75,302 matches
-
de tripleți sau multipleți. ICCJ a admis luni recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Colegiul de conducere al Curții de Apel Iași. Astfel, s-a hotărât că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.1 alin.1 și art.6 alin.1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, până la intrarea în vigoare a Legii 239/2009 pentru modificarea articolului 2 din Ordonanța
ICCJ: Indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului se acordă pentru fiecare copil născut () [Corola-journal/Journalistic/24501_a_25826]
-
creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani. În argumentarea acestei opinii, s-a reținut că din expunerea de motive a Ordonanței de Urgență a Guvernului 148/2005, norme de interpretare oficială și obligatorii, rezultă că adoptarea acestui act normativ a fost determinată de necesitatea îmbunătățirii echilibrului social-economic al familiei, prin susținerea acesteia în vederea creșterii copilului, în scopul stimulării creșterii natalității și diminuării fenomenului de abandon al
ICCJ: Indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului se acordă pentru fiecare copil născut () [Corola-journal/Journalistic/24501_a_25826]
-
alt motiv de supărare a primarului este legat de modul abuziv în care au fost întocmite și acceptate expertizele judiciare în timpul procesului. „Expertizele făcute de experții delegați de instanță au fost acceptate abuziv. Experții au făcut o expertiză cu două interpretări, pe două sume, să-și aleagă instanța pe care dorește, iar instanța a ales-o pe cea împotriva noastră. Logic ar fi fost să aleagă o singură soluție, cu felul real în care s-au întâmplat lucrurile.”, declară dezamăgit Ion
Primăria Perişani, la un pas de executare silită din cauza unei datorii către Hidroconstrucţia () [Corola-journal/Journalistic/24618_a_25943]
-
Eliot o circumscriere lejeră a obiectului, se poate observa și că rămâne enigmatic, bazat pur și simplu pe simțul critic indefinibil. E o iluzie, oricum, faptul că, printr-o analiză obstinată, critica ar lămuri poezia. Eliot nu se declară în favoarea interpretării, dimpotrivă, spune că un exces în această direcție ar sărăci opera. Faptele sunt importante - cele aduse, lămuritor, de critic, care trebuie să aibă un foarte dezvoltat simț al faptului concret: „de aceea critica făcută de poeți are atâta valoare” (Funcția
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
din care s-au ivit. Rațional vorbind, nici Plantinga și nici Dennett nu-și pot argumenta în chip plauzibil poziția, totul atîrnînd de o opțiune irațională: unul crede și altul nu crede. Postfața profesorului Mircea Flonta este o mostră de interpretare clară, tranșînd distincțiile și aducînd lumină în ceața unor replici în mijlocul cărora cititorul se simte adesea dezorientat. De aceea, postfața e un ghid obligatoriu în înțelegerea fundalului de idei din care se ridică polemica de față. Un volum cu replici
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
de facultate un extraordinar curs facultativ de istoria limbii române, avea explicația lui pentru numele comunei constănțene Doi Mai. Cum arhivele nu legau numele de nici o dată istorică, Graur credea că e vorba de o etimologie populară, adică, de o interpretare spontană a unui cuvânt necunoscut vorbitorilor prin apropierea lui de unul care le spunea ceva. Graur presupunea că localnicii, mulți, zarzavagiii bulgari, care își vindeau produsele în piața din Constanța și erau întrebați de unde vin, răspundeau pe bulgărește damoi, de
Toponimice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2381_a_3706]
-
Perspectiva istorică, spun o banalitate, modifică nu numai judecata de valoare, cât mai ales felul în care citim opera. Atât timpul care s-a scurs, cât și contextul întregului operei - diferit de cel al volumului individual - sunt elementele care fixează interpretarea scriitorului, pe care critica de întâmpinare o produce în succesiune. Iar ediția Emil Brumaru e cu atât mai meritorie, cu cât autorul, de-a lungul carierei sale literare, a fost, într-un fel, dezordonat și neatent cu propria sa receptare
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
putem discuta despre cosmetizarea din vremea totalitară, dar și așa nu se poate afirma că am traversat vreun timp fără Caragiale. Astăzi cu atât mai puțin. Este ceea ce-l atrage pe Angelo Mitchievici, care adună în Caragiale după Caragiale. Arcanele interpretării: exagerări, deformări, excese analizele lui sedimentate în timp despre opera unui scriitor devenit criteriu de identificare cu o epocă elevată. Evident că cititorul de astăzi privește cu mefiență orice produs critic despre Caragiale, la fel cum se întâmplă și în
Prospețimi Hermeneutice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2390_a_3715]
-
