9,535 matches
-
condițiile în care nu era nici lucrător consular. De acest domeniu a trebuit să se ocupe în toți cei peste 3 ani cât a fost plecat la post, întrucât activitatea o impunea, existând o emigrație românească numeroasă (economică din perioada interbelică, regalistă și politică din perioada postbelică). A fost necesar un program zilnic de audiențe (câte 4-5 ore) pentru a rezolva îndeosebi probleme de vize și succesiuni. În plus, se impunea legătura cu 2-3 avocați pe probleme punctuale legate de succesiuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
vă vîr în cap că amănuntele de genul ăsta sînt extrem de importante, zice domnul Președinte, așezîndu-se în capul mesei din sufragerie, făcîndu-le semn și celorlalți să ocupe scaunele rămase libere. — Lucrătură de mînă, observă Monte Cristo, trecînd în revistă mobilele interbelice de Arad, covoarele caucaziene și porțelanurile de prin vitrine. — Faptele semnificative ale istoriei au fost posibile doar cu ajutorul păturilor de jos ale societății, reia domnul Președinte, simțind tapițeria scaunului arcuindu-i-se sub șezut, v ați dat seama de asta
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
și o deplin... recunoaștere național...; afabil conlocutor și persistent activist civic, este o prezent... mediatic... și social... dintre cele mai admirate. Dar ceea ce îl singularizeaz... și mai mult pe Daniel D...ianu într-un mediu profesional ale c...rui tradiții interbelice s-au relansat cu greu în 1990, dup... o trist... traversare a deșertului în care, din fericire, unii specialiști au subzistat într-un fel sau altul (adesea f...cand compromisuri cu aparatul statului-partid), este vocația să de intelectual public. Filozofii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
a Uniunii Europene. S... trec acum la particularit...ți ale contextului românesc? În primul rând, este de subliniat nevoia de a continua dezinflația, de a ajunge la o inflație sc...zut.... Avem o mare „chestiune agricol...”, care dateaz... din perioada interbelic... - 12% contribuția agriculturii la PIB, în timp ce populația ocupat... în mediul rural este de circa 40%. Contribuția la buget este nesemnificativ..., mare parte fiind agricultură de subzistent.... Acest dat structural explic... parțial de ce veniturile bugetare din România sunt cu 5-6% din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
Ziarul Financiar 28 martie 2006 „Noii economiști” Am citit cu interes însemn...rile lui Mircea Vulc...nescu privind „Nouă generație” (Tan...ra generație, Editura Compania, București, 2004); gândurile sale, ale lui Mircea Eliade și ale altor vârfuri spirituale ale perioadei interbelice într... în rezonant... cu idei, cu aspirații, cu misiunea elitelor intelectuale din perioada de dup... 1989. Optimism, dar și pesimism, euforie, dar și depresie; exist... similitudini, dar și diferențe notabile. Nu-mi propun s... fac o paralel... între cele dou
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
a murit într-un lag...r rusesc, într-un gulag, si care a evidențiat regularit...ți în statistică evoluției economice pe termen foarte lung). Mai tarziu, Joseph Schumpeter (mare economist n...scut la Viena și emigrat în SUA în perioada interbelic...) a legat ciclurile lungi de str...pungerile tehnologice majore. Teoria convențional... a comerțului internațional, a specializ...rii potrivit avantajelor comparative, spune c... toți participanții la schimb au de câștigat, chiar dac... inegal. Realitatea este ins... mai complex..., relevând asimetrii flagrante
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
încearcă să atragă atenția asupra lui făcând mult zgomot pentru nimic). Iată ca exemplu un scurt fragment din articolul Un pericol pentru Cluj-Napoca: organizația „Sarmisegetuza“, publicat de clujeanul Tiberiu Fărcaș în ziarul Mesagerul: „Din mormintele urât mirositoare ale totalitarismului românesc interbelic strigoii se întorc periodic, cu noi proiecte politice. Ei nu mai luptă contra parlamentarismului și a democrației liberale, care le-a dat (și le dă) drept de exprimare, ci vor să asaneze România încercând să înlocuiască acum un sistem, cel
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
lui Rákóczi, dar clădită Încă din 1481. Avea de asemenea, În hotarul dinspre Rătești, un conac pentru o parte din administrația Întinselor moșii ale lui Sándor Károlyi și ale urmașilor lui. Găzduia de bună seamă mai multe cîrciumi, iar În interbelic aici funcționase pretura plasei. La recensămîntul din 2002, Înainte de a fi ridicat la rangul de oraș, număra peste 6.400 de locuitori: români, germani, maghiari, șvabi, țigani, rromi și un japonez. De vreme ce unii nemți s-au declarat germani, alții șvabi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
