2,510 matches
-
același timp, poate favoriza metastazarea. Ieșirea celulelor tumorale din vasul capilar (extravazare) se poate produce fie prin migrare activă, celulele străbătând prin diapedeză membrana bazală, fie prin degradarea membranei bazale de către masa compactă tumorală care a proliferat intravascular. În spațiul interstițial, celulele tumorale formează micrometastaze, leziuni a căror nutriție se realizează prin difuziune. Dezvoltarea micro metastazelor până la nivelul de macrometastaze necesită declanșarea procesului de neoangiogeneză (ca în cazul tumorii primare) [139,175, 339]. Întregul proces, de la invazia primară până la cea secundară
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
forme: uPA și tPA, care activează plasmina. uPA participă la remodelarea tisulară în condiții normale sau patologice. Neoplasmele cu nivele ridicate de uPA și PAI-1 au un risc mare de recidivă [42,80,141,173,222]. Colagenazele includ MMP-1 (colagenaza interstițială), MMP-8 (colagenaza neutrofilă), MMP-13 (colagenaza 3) și determină degradarea colagenului fibrilar interstițial. Gelatinazele (colagenaze de tip IV) acționează în special asupra colagenului denaturat și includ MMP-2 (gelatinaza A9 și MMP-9 (gelatinaza B). Stromelizinele 1,2 și 3 (MMP-3, MMP-10, MMP
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
în condiții normale sau patologice. Neoplasmele cu nivele ridicate de uPA și PAI-1 au un risc mare de recidivă [42,80,141,173,222]. Colagenazele includ MMP-1 (colagenaza interstițială), MMP-8 (colagenaza neutrofilă), MMP-13 (colagenaza 3) și determină degradarea colagenului fibrilar interstițial. Gelatinazele (colagenaze de tip IV) acționează în special asupra colagenului denaturat și includ MMP-2 (gelatinaza A9 și MMP-9 (gelatinaza B). Stromelizinele 1,2 și 3 (MMP-3, MMP-10, MMP 11) au o mare specificitate de substrat și degradează laminina și fibronectina
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
79]. Catepsina D Este o protează lizozomală, identificată pe liniile de cultură de MCF. -7. Din punct de vedere biochimic este o aspartil protează de 52 kD, în formă proenzimatică. Enzima poate facilita invazia malignă prin acțiune directă (digestia matricei interstițiale, a proteinelor și a proteoglicanilor matricei interstițiale) sau prin activarea altor enzime digestive sau prin inactivarea inhibitorilor lor [329]. Creșterea catepsinei D tumorale reprezintă un factor de prognostic advers, în relație cu exprimarea sa stromală, epitelială sau totală [18,142
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
identificată pe liniile de cultură de MCF. -7. Din punct de vedere biochimic este o aspartil protează de 52 kD, în formă proenzimatică. Enzima poate facilita invazia malignă prin acțiune directă (digestia matricei interstițiale, a proteinelor și a proteoglicanilor matricei interstițiale) sau prin activarea altor enzime digestive sau prin inactivarea inhibitorilor lor [329]. Creșterea catepsinei D tumorale reprezintă un factor de prognostic advers, în relație cu exprimarea sa stromală, epitelială sau totală [18,142,329]. Expresia imunohistochimică la nivel stromal este
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
locală este rezultatul unor interacțiuni complexe între celulele tumorale și matricea conjunctivă extracelulară [404,408,454]. Această structură este constituită din complexe supramoleculare care influențează diferențierea, proliferarea, organizarea și fixarea celulelor, prezentându-se sub două forme, membranele bazale și stroma interstițială. Structural, matricea extracelulară este formată din fibre de colagen de tip IV și V, ce se organizează sub forma unei rețele tridimensionale, într-un mediu compus din proteoglicani și glicoproteine [408]. Constituienții cei mai importanți sunt colagenul de tip IV
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
sunt colagenul de tip IV, laminina, fibronectina, iar din clasa proteoglicanilor și glicozaminoglicanilor, heparansulfatul și condroitinsulfatul. Prin această structură, matricea extracelulară și, mai ales membrana bazală, capătă un rol de filtru macromolecular selectiv, cu reglarea schimburilor dintre celulă și mediul interstițial [29]. Interacțiunea dintre celule și matricea extracelulară creează condiții optime de creștere, diferențiere și organizare tisulară a celulelor, prin controlul proliferării celulare [65]. Procesul de metastazare debutează cu desprinderea celulelor din tumora primară și se încheie cu stabilirea unor depozite