a bufoneriei și a farsei ca genuri minore ale comicului, al superficialității și zeflemelei, al relelor moravuri și deprinderi”. Radu Stanca și Ion Negoițescu sunt cei care vor căuta tragicul din comic, deformând iarăși, dar și N. Steinhardt, care țintește interpretări creștin-ortodoxe - de pildă, smerenia și iubirea aproapelui „ca fruct al dialogului și reconcilierii și moderația ca rezultată în compromisul salvator”. În fine, o ultimă categorie de interpreți este formată din cei care vor să vindece de caragialism ca exces, consacrând
Prospețimi Hermeneutice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2390_a_3715]
-
nu vom avea o asemenea reprezentare încât să câștigăm. Cu toate acestea, n-am votat niciodată împotriva participării României la Eurovision", a declarat Sorin Burtea, reprezentantul salariaților SRTV în Consiliul de Administrație al TVR. Participarea României la concursul internațional de interpretare, de anul acesta, s-ar putea să fie ratată în condițiile în care până în prezent nu s-a făcut niciun anunț cu privire la selecția națională. „Pe noi (membrii CA - n.red.) nu ne-a consultat nimeni. Am fost la toate ședințele
Participarea României la Eurovision este incertă () [Corola-journal/Journalistic/23956_a_25281]
-
Sorin Titel, prozatorul este de acord cu trimiterile făcute de comentator la momentele și schițele, ca și la nuvela Dăuă loturi de I. L. Caragiale, dar observă că „Editorul meu a reținut deci, de la mine, importanța specială a nuvelei, nu și interpretarea mea: dimpotrivă, o subliniază cu energie pe cealaltă.” Constată deci, cu durere, că scrisul lui e înțeles greșit. Dar și că biografia (expresie, în cazul unui scriitor, a scrisului) ar putea să-i fie falsificată iar gîndirea lui (literară) să
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
în susținerea unei pagini atât de dificile din repertoriul universal. Premiul I, după opinia noastră, a fost acordat cu mult discernământ, pe merit, sopranei poloneze Adriana Ferfecka. Pentru vârsta sa fragedă, tânăra artistă a dovedit cu prisosință reale calități de interpretare, de inteligență muzicală, sensibilitate. Putem remarca, fără nici o îndoială, că a fost concurenta cu cel mai mare respect pentru stilistica partiturilor prezentate. Într-o arie din repertoriul belcantist, ce a Giuliettei „Eccomi in lieta vesta” din I Capuleti e i
Le Grand Prix de l’Opéra - ediția a II-a by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2395_a_3720]
-
dovedit rafinament, noblețe și puritate a sunetului. Abordând o arie total diferită, din repertoriul verist „Senza mamma” din Suor Angelica de Puccini, ea și-a demonstrat suplețea de a se acomoda pe un stil total opus. Rar am auzit o interpretare atât de sensibilă, dramatică precum a sopranei poloneze, medaliată cu premiul I. Trebuie să elogiem prezența la pupitrul Orchestrei Operei a lui David Crescenzi, un muzician serios, atent la tempo, dar mai ales la evoluția vocilor acestor concurenți. S-a
Le Grand Prix de l’Opéra - ediția a II-a by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2395_a_3720]
-
modernitatea”. Modernitatea, scria Baudelaire, este „tranzitoriul, fugitivul, contingentul... există o modernitate pentru fiecare pictor vechi” (Le peintre de la vie moderne, 1863). Faptul că modernitatea este „tranzitorie” nu poate însemna altceva decât că ceea ce este modern azi, este depășit, non-modern, mâine, interpretare confirmată de propoziția: fiecare pictor vechi și-a avut modernitatea sa. Istoria apare astfel ca o „serie de modernități succesive” (Matei Călinescu). În acest sens modernitatea coincide cu actualitatea. În momentul apariției ideii de modernitate, se asociază cu ea categoria
Adorno, Baudelaire și modernitatea by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/2400_a_3725]
-
revin în Istoria literaturii române moderne, scrisă în colaborare cu Ș. Cioculescu și Vladimir Streinu. E semnificativ că istoria are ca punct de plecare - se pare că a fost ideea lui Cioculescu - dorința celor trei autori de a oferi o interpretare mai puțin subiectivă a literaturii dintre 1840 și 1900 decât aceea a lui Călinescu. Polemica nu e totuși evidentă în text. Și nici despre o opțiune clară între știință și artă nu se poate vorbi în cazul lui Vianu. Istoricul
50 de ani de la moartea lui Tudor Vianu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2403_a_3728]
-
pe tărâmul atât de labil, adesea Vorba lui Că l inescu care, Eminescu. Apoi, el conchide în nedrept, nejustițiar, al presei scrise. re fe r indu-se la „v io len ța lu i tonalități cu vibrații filosofice: „Geniile Balansările interpretărilor pro și furtunoasă” împotriva străinilor, unii au avut reprezentările lor proprii contra, vizând gazetăria politică a lui dintre ei prea repede autohtonizați, ale Lumii și ale Timpului”. Eminescu, au început încă din timpul Eminescu ca poet de geniu, numai „el
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
dar și pe Gheorghe Dinică, în rolul lui Paraipan. Sergiu Nicolaescu a declarat că s-a gândit să îl acționeze în judecată pentru folosirea unor replici din filmele sale, fără drept, dar nu va face acest lucru. Cât privește calitatea interpretării lui Bendeac, Nicolaescu a spus că lasă publicul să judece. Totuși, s-a arătat dezamăgit de comparația cu Bendeac. -Vă uitați la show-ul ”În puii mei”? Vă place Bendeac? -El încearcă niște ironii, niște glume. Ia peste picior ideea
