3,324 matches
-
Bundesbank-ul a ridicat ratele dobînzilor pentru a atrage capitaluri pentru finanțarea emancipării estului și a evita astfel o creștere nepopulară a impozitelor. Și atunci pe ce se bazează vorba lui Moromete refuzul danez de integrare monetară, într-o lume a interdependențelor multiple? Mai întîi, poate, pe faptul că economia merge bine, iar coroana daneză e relativ stabilă, apoi pe sistemul bancar danez, foarte modern și solid construit. Este singurul sistem bancar din lume organizat pe trei paliere: Banca centrală daneză (Danish
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
butoriană asupra lecturii lumii cadrează cu discursul semiotic pe tema intertextualității, văzute ca "indice al măsurii în care textul citește istoria și se inserează în ea" (Antologia Tel Quel: 1980, 266)14. Datorită relației hipotext/hipertext, care poate merge până la interdependență, fragmentarismul literaturii este pus sub semnul relativității. "Rescrierea are loc în cursul producerii literare. Ea asigură continuitate în istoria literară și presupune opere noi" (Cusset:1999, 271). Legăturile intertextuale, precum și conștientizarea, de către text, a propriei condiții în literatură îndepărtează orice
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
și nu centrifugă, tendință ce face ca manifestările artistice, literare, culturale, în genere, ale unei perioade să fie consonante: "Sincronismul înseamnă, după cum am spus, acțiunea uniformizatoare a timpului asupra vieții sociale și culturale a diferitelor popoare între dânsele, printr-o interdependență materială și morală. Există, cu alte cuvinte, un spirit al veacului sau ceea ce numea Tacit un saeculum, adică o totalitate de condiții configuratoare a vieții omenirii"14. Astfel încât, conform aceluiași Iulian Boldea, "modernismul românesc este, s-ar putea spune, fructul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
sau volumele deconstrucției. 3.1.1.1. Metafore successive Numim metafore successive acel lanț metaforic din cadrul volumelor poetei, care se nasc una pe cealaltă, generând un context complex, cu structuri stilistice și semantice, aparținând unui camp comun și aflate în interdependență. Pentru Cicero (De oratore), alegoria, ca figură de stil, este acel ansamblu de metafore successive, însă cel care introduce propriu-zis conceptul este teoreticianul american, Michael Riffaterre (1924-2006), care în lucrarea Essais de stylistique structurale 36 se ocupă de "metafora în
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
romantic mai sus amintit alege drept cadru prielnic pentru desfășurarea amorului, natura, pe care o încarcă adesea cu semnificații specifice, adăugând elementelor cadrului terestru (luna, codrul, izvoarele, brazii, munții), pe cele ale cadrului cosmic (luna și stelele, cerul) aflate în interdependență și în armonie deplină, Ana Blandiana alătură aceste elemente simbolului copilăriei, destructurând oarecum canonul paradigmatic romantic. Vârsta iubirii, a fericirii și a armoniei depline este copilăria, care generează sentimente profunde asemenea amorului adolescentin sau din tinerețe: "Lăsați ploaia să mă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Adolescenți frumoși sau doar femei", "Era atâta liniște că timpul/ nu îndrăznea să spună vreo secundă,/ Cerul nu rostea niciun nor,/ Apa nu-ngăima nicio undă/ (...) Era atâta dragoste pe ape/ Că nu ne puteam scufunda" etc. Într-o strânsă interdependență cu acestea, motivul visului, dublat de cel al somnului, constituie o altă cale de pătrundere în spațiul abscons al copilăriei. Visul funcționează asemenea oglinzii, el reconstituind trecutul prin readucerea lui virtuală în prezent. Cel care introduce visul este somnul, "motivul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
vol. II 1976, vol. III 1984, vol. IV 1989. Simion, Eugen, Întoarcerea autorului, București, Editura Minerva, 1993. Simuț, Ion, Incursiuni în literatura actuală, Oradea, Editura Cogito, 1994. Simuț, Ion, Doi nartori în conflict, în "România literară", 43 (1990). Smeu, Gheorghe, Interdependența valorilor în literatură, București, Editura Academiei, 1987. Ștefănescu, Alex, Mesaj existențial, în "România literară", 30 (1996). Ștefănescu, Alex, Ana Blandiana, în "România literară", 11 (2002). Ștefănescu, Alex, Istoria literaturii române contemporane, București, Editura Mașina de Scris, 2005. Tâlvâc, Diana Ana
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
o redefinire a valorilor fundamentale ale eticii În afaceri, precum loialitatea, responsabilitatea, corectitudinea sau fidelitatea. Reușita În afaceri este din ce În ce mai mult raportată la „lucrul bine făcut”, profitul fiind doar un rezultat al acestui tip de reușită. Într-o lume a interdependențelor și a revoluției informaționale, corectitudinea În afaceri nu mai este o alternativă, ci unica soluție de a rezista Într-un domeniu În care fiecare este din ce În ce mai exact și cuprinzător informat despre ceilalți participanți. Este și o
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
gradul de turgescență. Un fruct de măr în primele stadii ale maturității diferă mult din acest punct de vedere de același fruct sau altele, aflate la maturitatea fiziologică. Gradul de fermitate Gradul de fermitate (numit și fermitate structo-texturală), rezultă din interdependența dintre textură și structură. Produse elastice. Fructele și legumele cu membrane celulare subțiri, cu celule epidermice mai puțin modificate (cazul cireșelor, vișinelor, prunelor, strugurilor, afinelor, coacăzelor, tomatelor, castraveților), au la o perioadă de timp după recoltare o fermitate slabă, dar