această precizare pentru că, citindu-l pe Bielawski, rămânem cu impresia că Stăniloae ar fi un „produs” quasi-integral al teologiei grecești, cu câteva „retușuri” operate la München și Paris. În opinia mea, dimpotrivă, el întruchipează exact tipul intelectualului român din perioada interbelică, cu toate bunele și relele acesteia 182. Iar modelul său în materie de creație teologică este tot un român, controversatul Nichifor Crainic, director al revistei Gândirea, politician naționalist și apărător al tradiției mistice bizantine. Crainic a fost cel care a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
că în casă se începuse curățenia de primăvară și nimic mai mult. Iorgule, aici ai uitat ceva de care s-ar putea să ai nevoie! îi atrase atenția Stelian fratelui său, arătându-i într-un colț un aparat de radio interbelic, care arăta în bună stare. Iorgu dădu din mână și spuse că era prea mare ca să mai aibă loc în portbagajul mașinii. Recuperă, totuși, dintr-o altă încăpere, o icoană cu Sfântul Gheorghe, uitată pe un perete. În camerele de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
pentru o vreme, nu avu nimic împotrivă și Mișu Leibovici începu să-i vorbească despre acest fiu al său, la care ținea și pe care îl iubea tot atât de mult ca și pe ceilalți fii, în ciuda militantismului său kominternist din anii interbelici, care-i adusese condamnarea la închisoare, și a unor neînțelegeri dintre el și restul familiei. Coborându-și prudent glasul, Mișu Leibovici îl surprinse pe Stelian și cu alte destăinuiri. După ce îl dăduseră afară din Ministerul de Interne, fiul său își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și conducătorul de facto al statului român nu îi păru lui Nando Rossi altfel decât îl știa din pozele oficiale. Era însă prima dată când îl vedea în carne și oase. Fostul electrician, fostul lider de sindicat, fostul agitator comunist interbelic trecut prin lagăre și închisori, ajuns la cârma țării în urma tancurilor sovietice arăta exact așa cum trebuie să arate un lider proletar din România: vânjos, bine legat, nu prea chipeș, dar totuși înzestrat cu o anumită carismă pentru ochii și inimile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
să plece la București, cu toate lucrările terminate și gata de predat. Cei de la regiune nu avură nimic de obiectat, în afară de câteva mărunțișuri fără importanță. Funcționarii bucureșteni, dintre care unii se întâmpla să fie oameni de bună și veche formație interbelică, aflați de o viață în serviciul finanțelor românești, găsiră chiar vorbe de laudă pentru felul în care fuseseră întocmite acele acte și îi propuseră lui Virgil, mai în glumă mai în serios, să-l detașeze la regiune pentru vreun an-doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
mai puțin sentimental de a fi, Sever își felicită călduros discipolul, urându-i nici mai mult nici mai puțin decât să ajungă cât Țițeica de mare. Apoi, într-o rară pornire de generozitate, el îi oferi în dar toată colecția interbelică a "Gazetei matematice", pe care o păstra cu sfințenie, sub lacăt, în sertarele biroului său (mai ales că, în câteva numere din anii 30, figurau și unele contribuții de-ale lui, din anii studenției politehnice). Mai mult decât atât, abandonându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
luase de mai multe ori pe fată să asiste la cursurile profesorului Barbilian, așa cum își exprimase odată dorința. La aceste cursuri, Felicia îl urmărise cu interes pe profesor, părând că se străduia să-l identifice în el pe marele poet interbelic, ale cărui poezii le citise, ca și ceilalți colegi ai ei, în mod conspirativ, deși omul era în viață și liber să-și desfășoare activitatea profesorală universitară. Dar, cum acesta nu se abătea în cursurile sale nici cu o iotă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ochelarilor de pe nas și îndemnându-l să intre și să se simtă ca la el acasă. Era un bătrân foarte înalt, uscățiv și cu părul albit complet, cu un aer demn și destul de distins, de fost funcționar în vreun minister interbelic sau ceva asemănător. Să ne scuzi, că la noi e un pic cam deranj, glăsui bătrânul, conducându-i printr-un mic coridor, unde se vedeau înșiruite pe lângă pereți teancuri de ziare îngălbenite și cărți, tablouri și o serie de obiecte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Ieșiră apoi cu toții din universitate și trecură pe la arhitectură, unde li se alăturară încă doi studenți. De la arhitectură mai merseră vreun sfert de oră pe bulevard, o cotiră pe câteva străduțe lăturalnice și intrară într-un bloc elegant din epoca interbelică, cu numele proiectantului Asquini înscris pe o plăcuță de marmură fixată la intrare. Acolo locuiau, cu chirie, cei doi studenți de la arhitectură, veri și prieteni de altfel. Fiți atenți, îi preveni unul dintre ei, apucând-o înaintea lor pe scări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
