1,925 matches
-
să renunț la plăcerea rară de a fi Împreună. Îl rog pe onor Președintele Juriului ca, iertându-mă, să transmită confraților scuza mea Întristată Împreună cu mulțumirile și prietenia lui Paul Georgescu. 25.XII.’81 Militantul comunist din anii ilegalității, arestat, interogat cu brutalitate (și condamnat la moarte, pare-se) de autoritățile antonesciene, devenit după 1944 un „oficial” al Îndrumării de către Partid a literaturii, fusese, iată, de-clasat. Nu doar prin agresiunea bolilor și vârstei, cum menționa, ci și datorită funcționarilor Dogmei
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ambiții planetare, de steaguri istorice, de lupta Între clase. Un suflet se trezește, devine conștiință și asumă, dintr-o dată, Întrebările speței. Un trup care ia act de sine, Își probează prăbușirile și extazul. Mintea care gândește, visează și, mai ales, interoghează fatalitatea fără nume. Nu sunt Înfruntări de armate și ideologii, nici ambiții sociale, nu apar privilegiații ierarhiilor, nici cei care vor să le inverseze, nici șefi, nici subalterni. Nici măcar obișnuitele conflicte Între părinți și copii, Între datorie și liberul arbitru
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pentru că este demersul spiritual al cunoașterii prin cuvânt, scrisul asumat, cum spune Ov.S. Crohmălniceanu, „nu ca Îndeletnicire artistică, ci ca experiență existențială intimă”. Nu doar o expiere sau chiar o sublimare a suferinței, ci, poate, și un mod de a interoga sacralitatea, prin și În creație. Înrudit cu Franz Kafka și Bruno Schulz, Blecher Își păstrează locul său aparte. Miraculosul „hiperintensității” diferă de geometria implacabilă a absurdului kafkian și conține, credem, o gamă mai amplă de laitmotive tragice, o mai Înaltă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
decembrie”,(ziarele) . Pag. 131 - Ștefan Prutianu : Eu sînt cel care a lansat ideea creării Frontului Popular Român, încă de pe 27 noiembrie 1989”... Pag. 140 - Casian Maria Spiridon : “PESTE DOUĂ ZILE (16 dec.) A FOST LUAT DE LA SERVICI , DUS LA SECURITATE , INTEROGAT ; PUS SĂ DEA DECLARAȚII ȘI PROBE GRAFOLOGICE , PENTRU A SE ȘTI DACĂ EL A SCRIS MANIFESTELE”... Pag.- 177 “Au fost răspândite manifeste în oraș . Matrița pentru aceste manifeste era formată din șase radiere. Au fost IMPRIMATE câteva sute de exemplare
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Cufundați cum sîntem Într-o anumită idee de literatură cea consacrată de literatura franceză modernă, de gîndirea romantică germană, de avangardismul european și de experimentalismul britanic pe care sîntem departe de a o fi epuizat, pe care continuăm s-o interogăm În paralel cu practica post-morală a unei literaturi descătușate, nu ne dăm răgaz pentru a remarca un lucru foarte simplu: dacă literatura va supraviețui ca savoir, nu o va face decît În măsura În care pune probleme, În care invită la reflecție. La
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
brațele lungi ale “partidului”, pentru a fi omis Întregul adevăr În cazul fostei sale amnte - dispărute - Gloria Vancouver. și aici rupturile de perspectivă narativă abundă, nimeni neputîndu-și asuma reasamblarea unui puzzle stricat, nici Kotter, superiorul lui Breughel, cel care-l interoghează, nici cititorul, nevoit să-și facă drum printr-o inextricabilă țesătură de flash-back-uri Întrerupte, enunțuri laconice și echivoce, puncte de vedere suspendate: “Viza are o valabilitate de trei săptămîni. / Perioadă neînsemnată. / Dar suficientă, cînd te gîndești la dosarul Vancouver-Machado-Breughel, pentru
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
îți permite să adâncești cercetarea până la limita extremă, rezultatul fiind, așa cum poate confirma orice profesionist al anchetelor sociale, că ești obligat să încetezi de a avea o încredere deplină, oarbă, în părerile obținute de la unul sau altul din informatorii tăi interogați pe teren [...]. Asemenea informații nu au valoare decât făcute în condițiile stricte ale tehnicilor de anchetare a opiniei publice, adică în cantități de masă statistică, anume organizate astfel încât să poată asigura un oarecare grad de probabilitate acceptabilă” (Stahl, 1983, 13
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
un copil dorește să bea lapte pentru că i s-a restricționat apa în schimb; când oaspeții sunt determinați să mănânce o masă modestă cu multă poftă prin întârzierea servirii; când un prizonier este făcut să vorbească cu cei care îl interoghează dacă este izolat („privarea de discuție” ca în cazul „nevoii de exercițiu”); când populația cooperează cu autoritățile ce controlează proviziile de mâncare reducând rațiile; când unui copil i se menține interesul asupra jucăriilor dându-i-se câte una la o