Sergiu Nicolaescu despre Bendeac: Aș putea să-l dau în judecată! () [Corola-journal/Journalistic/24089_a_25414]
-
nu sau modificat fundamental în timp. Înger și demon ar fi deci prima etapă a seriei pe care o traversează epifaniile masculine din Strigoii, Făt-frumos din tei ș.a., purtătoare ale dublei măști poetice, de zburător și de demon romantic. În ceea ce privește interpretarea figurii complexe a Luceafărului, în care se concurează imaginea mitologică a daimonului grec, o creatură de origine divină deci, cu aceea a demonului în sens biblic, se optează pentru o soluție nuanțată. Pentru un moment, împins de dorință, Luceafărul se
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
textului micului roman, lectura antropologică - în linia lui Gilbert Durand - și repetarea paradigmatică a conflictului erotic irezolvabil dintre o pământeană și un increat, un nemuritor deci, duce nu doar la semnalarea câtorva paralele izbitoare, ci chiar la o cheie de interpretare a însuși poemului eminescian. „Împrăștiind aluzii intertextuale la Luceafărul în tot romanul său, Mircea Eliade revelă latura tenebroasă pe care poetul a eliminat-o” din forma definitivă a capodoperei sale, spune d-sa, reluând ideea din primul capitol. Această lectură
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
său, Mircea Eliade revelă latura tenebroasă pe care poetul a eliminat-o” din forma definitivă a capodoperei sale, spune d-sa, reluând ideea din primul capitol. Această lectură „nocturnă” a Luceafărului în romanul lui Eliade precede cu vreo două decenii interpretările cunoscute din eseul lui Ion Negoițescu și cele care i-au urmat. „Utilizând procedee specific narațiunii romanești, ea aduce la suprafața textului ceea ce rămânea ascuns în adâncimea poemului eminescian”, cum spune autoarea. Cartea oferă cititorului român perspectiva unui eminescolog care
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
în România se înțelege în tot felul de moduri. De multe ori nu în cel care ar trebui. Începând cu atmosfera din timpul repetițiilor, apoi concentrarea pe care trebuie să o avem... Pentru a mă exprima eufemistic, voi spune că interpretarea acestor aspecte este aleatorie. Sunt aspecte, sunt deprinderi care - cu regret o recunosc - se transmit la noi de la o generație de instrumentiști performeri la alta. Când îi ai alături de tine pe cei de la London Symphony, muzicieni care vin, se așază
Interviu cu Christian Badea -„Întotdeauna am lucrat cu tinerii muzicieni, peste tot în lume“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/2415_a_3740]
-
30 de porci rasa Landrace”. Prețul i-a mulțumit pe șefii de la București și comerțul cu oameni a început. Semnal editorial La Editura Cartea Românească, în Colecția Critică & Istorie Literară, a apărut recent un volum remarcabil Caragiale după Caragiale. Arcanele interpretării: exagerări, deformări, excese. Autor, Angelo Mitchievici. Așadar, colaboratorul permanent al revistei noastre renunță la preocuparea sa de zi cu zi, aceea de excelent comentator al fenomenului cinematografic, și se întoarce la ceea ce reprezintă, în fond, specializarea sa primă, exegeza literară
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2420_a_3745]
-
la preocuparea sa de zi cu zi, aceea de excelent comentator al fenomenului cinematografic, și se întoarce la ceea ce reprezintă, în fond, specializarea sa primă, exegeza literară. O face cu inteligență, cu spirit pătrunzător, rafinat și cultivat, ceea ce-i permite interpretări pe cât de temeinice, pe atât de curajoase. Iată cum sună mărturia de atașament a autorului pentru marele scriitor căruia i-a consacrat acest demers critic: „Mă simt atașat de I.L. Caragiale ca de o rudă pe care nu am cunoscut
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2420_a_3745]
-
curg mângâind văile și colinele strămoșilor noștri, e-n zâmbetul fecioarelor și-n jocul călușarilor, e-n cântecul de leagăn și al cocoșeilor. E în povestea bunicului și-n rugăciunea mamei. Se scriu multe și se însăilează fapte dar și interpretări cu scopul de a ne denigra tot ce avem mai sfânt identitatea. Tot ce avem mai sfânt poetul. Și sfânt îmi este. Eminescu a fost un mare patriot, o minte sclipitoare în multe domenii, nu numai în poezie și rămâne
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
premiul Covent Garden, acordat celui mai tanar duo admis în etapa a doua: Andrei Cristian Fătu/Andrei Enoiu (500 DM). Au urmat: un concert cameral susținut de Louise Jones/vioară și Malcolm Miller/ pian, ambii din Marea Britanie; o seară în interpretarea orchestrei de cameră a Filarmonicii "Transilvania"; premieră în România a operei Idomeneo, Re di Cretă de Wolfgang Amadeus Mozart; un recital de pian Malcolm Miller, cu lucrări compuse de W.A. Mozart și de fiul său, Franz Xaver Mozart. Concertul
Cluj - Festivalul Mozart by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/18186_a_19511]