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
inhibitorilor naturali ai proteazelor, prezenți în ser și/sau în matrice. În contrast cu celulele tumorale, o celulă normală, când se atașează la matrice, răspunde prin diferențiere sau intrare în G0. Enzimele cele mai eficace sunt cele din familia metaloproteinazelor matriciale: colagenazele interstițiale (acționează asupra colagenului de tip I), colagenazele de tip IV (gelatinaze) și stromelizin. Creșterea activității colagenazelor de tip IV este asociată mai puternic cu fenotipul metastatic și poate fi inhibată de acidul retinoic [437]. Enzimele eliberate în mediul extracelular se
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
același timp, poate favoriza metastazarea. Ieșirea celulelor tumorale din vasul capilar (extravazare) se poate produce fie prin migrare activă, celulele străbătând prin diapedeză membrana bazală, fie prin degradarea membranei bazale de către masa compactă tumorală care a proliferat intravascular. În spațiul interstițial, celulele tumorale formează micrometastaze, leziuni a căror nutriție se realizează prin difuziune. Dezvoltarea micro metastazelor până la nivelul de macrometastaze necesită declanșarea procesului de neoangiogeneză (ca în cazul tumorii primare) [139,175, 339]. Întregul proces, de la invazia primară până la cea secundară
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
luat titlul de doctor docent în oftalmologie la Facultatea de Medicină. A publicat în revistele de specialitate franceze și din țară numeroase studii și lucrări de specialitate în domeniul său, oftalmologia. Menționăm câteva lucrări publicate în țară: „Asupra tratamentului keratitei interstițiale prin salvasan și mercur”, București, 1912, „Stimularea vederii i mijloacele de diagnostic”, Iași, 1913, „Două cazuri de conjunctivită blenoragică primitivă”, București, „Expunere de titluri și lucrări” 1913. A încetat din viață la Iași, în aprilie 1940. Dr. GHEORGHE ZOTTA S-
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
adulți (20%), cu severitate deosebită la gravide. Caracteristicile pneumoniei variceloase sunt debutul între a 3-a și a 5-a zi de boală, manifestările de febră, cianoză, tahipnee, dispnee, tuse, hemoptizie dureri toracice și aspectul radiologic de infiltrate nodulare și interstițiale. Alte complicații ale varicelei cuprind miocardita, leziunile oculare (conjunctivita, keratita), nefrita, diateza hemoragică și hepatita, suprainfecțiile bacteriene. Riscul malformativ al varicelei în primul trimestru de sarcină este de 25% și scade la 3% în ultimul trimestru. Varicela congenitală se manifestă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
alcalinei), creșterea bilirubinei, prezența crioglobulinelor. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al MNI se analizează în funcție de manifestările clinice predominante. Complicații Complicațiile mononucleozei infecțioase sunt: Hematologice: anemie aplastică, anemie hemolitică, trombocitopenie Neurologice: sindromul Guillain-Barre, meningită, encefalită, mielită, nevrită Cardiace: miocardita, pericardita Respiratorii: pneumonia interstițială, insuficiența respiratorie obstructivă Ruptura splenică Suprainfecțiile bacteriene. Sindromul de oboseală cronică se asociază frecvent infecției cu virusul Epstein-Barr și poate fi considerat o complicație a MNI, deși etiopatogenia sa este insuficient elucidată. Criteriile definitorii ale sindromului de oboseală cronică sunt
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Semnele de alarmă pentru complicațiile severe apar mai frecvent în a 4-5-a zi de boală, cu dispnee, dureri toracice, hemoptizie, febră prelungită sau recurentă alterarea statusului mental, deshidratare sau reapariția simptomelor respiratorii după ameliorarea inițială. Modificările radiologice obișnuite sunt infiltratele interstițiale și alveolare sau infiltratele lobare și multilobare, uneori ca opacități multiple “în geam mat”. Formele cu evoluție fatală se pot complica cu tromboembolism și hemoragii pulmonare sau cu bronhopneumonii (26-38%). Modificările obișnuite ale datelor de laborator sunt limfocitopenia cu leucopenie