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
spiritualitatea inefabilă a nivelului valoric interior. Astfel, nefiindu-i la îndemînă Absolutul, el se mișcă într-un mediu prin excelență ambiguu și dualist și caută să se integreze, într-un mod cît mai subtil, în acest mecanism de norme și interdependențe, de tendințe și funcțiuni, de valori și libertăți, pentru relevarea a ceea ce ne-am obișnuit să numim esența umană. Mai mult, asemenea mecanisme complexe, ce reglează majoritatea relațiilor dintre indivizi, au dat naștere unor entități cvasiontologice, avînd statut clar de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
între bunurile publice și bunurilor private; * reputația, cu scopul de a asigura o împărțire echitabilă a veniturilor între diferiți subiecți economici. Este o viziune formală și normativă pedagogică, dacă vreți dar mai puțin realistă, pentru că în practică există necesarmente multiple interdependențe între elementele trilogiei lui Musgrave. Statul contemporan consistă, cum am mai spus, într-o rețea de organizații și instituții diverse ce intervin în grade diferite la diferite niveluri ale societății. Sintagma "autorități publice" este, de aceea, foarte potrivită. Dacă guvernul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
prim timp, teoria neoclasică demonstrează că piețele perfect concurențiale conduc la o alocare optimală a resurselor, în sensul accepțiunii lui V. Pareto. Dar acest fapt nu este valabil decît în absența randamentelor crescătoare, a bunurilor publice (serviciilor colective) și a interdependențelor dintre satisfacțiile indivizilor (efecte externe). În aceste trei cazuri, libera concurență nu mai conduce la un optim de tip paretian și intervențiile statului sînt necesare pentru a corecta aceste defecțiuni ale pieței. De îndată ce deciziile publice (guvernamentale) sînt necesare funcționării eficace
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
în absența reglementărilor sau a instituțiilor care să limiteze concurența, economia reală nu funcționează întotdeauna în condiții care să garanteze tarifarea la nivelul costului marginal. 14.1.2. Efectele externe (externalitățile) Deciziile agenților economici individuali au efecte asupra altor agenți. Interdependența dintre aceștia se manifestă în cadrul schimburilor pe diferitele piețe. Dar cînd prețul pieței a fost fixat, deciziile de consum sau de producție ale indivizilor nu afectează satisfacția sau utilitatea altora. Totuși, în realitate există interdependențe directe între utilitățile individuale, iar
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
au efecte asupra altor agenți. Interdependența dintre aceștia se manifestă în cadrul schimburilor pe diferitele piețe. Dar cînd prețul pieței a fost fixat, deciziile de consum sau de producție ale indivizilor nu afectează satisfacția sau utilitatea altora. Totuși, în realitate există interdependențe directe între utilitățile individuale, iar economiștii numesc aceste interdependențe directe efecte externe sau externalități. Există efecte externe negative și efecte externe pozitive. Un efect extern se produce atunci cînd decizia unui individ modifică direct nivelul de satisfacție al altuia sau
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
manifestă în cadrul schimburilor pe diferitele piețe. Dar cînd prețul pieței a fost fixat, deciziile de consum sau de producție ale indivizilor nu afectează satisfacția sau utilitatea altora. Totuși, în realitate există interdependențe directe între utilitățile individuale, iar economiștii numesc aceste interdependențe directe efecte externe sau externalități. Există efecte externe negative și efecte externe pozitive. Un efect extern se produce atunci cînd decizia unui individ modifică direct nivelul de satisfacție al altuia sau al altor indivizi, în afara procesului de schimb pe piață
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
capitalului fizic, ce ocupă un loc de prim rang în modelele de creștere elaborate în anii 1950-1960; * acumularea capitalului uman. Sub formă de informații, cunoștințe, calificări etc., capitalul uman ocupă un loc de prim-plan în noile teorii ale creșterii; * interdependența economiilor. Începînd cu secolul al XIX-lea, integrarea diferitelor spații productive și expansiunea schimburilor internaționale au jucat un rol motor în cadrul creșterii mondiale, ca și în cel al specializării internaționale. Astăzi exporturile reprezintă cca. 15% din producția mondială, față de doar
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Cum influențează devaluarea monetară echilibrul balanței de plăți? Care sînt consecințele sale? Care sînt limitele devaluării? * Ce exprimă curba în formă de "J"? Capitolul 19 ECONOMIA MONDIALĂ Caracteristica cea mai pregnantă a lumii de astăzi o constituie amplificarea și intensificarea interdependențelor dintre țări. La sfîrșitul anilor '80 (cîțiva ani mai tîrziu, asistăm la prăbușirea și transformarea lagărului comunist), '90 și la începutul noului mileniu, crahurile bursiere se multiplică și ating toate zonele financiare ale globului. O economie mondială capitalistă se constituie
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