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Raportul OMCT consemnează: ”în același mod în care tortura produsă de un agent al statului are cel mai adesea loc în timp ce victima se află într-o detenție secretă, fără acces la lumea exterioară, la bunul plac al celor care o interoghează sau o sechestrează, care la rândul lor nu sunt deloc controlați, femeia bătută, din cauza situației ei în familie, trăiește departe de prietenii de familie sau de alte persoane. Deși aparent liberă să plece, contrar deținutelor, fuga ei ar putea fi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a trei secole"72. Sau în formularea din introducerea la volumul colectiv pe care Ann Jefferson o semnează împreună cu Jean-Alexandre Perras: "Nu e vorba de a înțelege esența geniului, noțiune proteiformă, modelabilă în funcție de utilizările sale, ci mai degrabă de a interoga modalitățile înseși ale acestei utilizări"73. Ce schimbă perspectiva asupra geniului ca "uzaj"? În raport cu abordările tradiționale ale problemei, avem de-a face cu o deplasare radicală. În primul rând, prin abandonul "ideii de geniu". În virtutea unei lungi practici de reflecție
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
S. M.: Verdict de uneltire contra ordinii sociale a statului 14. C. I.: Și asta doar pentru că voiați să plecați în munți cu prietenul dumneavoastră? S. M.: Dar nu s-a pomenit nimic, domnule, și nimeni din lotul acela n-a fost interogat în timpul procesului. C. I.: Eu am mai citit cărți de memorialistică și oamenii care le-au scris spun că la anchetă au fost bătuți din cap până în picioare, c-au fost torturați să scoată de la ei informații sau să-i
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu o treabă, ori hoinăriți ca hoții și îi jefuiți pe oameni, cu primejdia vieții voastre?" (3.71-74)2, p. 61, I. Un astfel de interogatoriu despre identitatea oaspetelui este ritualic, tot așa cum ritualul cere ca gazda să nu-și interogheze oaspeții decât atunci când ei sunt găzduiți și hrăniți 46. Adică ospitalitatea se adresează străinului așa cum este el, fără prejudecăți privind identitatea sa. Astfel spus, așa cum amintește Marie-Françoise Baslez 4, aspectul exterior contează pentru a se face cunoscut și recunoscut 47
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a existențelor sale651. Auto-ospitalitatea, adică ospitalitatea sinelui față de sine, nu este posibilă decât pentru că se dezvăluie o stranietate inerentă ființei, care îl face pe Baudrillard să spună că "Celălalt este oaspetele"652. Ospitalitatea celuilalt ca ospitalitate a sinelui față de sine interoghează la nesfârșit exterioritatea și dorința de identitate, a unei identități întotdeauna incomplete și care îl reclamă pe celălalt pentru a se desăvârși ca punct de perspectivă și punct de fugă. În Adio lui Emmanuel Levinas, Derrida face o lectură din
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
existență în afara spațiului” (Engels). în secolul XX, cea mai influentă concepție despre timp a fost produsă de existențialism. Heidegger creează conceptul de Timp, văzut oarecum secundar, în legătură cu cel de Ființă, timpul devenind o realitate materială și palpabilă numai atunci când este interogată Ființa. în conferința care a stat la baza marii sale lucrări despre Ființă și Timp, Heidegger, încorporând istoria, trecutul și timpul, plasa prezentul, timpul cel mai greu de definit, în centrul oricărui demers istoric. Trecutul există numai în măsura în care orice referire
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
având aparate de emisie-recepție, a fost parașutat în Ungaria, în apropiere de frontiera cu România, la 4-5 decembrie 1944. Ajuns la Arad la 7 decembrie 1944, a fost arestat de polițiștii români și predat sovieticilor, dus apoi în Ungaria și interogat până la 19 ianuarie 1945. Ulterior, a fost transportat la București, iarăși interogat, iar la 18 martie 1945 dus cu un avion în URSS. Se apreciază că, în anii celui de-al doilea război mondial, în România au acționat 11 servicii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
România, Cocârlă era urmărită îndeaproape de Securitate, întrebată unde a fost în toți acei ani și de ce nu este încă membră de partid. Răspunsul ei: „am fost în Rusia la universitate” - și că este mai comunistă decât cel care o interoga. Dându-și seama că ar putea avea probleme dacă ar recunoaște că a fost deportată, Cocârlă încearcă doar să insinueze acest lucru, afirmând „am fost acolo și am văzut”. Ca și alți deportați, Cocârlă era conștientă de faptul că orice
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
București, 1985, `n care apar pentru prima dată scurte articole despre generalii Gheorghe Avramescu, la p. 16-18, și Nicolae Dragomir, la p. 119-120. `ntr-una dintre anchetele la care a fost supus Nistor Chioreanu, la `nceputul anilor ’80, colonelul care `l interoga pe fostul lider legionar i-a reproșat: „L-ai nenorocit pe generalul Avramescu” (Nistor Chioreanu, Morminte vii, p. 367), posibil indiciu că se `ncerca recuperarea memoriei comandantului român sau, cel puțin, `nlăturarea culpei care planase asupra lui. Aceasta a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ale discursului și sistemele semnificante cu semificație translingvistică, cum sunt veșmântul (moda), alimentația (bucătăria), automobilul, mobila, sistemele de comunicare în masă - cinema, televiziune, publicitate - și arhitectura. Pentru Levi-Strauss și Barthes postularea identității de natură dintre sistemele semnificante, pe care le interoghează, și limbaj se manifestă pozitiv în consecința arbitrarietății semnului semiologic. Este acceptabilă această arbitrarietate și pentru Goldmann? Afirmată explicit, ideea arbitrarietății semnului semiologic nu este prezentă în concepția lui Lucien Goldmann. Ea este prezentă însă în conținutul și implicațiile ei
