1,905 matches
-
rolul întrebărilor de relansare, încercînd să obțină profunzimea dorită a răspunsurilor și continuarea dialogului. De obicei, întrebările principale sînt coerent elaborate în acest moment de proiectare a ghidului de interviu, în timp ce formularea întrebărilor de relansare ține de contextul dialogului intervievator intervievat, de spontaneitatea și experiența celui care conduce interviul. Cu toate acestea, se pot gîndi relansări, formule de sondare sau de completare care să poată fi utilizate în timpul realizării interviurilor. -Alegerea modalităților de înregistrare a interviurilor se realizează tot în momentul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
argumentare consistentă a opțiunilor, fără a exagera în generalizări. Avantajele anchetei realizate prin intermediul interviului constau în surprinderea complementară a notelor comune și a unicității discursurilor, în evidențierea unor motive care stau la baza unor opinii sau atitudini. De asemenea, interacțiunea intervievat intervievator și posibilitatea acestuia din urmă de a adapta ghidul de interviu constituie un avantaj în măsura în care conduce la obținerea unor date relevante. Pe de altă parte, datele rezultate din realizarea interviurilor sînt adesea discutabile din perspectiva validității și fidelității. Acuratețea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
și doar 8,6% citesc sau învață; 6,9% își petrec timpul liber la televizor, 4,9% ascultă muzică. Deci utilizarea PC-ului (nu în scopuri didactice) surclasează lectura. * În materie de preferințe de lectură, aceleași surse creionează următoarea situație: intervievații au menționat că scriitori români preferați doar autorii canonici studiați la școală. Între primii 10 pe lista preferințelor, nu se află niciun scriitor contemporan. 8,5% dintre cei chestionați nu au putut indica niciun autor român de literatură. În eșantionul
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
ani) Cum îmi aleg prietenii la școala criterii: I. încrederea; II. “să-l cunoști foarte bine”; “să ne știm de mici” III. “care te ajută la greu”; IV. cum învață (“contează 50%”). a. Comunicarea școală - familie În percepția majorității celor intervievați, comunicarea dintre școală și familie se face numai la ședințele cu părinții, chiar dacă prezența părinților este foarte slabă (scade pe măsură ce elevii ajung în clasa a VIII -a.) b. Comunicarea profesor - profesor unii sunt deschiși, alții sunt mai retrași principalele teme
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
școala; * Se remarcă “deschiderea” părinților către colaborarea cu școala la organizarea unor activități; * “Profesorul ideal” în percepția părinților este cel care are “o fire comunicativă” ; * Principala barieră în comunicarea părinților cu copiii este “timpul”, lucru confirmat și de majoritatea elevilor intervievați; Chiar dacă este resimțită lipsa timpului drept o barieră în comunicarea cu copiii, elevii intervievați sunt mulțumiți de calitatea comunicării cu ceilalți membri ai familiei. “Mama” este considerată de majoritatea cel mai potrivit partener de discuție, mai mult decât “tatăl” sau
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
ideal” în percepția părinților este cel care are “o fire comunicativă” ; * Principala barieră în comunicarea părinților cu copiii este “timpul”, lucru confirmat și de majoritatea elevilor intervievați; Chiar dacă este resimțită lipsa timpului drept o barieră în comunicarea cu copiii, elevii intervievați sunt mulțumiți de calitatea comunicării cu ceilalți membri ai familiei. “Mama” este considerată de majoritatea cel mai potrivit partener de discuție, mai mult decât “tatăl” sau “bunicii”; * Tema cea mai frecventă de discuție dintre părinți și copii (cu frecvență zilnică
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
părinții elevilor există bariere/obstacole, principalul obstacol fiind “dezinteresul” familiei față de școală; * În comunicarea cu elevii, 72% din profesori au admis că există o serie de bariere, bariere care țin de prejudecăți, stereotipuri, diferențe culturale, stilul didactic etc. * Majoritatea profesorilor intervievați afirmă că stau de vorbă cu elevii și în afara orelor de curs (97%), pe când majoritatea elevilor (65%) consideră că acest lucru nu se întâmplă. Mulți dintre profesorii intervievați (61%), sunt foarte mulțumiți de propriul stil de comunicare, chiar consideră că
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
care țin de prejudecăți, stereotipuri, diferențe culturale, stilul didactic etc. * Majoritatea profesorilor intervievați afirmă că stau de vorbă cu elevii și în afara orelor de curs (97%), pe când majoritatea elevilor (65%) consideră că acest lucru nu se întâmplă. Mulți dintre profesorii intervievați (61%), sunt foarte mulțumiți de propriul stil de comunicare, chiar consideră că “nu ar trebui să schimbe nimic în propriul stil de comunicare”, ci ceilalți parteneri de dialog ar trebui să și-l schimbe; Diferența de 39%, admit că ar
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