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
severă, cu risc de agravare în a-2-a săptămână de boală și mortalitate crescută (10%). Datele de laborator nespecifice evidențiază limfopenie, trombocitopenie și creșterea unor enzime serice: ALAT, LDH, CPK. Examenul radiologic pulmonar poate fi normal sau poate evidenția un infiltrat interstițial necaracteristic în formele pneumonice. Diagnosticul de SARS se stabilește prin coroborarea datelor clinice și epidemiologice, urmată de confirmarea etiologică. SARS-CoV poate fi evidențiat prin identificarea ARN-ului din secreții respiratorii, scaun, sânge, utilizând tehnica polymerase chain reaction (PCR). Anticorpii serici
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
identifice aspectele clinice și anatomo-radiologice caracteristice pneumoniilor infecțioase Să enumere metodele de diagnostic etiologic al pneumoniilor Să cunoască principiile terapeutice ale diferitelor tipuri de pneumonii. 7.1 Definiții Pneumoniile infecțioase sunt procese inflamatorii acute ale parenchimului pulmonar, alveolar și/sau interstițial, produse de diferiți agenți patogeni. Clasificarea actuală a pneumoniilor cuprinde trei categorii, diferențiate prin particularități epidemiologice, etiologice, terapeutice și prognostice, dar au aspecte fiziopatologice, clinice și radiologice comune, necesitând aceleași etape de diagnostic. Cele trei categorii de pneumonii au corespondent
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
severe se pot complica cu insuficiență respiratorie, șoc septic, bacteriemie, diseminări bacteriene secundare (meningite, artrite), decompensarea bolilor preexistente (diabet, insuficiența renală, cardiacă). 7.6 Tablou radiologic Din punct de vedere anatomo-radiologic se disting trei tipuri de pneumonii: pneumonia lobară, pneumonia interstițială și bronhopneumonia. 7.7 Diagnostic Diagnosticul complet al pneumoniei parcurge trei etape. A. Diagnosticul nespecific de pneumonie se bazează pe baza semnele și simptomele clinice compatibile și pe datele radiologice. Aceste criterii sunt comune și altor afecțiuni neinfecțioase, care trebuie
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
ca infecție nozocomială. Evoluează adesea sever, cu complicații. Pneumonia cu Haemophilus influenzae este de tip difuz și apare specific la copii, frecvent asociată meningitei, epiglotitei sau otitei. Pneumoniile virale Pneumoniile virale sunt caracterizate clinic și radiologic de afectarea țesutului pulmonar interstițial. Unele aspecte legate de manifestările pneumoniilor virale pot fi sugestive pentru etiologie. Evoluția pneumoniilor interstițiale este favorabilă cu excepția sugarilor și imunodeprimaților. Diagnosticul etiologic se bazează pe reacții serologice și pe evidențierea antigenelor virale prin imunofluorescență. Cultura virală și PCR au
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
difuz și apare specific la copii, frecvent asociată meningitei, epiglotitei sau otitei. Pneumoniile virale Pneumoniile virale sunt caracterizate clinic și radiologic de afectarea țesutului pulmonar interstițial. Unele aspecte legate de manifestările pneumoniilor virale pot fi sugestive pentru etiologie. Evoluția pneumoniilor interstițiale este favorabilă cu excepția sugarilor și imunodeprimaților. Diagnosticul etiologic se bazează pe reacții serologice și pe evidențierea antigenelor virale prin imunofluorescență. Cultura virală și PCR au indicații limitate. Tratament etiologic este disponibil doar pentru câteva etiologii: herpesvirusuri (Aciclovir), gripa (Ostelamavir), virusul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
diaree) sau renal (hematurie). Aspectul radiologic este nespecific, mai frecvent apărând sub formă de opacități alveolare la nivelul unui lob inferior, cu progresia rapidă de la un lob la altul și bilateralizarea leziunilor. Mai rar se poate asocia aspectul de pneumonie interstițială și pleurezie. Datele nespecifice de laborator cu valoare orientativă pentru diagnosticul legionelozei sunt: polinucleoza, retența azotată (creșterea ureei și creatininei), citoliza hepatică (creșterea ALAT și ASAT). Diagnosticul microbiologic de confirmare se bazează pe Detecția antigenelor solubile urinare (sensibilitate > 80%) Cultura
