu trebuie uitat, specialiști în drept internațional. El prezintă realismul ca implicînd "inevitabilitatea fie a hegemoniei, fie a conflictului" (Keohane 1984: 84). Aceasta este o
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
vor ciocni o mulțime de idoli (Weber 1988 [1919]). Nu există nici soluție rațională, nici soluție divină la pluralitatea valorilor. De aceea, modernitatea este ambivalentă. Ea eliberează indivizii de regulile arbitrare, dar îi poate încătușa în rețeaua crescîndă a raționalității instrumentale, cușca de fier a lui Weber. În acest context a apărut o nouă comprehensiune de sine a individului, o nouă subiectivitate. Ea își are originile în ceea ce Aron (1969: 287) numea ambiție prometeică a modernității timpurii, adică ambiția de a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]