2,710 matches
-
evenimente, imagini, obiecte, fenomene, poate face raționamente simple de la particular la particular. Stadiul intuitiv (4-7 ani) în care capacitățile precedente devin mai complexe, copilul poate înțelege „ce se vede” , dar nu poate înțelege logica ascunsă a realității ( ceea ce nu este intuitiv - „nu se vede” ); poate face interferențe (derivarea unui enunț din altul sau deducerea consecințelor unui fapt ) dar numai la nivelul intuitivului. 3) Stadiul gândirii operatorii Stadiul operațiilor concrete ( 7-10 ani) în care elevul poate învăța orice, cu condiția ca ceea ce
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
mai complexe, copilul poate înțelege „ce se vede” , dar nu poate înțelege logica ascunsă a realității ( ceea ce nu este intuitiv - „nu se vede” ); poate face interferențe (derivarea unui enunț din altul sau deducerea consecințelor unui fapt ) dar numai la nivelul intuitivului. 3) Stadiul gândirii operatorii Stadiul operațiilor concrete ( 7-10 ani) în care elevul poate învăța orice, cu condiția ca ceea ce i se explică să i fie demonstrat pe bază de acțiuni cu elemente concrete, sau să acționeze el însuși; poate trece
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
începutul paragrafului. În acest caz, în mod similar, ea servește tot două scopuri: este fraza principală și asigură legătura între ce urmează și paragraful precedent. Sindromul primului material scris Oamenii care scriu se împart în două categorii: cei care redactează intuitiv un document scris fără a schița un plan și cei care redactează materialul după un plan scris. În oricare din cele două situații, ambele categorii se confruntă cu sindromul primului material scris. Acest sindrom poate fi recunoscut prin unul sau
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
obiect a scriitorului depășește (sau chiar contrazice) ideea urmărită de el"31. Viitorul autor al unei Istorii a literaturii române (Epoca marilor clasici) (1980) va adânci în articolul din 1968, Slavici necunoscutul, o direcție de cercetare propusă și urmărită anterior, intuitiv, tot de către profesorul clujean. Metoda aparține domeniului puțin explorat al psihologiei literaturii. Pe urmele lui Freud, utilizând noțiuni de psihanaliză, el intenționează să afle "care poate fi cauza ascunsă a prăbușirii eroului" din Moara cu noroc atâta timp cât "cauza vizibilă" − patima
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Dacă lucrările anterioare monografiei dedicate lui Slavici se subordonează acestei catalogări lucru discutabil de altfel putem afirma însă, cu certitudine că Slavici-monografie, antologie comentată, receptare critică aduce operele analizate în "imediata noastră apropiere"49. Cititorul e impresionat. Ceea ce el sesizase intuitiv, criticul va formula cu ușurință într-o scriitură densă cu valențe poetice. De obicei, studiile critice pertinente "îl conving" pe lectorul împătimit care, fascinat, își însușește ideile. În cazul de față, parcursul e cu totul altul. El recunoaște ideile prezentate
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
răul" trăit ceas de ceas. Implicarea ei e resimțită de bărbat ca o totală lipsă de încredere în capacitatea sa decizională, dacă nu chiar ca o subminare a autorității lui. Partenera sa cunoaște o reală suferință afectivă și acesta pentru că intuitiv, Ana știe, ceea ce știința a formulat câteva decenii mai târziu: contrar uniunii simbiotice, iubirea înseamnă uniunea cu condiția păstrării propriei integrități, a propriei individualități. "Iubirea" este o putere activă în om87; o putere care sparge zidul ce separă omul de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și să mă depărtez. Momentul acesta urmează celui în care Iorgovan a cercetat locul în care murise Pupăză. Pădureanca detectează în schimbarea faciesului (până acum depresiv), o schimbare de atitudine existențială. Iorgovan a găsit soluția ieșirii din impasul "vidului". Femeia intuitivă și profund implicată o citește și, speriată de gravitatea ei, ia hotărârea renunțării la plecare. Nu înțelege să îl abandoneze pe Iorgovan aflat la un pas de o moarte ce se anunță violentă. Mândria e văzută ca un defect de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sa din toposul natal identificabil cu ținutul zărăndean mai extins decât cel podgorean are vigoare, consistență și cauzalitate narativă. Cercetătorii consideră că reușita își găsește motivație "în amprenta pe care vârsta copilăriei și adolescenței o exercită asupra afectivității și capacității intuitive a adultului ispitit mai apoi spre intelectualizarea problematicii exterioare"181. Spațiul în creația lui Ioan Slavici nu cunoaște nici poezia explicită (în sine, de la Sadoveanu), nici magia cosmică (de la Eminescu), nici habitatul nostalgic (de la Creangă). El are o singură funcție
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