a adera la mișcarea cremaționistă. Ulterior acestui moment Șerboianu devenea preot la Crematoriul Cenușa din București, unde ar fi activat până la 1938, conform lui Lucian Predescu și a unei note de subsol din volumul de documente privind țiganii din România interbelică, publicat de către Lucian Năstasă și Andrea Varga 55. Însă faptul că Șerboianu publica articole în Flacăra Sacră, revista cremaționiștilor români, și după 1938, arată că și după acest an el a rămas în legături strânse cu aceștia. Trecerea sa în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Național Creștin, condus de Octavian Goga, pe când un alt lider al țiganilor, Gheorghe Niculescu, încerca să direcționeze voturile înspre Partidul Național Liberal. De altfel, ziarul Țara Noastră, condus de către Octavian Goga, edita un supliment și pentru țigani, înspre sfârșitul perioadei interbelice. Pe de altă parte, retragerea sprijinului Patriarhiei pentru acțiunile de misionarism printre țiganii vremii ale lui Lăzurică și treptata orientare a forului conducător ortodox înspre Gheorghe Niculescu au reprezentat un alt motiv de apropiere a celor doi. Petre Matei a
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
România. Probabil faptul că în România, țară predominant ortodoxă, se reușise în 1928 să se deschidă un crematoriu (primul într-o țară predominant ortodoxă și primul în Peninsula Balcanică) a constituit rațiunea esențială a unei asemenea situații. Totodată, cremaționiștii români interbelici se refereau în formule pline de respect față de arhimandrit, apreciat îndeosebi pentru curajul său de a se pune de-a curmezișul criticilor din partea Bisericii Ortodoxe Române. De pildă, V.I. Zorca, luând poziție față de lipsa de constanță a Bisericii Ortodoxe Române
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
mulțumiri imediat după ce se exprima deplina gratitudine față de primarul Bucureștiului de atunci Victor Dombrowski pentru ajutorul dat dezvoltării crematoriului din Capitală. Din citatele precedente se poate observa lesne un element caracteristic atât discursului cremaționist dar și celui tradiționalist din perioada interbelică: este vorba despre uzul triumfalismului ca și caracteristică a discursului, atât pro cât și contra cremațiune. Utilizarea acestuia se explică prin miza disputei, dar și prin faptul că ambele tabere căutau să convingă publicul neutru atât de justețea cauzei ce
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de articole asupra cremațiunii. Pe de altă parte, este foarte adevărat faptul că preoții ortodocși înșiși, în ciuda deciziilor sinodale din 1928 și 1933, continuau și continuă să săvârșească serviciul religios pentru cei incinerați. Parcurgerea tuturor rapoartelor de activitate din perioada interbelică ale Societății "Cenușa", parcurgerea colecției revistei Flacăra Sacră, precum și a materialului documentar aflat în arhiva Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane (ACCU) din București, privind mișcarea cremaționistă și crematoriul Cenușa, nu relevă faptul că Calinic Popp Șerboianu ar fi deținut vreo
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
pe cât posibil să adopte o atitudine echilibrată față de mișcarea cremaționistă din România, cu toate că făcea parte din ea și îi aducea servicii deosebite. După cum am mai precizat în cartea mea dedicată istoriei cremațiunii în România secolelor XIX-XXI, mișcarea cremaționistă din perioada interbelică, după edificarea crematoriului Cenușa, s-a confruntat cu mari dificultăți financiare. În fapt, majoritatea lucrărilor efectuate pentru acest edificiu au fost făcute utilizându-se credite pentru fiecare dintre acestea. Ajutorul financiar dinspre Primăria București a fost valabil doar în primii
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
dintre aceștia fiind Calinic I. Popp Șerboianu, cu un împrumut de 10.000 de lei. Gestul arhimandritului reliefează, din nou, implicarea sa militantă în cadrul mișcării cremaționiste din epocă 111. O altă dovadă a adeziunii arhimandritului în mișcarea cremaționistă din România interbelică o reprezintă participarea acestuia la un concurs organizat de Societatea Cenușa în 1937. A fost vorba despre un concurs ce propunea cititorilor revistei Flacăra Sacră găsirea unei inscripții potrivite, formate din cinci cuvinte, pentru frontispiciul crematoriului care "să corespundă tradițiunii
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Șerboianu era prezent în paginile revistei Flacăra Sacră de la primul număr al acesteia, în decembrie 1934. Acest lucru demonstrează că, în acel moment, arhimandritul trecuse pe deplin în tabăra celor susținând arderea cadavrelor. Rolul său în cadrul mișcării cremaționiste din România interbelică devenea fundamental, fiind primul (dar și ultimul, deocamdată) reprezentant a Bisericii Ortodoxe Române care își asuma o asemenea opțiune. Aceasta nu era una teoretică, ci practică, pentru că prin articolele sale asupra cremațiunii Șerboianu devenea un militant cremaționist, care implicit făcea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]