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
structuri semiologice. 68 9. Semn și epistemă: o semiologie a cunoașterii Dacă în decursul celei de-a doua tematizări, comunicarea sau semnificarea erau contrase până la indistincție în cunoaștere, o dată cu cea de-a treia tematizare survine operația inversă. Acum gândirea este interogată din perspectiva puterii organizatoare a limbajului, cunoașterea este analizată dinspre comunicare. Desigur astfel de tentative s-au putut petrece și în afara acestei tematizări. Am putea spune că filosofia culturii a încercat să abordeze cunoașterea dinspre semnificație. In aceste cazuri discursul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
reflectă felul cum este regândită cunoașterea, care a făcut obiectul anterioarei tematizări filosofice, din perspectivă semiologică. Lucrarea care se află în centrul operei lui Foucault este Les Mots et Ies Choses (1966) (Cuvintele și lucrurile) și în ea gândirea este interogată din perspectiva puterii organizatoare a limbajului. Ordinea pe care o caută Foucault se află în zona mediană a unei culturi, între ordinile empirice și teoretizările lor, și mai profund decât ele. Or, acesta este chiar locul ordinii semnelor, căci numai
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
peretele esofagului evidențiindu-se astfel structurile nevizualizate transtoracic. Ecocardiografia transtoracică. Imagistic, echocardiografia transtoracică de rutină poate fi realizată în mai multe moduri: A. mod 2D (bidimensional): efectuarea si vizualizarea secțiunilor plane la nivelul cordului, cu analiza dimensiunilor și funcției structurilor interogate în toate fazele revoluției cardiace; B. mod M: realizarea secțiunilor liniare la nivelul cordului, exprimate sub forma unui grafic mișcare-timp, înalt dependente de acuratețea plasării cursorului și a corelației cu electrocardiograma; C. mod Doppler (pulsat, continuu, spectral sau color): permite
SEMIOLOGIA ULTRASONOGRAFICA A CORDULUI SECTIUNI STANDARD. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Ciprian Rezuş, Raluca Arhirii () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1107]
-
sens afirmativ care se naște din mariajul a două negații. Dar Teodor Moraru nu este un furnizor de concepte, el nu scrutează analitic, spre a-l defini, un obiect asupra căruia și-a fixat interesul sau, dimpotrivă, pe care îl interoghează obsesiv pînă cînd acesta își epuizează substanța. Lumea sa nu este, în consecință, una exterioară, însușită discret prin succesive tatonări, ea nu se naște după un scenariu prestabilit - căruia artistul îi rămîne mai mult sau mai puțin fidel -, ci una
Teodor Moraru între pământ și lumină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12568_a_13893]
-
și trebuie să fi făcut o bună impresie conducerii comuniste în 1966 când a fost publicat jurnalul: "Peste trei zile se aduc tezele. Se împart. Ultima teză e a mea. Căpitanul Pagubă mă roagă s-o citesc. Când termin, mă interoghează: - Dumneata ești bolșevic? Știi că asemenea rânduri te pot duce la Curtea Marțială? Sunt sfătuit să-mi revizuiesc părerile și mi se cere teza. Încă mă gândesc: sunt oare bolșevic? Oare ce este aceea a fi bolșevic? Sunt hrănit, într-
Jurnalul ca impostură by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12584_a_13909]
-
ele, ca și precizarea că autorii vor respecta cu sfințenie desfășurătorul. Au mai venit și alte telefoane de la funcționari bucureșteni, de la cărturari de nădejde, de la prietenii mei de la studioul teritorial din Timișoara, care mi-au atras atenția că voi fi interogat de două ori (conform programării!), o dată ca membru de vază al grupului A treia Europă, pe urmă ca director de teatru. Era vorba de o lungă emisiune Tv despre Centru și provincie. Cum să nu mergi la o emisiune ca
TVR și Provincia by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/16624_a_17949]
-
și doctorate central-europene. Ne-am înghesuit în studioul timișorean, în așteptare. Au intrat în emisie bucureștenii, au intrat clujenii, nu cei pe care îi așteptam noi, au discutat și unii și alții cam ce le trecea prin cap. A fost interogată Ileana, pe urmă iar bucureșteni și clujeni. Pe urmă au ajuns la Timișoara. Au lăsat-o pe Adriana să vorbească un minut, pe Mircea două, pentru mine n-au mai avut timp. Și iar distracții într-un studiou și celălalt
TVR și Provincia by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/16624_a_17949]