care cheamă la viață pentru a reîncepe aventura integrală"219. În cursul vremurilor, tragicul se naște și renaște mereu. El este, de fapt, cea mai bună garanție a noastră împotriva "pierzaniei omului". Dacă lucrurile stau așa, propensiunea către tragic a intuitivului Slavici este remarcabilă, ca și alegerea "psihologiei abisale" drept cale de sondaj a interiorității personajului deși timpul lui Freud nu sosise încă. Narațiunile sale de amplă întindere au, într-o majoritate covârșitoare, eroi de factură tragică. Slavici a înțeles faptul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
pretutindeni în calea noastră 245. În același spirit scrisese și tânărul Slavici în 1879 în apărarea primei comedii a "hâtrului Caragiale": Piesa O noapte furtunoasă e un tablou de moravuri zugrăvit cu deplină iubire de adevăr și cu multă putere intuitivă; ea ne arată caractere adevărate și bine descrise: aceea îi dă dreptul de a fi246. Maiorescu va publica articolul său întru apărarea lui Caragiale abia în 1885. Slavici e printre primii, puțini, care văd în comedia O noapte furtunoasă "o
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
unei realitți, care crește și ea o dat cu mijloacele ei de exprimare. Arta lucreaz numai cu simboluri, neinteresându-se nici de instrumente, nici de semne, nici de concepte, iar revelarea raportului analogic cuprins în simboluri se produce instantaneu, pe cale intuitiv, nu discursiv. Pe de alt parte, cât vreme instrumentele, semnele și conceptele servesc la realizarea unor scopuri practice precise, criteriul de valorificare al simbolurilor nu poate fi altul decât gradul de perfecționare al semnificrii, adic desvârșirea construcției, considerat în ea
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
considerăm aceste doctrine drept sigure. Este posibil ca răspunsul pe care îl dau, aparent, întrebărilor enumerate anterior să vă pară unora pervers. Matematica, în propriul său fel distinct, este o știință obiectivă ce are de a face cu unele teme intuitive de bază ale experienței și practicii umane printr-un sistem de dispozitive tehnice și concepte simplificatoare din ce în ce mai ingenios. Din cauza originilor și a naturii sale, matematica nu este irezonabil de eficientă în științele fizice: ea este pur și simplu (deși surprinzător
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
și este, de fapt, modul de gândire al fizicianului. Eficiența matematicii în științele naturii se datorează și faptului că, în construcțiile sale abstracte, aceasta nu se bazează doar pe aparatul deductiv furnizat de logică, ci include în forme rafinate teme intuitive de bază din experiența și practica umană. De fapt, este acest permanent canal de comunicare care dă forță raționamentului și rezultatului matematic. Este readusă în discuție aici o idee exprimată cu mai mulți ani înainte de H. Poincaré, care argumenta convingător
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
parcurge toate cărțile sale fără să găsim nicio figură. Dimpotrivă, Riemann cheamă imediat geometria în ajutor, fiecare din concepțiile sale este o imagine pe care n-o mai poți uita de îndată ce i-ai înțeles sensul. Mai recent, Lie era un intuitiv; dacă aveai vreo ezitare citindu-i lucrările, după ce discutai cu el nu mai aveai niciuna; se vedea imediat că el gândea în imagini. Dna Kowalevski era o logiciană. Observăm aceeași diferență la studenții noștri; unora le place mai mult să
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
problemele "prin analiză", celorlalți "prin geometrie". Primii sunt incapabili să "vadă în spațiu", pe ceilalți îi vor obosi calculele lungi și se vor încurca. Cele două feluri de gândire sunt necesare în mod egal pentru progresul științei; logicienii, ca și intuitivii, au făcut lucruri mărețe pe care ceilalți nu le-ar fi putut face. Cine ar îndrăzni să spună că ar fi dorit ca Weierstrass să nu fi scris niciodată, sau că ar fi preferat ca Riemann să nu fi existat
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
își au fiecare rolul său legitim. Ar fi, însă, interesant să studiem mai îndeaproape care este partea care revine uneia sau alteia în istoria științei. Un fapt curios! Dacă recitim lucrările anticilor, suntem tentați să-i clasăm pe toți printre intuitivi. Și totuși, natura este mereu aceeași, și este puțin probabil să fi început abia în acest secol să creeze minți prietene ale logicii. Dacă ne-am putea replasa în curentul de idei care domnea în timpul lor, am recunoaște că mulți
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
căruia contemporanii săi nu-i puteau găsi vreun defect. În această vastă construcție, în care fiecare piesă se datorează totuși intuiției, putem recunoaște și astăzi, fără prea mare efort, opera unui logician. Nu mințile s-au schimbat, ci ideile; mințile intuitive au rămas aceleași; dar cititorii lor le-au cerut mai multe concesii. Care este rațiunea acestei evoluții? Nu este greu s-o descoperim. Că intuiția nu ne poate da nici rigoare, nici certitudine, ne-am dat seama de asta din ce în ce mai