a fiecărui cadru didactic pentru formarea elevilor, sugestiile de schimbare propuse fiind majoritatea direcționate către factorii decizionali ai sistemului; Relevante sunt răspunsurile la ultima întrebare din ghidul de interviu, privitoare la ce înseamnă să fii creativ în profesia didactică. Cadrele intervievate au dat definiții originale ce reflectă experiența lor didactică, dar și de viață. Iată câteva exemple: „Să fiu creativ înseamnă să nu-mi plictisesc elevii, să pot îmbrăca un conținut banal într-o „haină” atractivă, să pot găsi soluții la
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
spre somn seamănă foarte mult cu experiențele de extracorporalizare din timpul stărilor la limita morții”, afirma Nelson. Paralizia în timpul somnului, considerată odată foarte rară, a fost de asemeni, experimentată cel puțin o dată în decursul vieții de aproximativ 25% din cei intervievați. Îmi permit să fac o paranteză, observând o conexiune interesantă între ceea ce Nelson numește paralizie în somn și ceea ce Monroe numește „minte trează, corp adormit” (mind awake, body asleep, engl, n.a.Ă, aceasta fiind o etapă intermediară în experimentarea fenomenului
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
nu sunt clare. Întrebările suplimentare pot fi adresate după epuizarea tuturor întrebărilor planificate sau în timpul interviului. Acest tip de interviu este avantajos în contextul unor limitări temporale și a lipsei de experiență. Principalul dezavantaj este dat de faptul că persoana intervievată poate considera că este o lipsă de profesionalism citirea întrebărilor. O altă strategie de desfășurare a interviului este dată de direcționarea conversației către problemele de interes impuse de obiectivul auditului, fără o pregătire a setului de întrebări - interviu nestructurat. Un
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
de interviu abordată întrebările de început trebuie să fie determinate de găsirea unui subiect despre care, probabil, și auditatul ar discuta cu plăcere. Întrebările cele mai importante se adresează la începutul interviului deoarece pe măsura desfășurării anchetei concentrarea atenției persoanelor intervievate scade. O întrebare de deschidere bună poate fi legată de prezentarea personală și de activitățile pe care le desfășoară. Marea majoritate a oamenilor vor fi încântați să formuleze răspunsuri pe aceste teme mai ales că vorbesc despre un subiect pe
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
dialogului este preluat de auditat, ceea ce permite relaxare, confort și exprimarea mult mai clară a părerilor. Prin acest tip de întrebări se testează felul gândirii, organizarea gândirii, trăsăturile temperamentale, dorința de comunicare, obținerea mai multor răspunsuri și se oferă persoanei intervievate libertatea de a-și structura răspunsul. Un alt avantaj este dat de faptul că ilustrează ceea ce apare cu preponderență în mintea subiectului referitor la problematica respectivă. Utilizarea acestui tip de întrebări permite obținerea unor informații bogate dar au dezavantajul că
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
web?”. Auditatul o poate percepe ca pe o întrebare închisă iar în eventualitatea unui răspuns monosilabic va fi necesar să se adreseze o nouă întrebare pentru a lămuri starea de fapt. Întrebarea formată din mai multe întrebări poate bulversa persoana intervievată „S-a stabilit un sistem de management pentru a elimina sau minimiza riscurile pentru angajați și alte părți interesate care ar putea fi expuse la pericole asociate cu activitățile sale?”. Formularea întrebării are în vedere utilizarea unui singur subiect și
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
cerințe specifice formulate de management, neconformități stabilite din audituri precedente); stabilirea structurii (criterii, subiecte, secțiuni, procese, activități specifice); stabilirea limitelor de aplicabilitate (sistem neintegrat, sisteme integrate); formularea conținutului întrebărilor. Indiferent de tipul întrebărilor, acestea trebuie să-i determine pe cei intervievați să furnizeze cât mai multe informații utile cu ajutorul cărora să se stabilească starea de fapt a elementului auditat. După concepere, aplicarea ghidului prin utilizarea întrebărilor în timpul interviului este pasul următor. Aplicarea ghidului de interviu permite obținerea de feedback. Atunci când ghidul
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
ale auditatului și despre procedurile pentru controlul proceselor de eșantionare și de măsurare; • rapoarte din alte surse, feed-back de la clienți, clasificarea furnizorilor; • baze de date computerizate și web site-uri. Interviurile trebuie realizate într-o manieră adaptată situației și persoanei intervievate. Auditorul trebuie să ia în considerare că: • interviurile trebuie desfășurate cu persoane de la niveluri și cu funcții corespunzătoare, care efectuează activități relevante în domeniul auditat; • interviurile trebuie desfășurate în cadrul programului normal de lucru și la locul de muncă al persoanei
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