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Mecanismul principal al disfuncției multiorganice este reprezentat de leziunile endoteliale vasculare diseminate, la care contribuie citokinele leucocitare, agregatele de fibrină, trombocite și leucocite, precum și adezivitatea crescută a neutrofilelor față de celulele endoteliale. Consecințele leziunilor endoteliale sunt creșterea permeabilității vasculare cu edem interstițial, microtromboze vasculare, CID, hipotensiune, care contribuie la hipoxia tisulară și leziuni hipoxice consecutive. 12.4 Diagnostic Sepsisul este o urgență și reprezintă prima cauză de deces în unitățile de terapie intensivă, mortalitatea în sepsisul sever ajungând la 30-50%. De aceea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
trigliceridelor renale: insuficiența renală acută (frecvent cu diureza conservată, uneori cu oligoanurie) neurologice: meningita, encefalita, mielita, nevrita periferică cardiovasculare: miocardite, pericardite, șoc cardiovascular (poate fi cauzat de reacția Herxheimer indusă de doze mari de antibiotic) pulmonare: dureri toracice, hemoptizii, pneumonie interstițială, insuficiență respiratorie acută hemoragice: trombocitopenie, hemoragii cutaneo-mucoase și viscerale, coagulare intravasculară diseminată, hemoliză. Diagnostic Criteriul epidemiologic are o mare valoare orientativă pentru diagnosticul leptospirozei, la un pacient cu manifestări clinice și biologice compatibile. Modificările biologice nespecifice sunt: sindromul inflamator: creșterea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
ingestie, pneumonii după inhalare. Forma acută are o incubație medie de 3 săptămâni și debutează cu febră de tip pseudogripal. Manifestările obișnuite sunt hepatita febrilă frecvent anicterică, pneumonia febrilă și febra prelungită nediferențiată (17%). Pneumonia are aspect radiologic de tip interstițial, uneori cu opacități în “geam mat” și reacție pleurală. Alte manifestări ale formei acute sunt pericardita, miocardita meningita, encefalita. Forma cronică cea mai frecventă este endocardita (80%). Endocardita cu Coxiella apare pe valvulopatii preexistente și se caracterizează prin hemoculturi negative
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
primitive. Pneumocistoza pulmonară este cea mai frecventă infecție oportunistă asociată stadiului SIDA cu imunodepresie severă (LTCD4<200/mm3). Diagnosticul clinic se bazează pe asocierea următoarelor criterii: febră, dispnee, tahicardie, tuse neproductivă. Aspectul radiografic patognomonic este de “plămân alb”, cu leziuni interstițiale și alveolare difuze, bilaterale, debutate perihilar și extinse periferic, dar se pot întâlni și aspecte atipice (10%) și chiar normale (20%). Alte modificări nespecifice sunt hipoxia sanguină și hipercalcemia. Diagnosticul etiologic de certitudine se realizează prin examene speciale din lavajul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Pneumonia se poate asocia cu localizările extrapulmonare în ganglioni, pleură, pericard, ficat, rinichi, tegumente, retină, măduvă. Prognosticul este frecvent nefavorabil. Tratamentul necesită administrarea de doze mari de TMP-SMX și/sau Pentamidină și este urmat de profilaxie secundată. Pneumonia/hiperplazia limfoidă interstițială (PLI) este constituită dintr-un bloc alveolo capilar progresiv, cu hiperplazie nodulară limfoidă în epiteliul bronșic și bronșiolar, cu extindere interalveolară de infiltrat cu plasmocite, LTc, LTs. Etiologia PLI este incertă, dar se consideră că VEB sau chiar HIV ar
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
se consideră că VEB sau chiar HIV ar avea implicații în fiziopatogenie. Tabloul clinic este reprezentat de tuse și hipoxie cu debut insidios în absența modificărilor stetacustice pulmonare, dar se pot întâlni și forme asimptomatice. Aspectul radiologic este de infiltrat interstițial bilateral difuz, uneori cu noduli, adenopatie hilară sau parahilară. Diagnosticul PLI se confirmă prin prezența leziunilor histologice din prelevatul bioptic pulmonar. Manifestările extrapulmonare frecvent asociate LIP sunt: adenopatia generalizată, hipertrofia parotidiană, sindromul sicca, neuropatia periferică, hipocratismul digital. Nu se cunoaște
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]