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
adevărat și pentru o cantitate imaginară; ceea ce este adevărat în cazul unei hiperbole ale cărei asimptote sunt reale trebuie, deci, să fie adevărat și în cazul elipsei ale cărei asimptote sunt imaginare. Poncelet a fost unul dintre spiritele cele mai intuitive ale acestui secol; era intuitiv cu pasiune, aproape cu ostentație; privea principiul continuității ca pe unul dintre cele mai îndrăznețe concepte, și, totuși, acest principiu nu se baza decât pe mărturia simțurilor; mai degrabă contraziceai această mărturie decât să asimilezi
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
imaginară; ceea ce este adevărat în cazul unei hiperbole ale cărei asimptote sunt reale trebuie, deci, să fie adevărat și în cazul elipsei ale cărei asimptote sunt imaginare. Poncelet a fost unul dintre spiritele cele mai intuitive ale acestui secol; era intuitiv cu pasiune, aproape cu ostentație; privea principiul continuității ca pe unul dintre cele mai îndrăznețe concepte, și, totuși, acest principiu nu se baza decât pe mărturia simțurilor; mai degrabă contraziceai această mărturie decât să asimilezi hiperbola cu elipsa. Era vorba
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
cu lumea exterioară. Dar va trebui să iasă de acolo de îndată ce va încerca cea mai mică aplicație". De exemplu, vreau să demonstrez că o anumită proprietate aparține unui obiect oarecare, a cărui noțiune mi se pare întâi vagă, deoarece este intuitivă. Mai întâi eșuez acolo unde ar trebui să mă mulțumesc cu demonstrații aproximative; în sfârșit, mă hotărăsc să-i dau obiectului meu o definiție precisă, ceea ce-mi permite să stabilesc această proprietate într-o manieră ireproșabilă. "Și după asta
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
filosofilor, mai rămâne să arătăm că obiectul care răspunde acestei definiții este exact același cu cel pe care intuiția vi l-a făcut cunoscut; sau, mai mult, că un oarecare obiect real și concret, a cărui conformitate cu ideea voastră intuitivă credeați că o recunoașteți imediat, răspunde întru totul la noua voastră definiție. Abia atunci puteți afirma că se bucură de proprietatea despre care discutăm. Nu ați făcut altceva decât să deplasați dificultatea". Acest lucru nu este exact; nu am deplasat
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
elegantă. E drept că acolo este doar siliciu, dar interesantă este forma luată de acest siliciu, pe care n-o putem înțelege dacă nu cunoaștem buretele viu care i-a imprimat exact această formă. Așa se face că vechile noțiuni intuitive ale înaintașilor noștri, chiar dacă le-am abandonat, își păstrează încă amprenta asupra eșafodajelor logice cu care le-am înlocuit. Inventatorului îi este necesară o asemenea privire de ansamblu; de asemenea, ea îi este necesară și celui care vrea să-l
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
da certitudine, este instrumentul pentru demonstrație; intuiția este instrumentul pentru invenție. Dar în momentul formulării acestei concluzii, mă simt cuprins de scrupule. La începutul acestei prelegeri, am făcut distincția între două feluri de minți matematice, unele logice și analiste, celelalte intuitive și geometrice. Ei bine, și analiștii au fost inventatori. Numele pe care le-am citat mai devreme mă scutesc de alte precizări. Există aici o contradicție, cel puțin aparentă, care se cere explicată. Mai întâi, poate să creadă cineva că
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
principiu de unitate internă. Dar, s-ar putea spune, e vorba tot de intuiție. Tragem concluzia că distincția făcută la început nu era decât o aparență, că nu există decât un singur fel de gândire și că toți matematicienii sunt intuitivi, cel puțin cei care sunt capabili să inventeze? Nu, distincția noastră are corespondență în planul real. Am afirmat mai sus că există mai multe feluri de intuiție. Am spus cât de mult diferă intuiția numărului pur, cea din care poate
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
și echilibrul subtil dintre aceasta și rigoarea logică, autorul subliniază un adevăr fundamental, pe care, de altfel, îl va susține în numeroase alte eseuri consacrate acestui subiect: matematica nu se reduce la logică, iar gândirea matematică are o importantă componentă intuitivă, care este, de fapt, adevărata forță a raționamentului matematic. Matematica aplicată 2 G.H. Hardy Ar fi mai bine să spun aici câte ceva despre problema vârstei, întrucât este în mod special importantă pentru matematicieni. Niciun matematician nu ar trebui să uite
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]