domeniul auditat; • interviurile trebuie desfășurate în cadrul programului normal de lucru și la locul de muncă al persoanei; • motivul interviului și notițele care se iau trebuie explicate; • trebuie evitate întrebările care induc răspunsul; • rezultatele interviului trebuie sintetizate și analizate cu persoana intervievată; • la final trebuie să mulțumească persoanelor intervievate pentru participare și comunicare. Dacă nu apar neconformități majore, se trece mai departe. Dacă într-o zonă se constată neconformități, se colectează dovezi reprezentative. Auditorul va nota suficiente date pentru a se informa
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
normal de lucru și la locul de muncă al persoanei; • motivul interviului și notițele care se iau trebuie explicate; • trebuie evitate întrebările care induc răspunsul; • rezultatele interviului trebuie sintetizate și analizate cu persoana intervievată; • la final trebuie să mulțumească persoanelor intervievate pentru participare și comunicare. Dacă nu apar neconformități majore, se trece mai departe. Dacă într-o zonă se constată neconformități, se colectează dovezi reprezentative. Auditorul va nota suficiente date pentru a se informa și a avea o sursă din care
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
de difuzare a raportului de audit. Este bine ca raportul de audit să fie însoțit de: • o copie a planului de audit; • o copie a procesului verbal al ședinței de închidere; • lista persoanelor care au participat la ședințe; • lista persoanelor intervievate. Scopul raportului de audit este să confirme oficial informațiile comunicate în timpul ședinței de încheiere. Raportul va respecta cu fidelitate spiritul și conținutul auditului efectuat, având un caracter complet și corect, conținând și aprecieri pozitive, dacă există. Raportul de audit este
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
6 au afirmat despre copiii din clasă că nu sunt izolați. Acest lucru înseamnă că aceștia relaționează mai ușor cu persoanele mai apropiate vârstei lor, că se adaptează mult mai ușor la situațiile de grup. La itemul 5 cadrele didactice intervievate au răspuns că majoritatea elevilor sunt preocupați de altceva în timpul orelor, sunt mai puțin atenți. Motivul ar putea fi cauze ce țin de stilul cadrului didactic, de personalitatea elevului dar în același timp pot exista și factori externi perturbatori. Doar
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
Prioritatea obiectivelor * Primirea: amintirea scopului discuției, precizarea duratei și a modalităților, știindu-se că evaluatorul este persoana care va conduce discuția * Evaluatorul reamintește fișa postului * Discuții privind evaluarea: criteriu cu criteriu (se discută fiecare punct în parte) * Se ascultă bilanțul intervievatului * Evaluatorul sintetizează și-și dă avizul la fiecare punct * Împreună caută punctele tari și punctele slabe și modalități de îmbunătățire a situației * Unele puncte generale de abordat în afara grilei: ambianța, informații, relații etc. Fixarea unor noi obiective și modul de
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
Fixarea unor noi obiective și modul de a le realiza: * Sarcini de serviciu * Sarcini personale * Finalizarea rezultatelor unei discuții pe baza grilei stabilite După discuție: Fără a se aștepta discuția din anul viitor, se stabilesc puncte intermediare de urmărit între intervievat și evaluator asupra: * Dificultăți întâlnite * Progrese realizate * Nevoi deosebite * Evoluția eventuală a postului * Organigrama: după discuțiile avute cu personalul se redefinesc responsabilitățile bibliotecii, în funcție de organigrama fiecărei biblioteci, de tipul instituției, de rolul pe care îl joacă în rețeaua documentară, de
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
25 de ani de la emiterea indicativului "Radu cel Frumos", când foștii subordonați ai domnului general Mureșan mi-au solicitat să le iau interviuri în care să relateze despre misiunile la care au participat la Revoluție. Astfel, din cei nouă militari intervievați, șase au activat în aceeași unitate militară, Regimentul de Tancuri 01060 din microgarnizoana Pantelimon: col. (r) Mihail Nicolescu, col. (r) Ionel Toader, mr. (r) Dan Răduț, mr. (r.) Ion Arapu, lt.col. Dan Pătru și maistru militar clasa a II-a
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
comună asupra unei bogate moșteniri de amintiri; celălalt este consimțământul actual, dorința de a trăi Împreună, voința de a continua punerea În valoare a «moștenirii» pe care am primit-o indiviză” (Renan, 1992, p. 54). Trebuie menționat totuși că persoanele intervievate au exprimat și un sentiment care nu apare În textul lui Renan: nesiguranța În fața viitorului, legată de prezența unui număr de străini, considerat adesea prea important, precum și de construcția europeană, trăită În același timp ca o amenințare și ca un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care se referă, dar informațiile specifice căutate și rezultatele finale pot fi foarte diferite. În folclor, sintagma povestirea vieții (Ives, 1986; Titon, 1980) este folosită mai mult decât istoria vieții în antropologie, concentrându-se, de obicei, asupra modului în care intervievatul se vede pe sine ca păstrător al tradiției, în timp ce forma finală poate varia de la descrierea cercetătorului a ceea ce s-a spus, s-a făcut ori s-a sugerat până la o narațiune la persoana întâi. Povestirea vieții, așa cum este definită aici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]