multiplică și ating toate zonele financiare ale globului. O economie mondială capitalistă se constituie, fiecare economie națională nefiind decît o piesă în acest vast puzzle planetar. Economia mondială reprezintă ansamblul economiilor naționale și al relațiilor economice stabilite între ele în virtutea interdependențelor dintre țări, generate de diviziunea mondială a muncii, precum și mecanismele, normele juridice și instituțiile cu caracter național, regional sau cu vocație universală pe baza cărora aceste relații se desfășoară. Această economie mondială este rezultatul unui proces ce a început în
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
în timp ce universalitatea respectă particularitățile persoanelor și ale societăților și cultivă armonia și împlinirea acestora."8 În ce ne privește, considerăm că globalizarea este un fenomen și un proces complex, caracterizat, în principal, prin: * tendință profundă de regăsire a unității; * creșterea interdependențelor la nivel global; * internaționalizarea schimburilor și a producției; * liberalizarea piețelor; * libera circulație a capitalurilor, informațiilor, persoanelor și mărfurilor; * a treia revoluție industrială și transnaționalizarea tehnologiei; * dominația firmelor multinaționale; * intensificarea concurenței (hiperconcurența) la nivel global; * comprimarea timpului și a spațiului; * afirmarea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Astfel, ALENA, acord ce grupează SUA, Canada și Mexicul, aplică aproape identic principiile și instituțiile OMC. Ba chiar, de multe ori, le premerge, experimentînd măsuri care sînt ulterior preluate la nivelul organizației (vezi acordurile de la Marrakesh). Un alt exemplu de interdependență îl constituie încercările de armonizare a politicii agricole comune a UE (PAC) cu calendarul OMC. Deschiderea piețelor naționale ar trebui să se realizeze pe o bază nondiscriminatorie, astfel încît regionalismul ar căpăta un caracter cooperativ sau deschis (vezi discuțiile între
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
și rolul Statului. Au apărut, în schimb, alți actori importanți sub sau supranaționali, cum sînt FMI, Banca Mondială, Organizația Mondială a Comerțului, precum și numeroși actori regionali și locali, actori aparent disparați, dar legați prin fire nevăzute într-o rețea de interdependențe și potențialități. Aceasta a făcut să se vorbească despre un nou medievalism, o nouă organizare politică, fragmentară și descentralizată, similară celei din Evul Mediu și opusă sistemului statal westfalian, ce a dominat epoca modernă, mai precis ultimele trei sute de ani
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
metodologice, Institutul Național de Statistică, București, 2012. footnote>. SCN constituie din punct de vedere conceptual și statistic, o bază puternică și integrată de date macroeconomice, care oferă posibilitatea unei analize complete a performanțelor economice, a structurii și dinamicii acesteia, a interdependențelor dintre ramuri și sectoare de activitate. Pornind de la obiectul său, respectiv descrierea proceselor și fenomenelor din economie, se pot desprinde principalele caracteristici ale Sistemului Conturilor Naționale: a) SCN este „o metodă de înregistrare și prezentare cantitativă a economiei”<footnote I.
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
analize economice pe termen scurt, mediu și lung; − furnizează date, informații, un sistem de norme, tuturor utilizatorilor interesați atât pe plan național, cât și internațional; − asigură structurarea sistemelor de informare macroeconomică și microeconomică, între SCN și celelalte sisteme macroeconomice existând interdependență, fiind armonizat cu contabilitatea microeconomică și cu standardele internaționale de contabilitate (IAS); − asigură armonizarea economiei și a activității de stat; − descrie sistematic interdependențele economice. Având în vedere toate particularitățile sale, putem afirma că SCN este un sistem format dintr-un
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
și internațional; − asigură structurarea sistemelor de informare macroeconomică și microeconomică, între SCN și celelalte sisteme macroeconomice existând interdependență, fiind armonizat cu contabilitatea microeconomică și cu standardele internaționale de contabilitate (IAS); − asigură armonizarea economiei și a activității de stat; − descrie sistematic interdependențele economice. Având în vedere toate particularitățile sale, putem afirma că SCN este un sistem format dintr-un ansamblu de conturi și tabele al cărui scop este furnizarea unei imagini sintetice, comparabile și cât mai complete a activității economice desfășurate într-
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
unei comunități, fiind deci vorba de totalitatea persoanelor care conviețuiesc pe un anumit teritoriu și care formează o entitate supraindividuală, definită prin relațiile dintre indivizi și normele care reglementează aceste relații. Datorită caracterului complex al structurilor interne, al relațiilor de interdependență care se stabilesc între populație și dezvoltarea economico-socială, aceasta poate fi asimilată unui sistem cibernetic, în cadrul căruia se manifestă, în anumite limite, procese de autoreglare. Sistem de trăsături specifice, populația<footnote Noțiunea demografică de „populație” este diferită de noțiunile de
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]