5,898 matches
-
ridicol. Foarte bine. Ce ți-a spus să faci? Să fac? Ce să studiezi, de ce să te preocupi? A, nimic special. Mi-a spus doar să citesc. Ce să citești? Orice. Și ce citești acum? Les liaisons dangereuses. Bineînțeles, Hattie investigase șirurile de cărți fanate care se aflau în casă încă înainte de război. Acest exemplar din capodopera lui Laclos purta încă, într-o cerneală decolorată, semnătura Alexandra Stillowen. — Ah, da. John Robert, care nu mai citise un roman de când părăsise băncile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
dintre cei intervievați au precizat că distanța care separă cele două instituții este legată de contrastele temporale; școala constrînge individul, punîndu-l în situația unor acumulări în intervale de timp rigide, în muzeu dimensiunea temporală este individualizată fiecare poate privi, cerceta, investiga, transpune un obiectiv în propriul său ritm timp (B. Darras, A. Kindler, 1998). Un demers activ participativ a fost prezentat în 1991 la Ringling Museum of Art de Sarasota (Florida), prin Expoziția retrospectivă fotografie Lewis Baltz pe tema societății industriale
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
mai târziu. Numirea, definirea și explicarea fenomenului s-au realizat cu întreruperi, au stârnit controverse și nu sunt încă finalizate. Varietatea factorilor de stres este foarte largă, fiind însă mult depășită de varietatea reacțiilor ființelor umane la acești stresori. A investiga și a clarifica aceste aspecte constituie încă o provocare pentru domeniul traumatologiei. Capitolul 2 De la epuizarea compasiunii la trauma secundară 2.1. Stresul traumatic secundar perspectivă istorică Ultimii ani au adus cu sine dezvoltarea domeniului traumatologiei iar conceptul de stres
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
un istoric traumatic. Autorii concluzionează că specialiștii mai vulnerabili, prezentând un risc crescut, ar trebui să beneficieze de formare suplimentară în terapia stresului traumatic precum și de supervizare și susținere pe parcursul lor profesional. Schauben și Frazier (1995) și-au propus să investigheze efectele intercațiunii cu victime ale violenței sexuale asupra consilierilor. Au constatat că specialiștii care lucrează cu un număr mai mare de victime prezintă mai multe simptome ale stresului traumatic secundar și credințe despre sine și despre ceilalți mai alterate, comparativ
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
ridicat de distres emoțional cum ar fi de exemplu dezangajarea comportamentală. Pe de altă parte, Steed și Bicknell (2001) și-au orientat cercetarea asupra prezenței simptomelor STS la 67 terapeuți australieni ce lucrau cu agresori sexuali. De asemenea, ei au investigat relația dintre intensitatea STS și vechimea în muncă sau numărul de clienți. Un procent de 46,2% dintre participanți prezentau un risc moderat sau ridicat de a dezvolta STS. Aproape o treime din eșantionul investigat a raportat un nivel ridicat
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
s-a înregistrat o legătură semnificativă între numărul de agresori aflați în grijă și intensitatea simptomelor. Autorii sugerează nevoia explorării acestei populații, studiul lor, demonstrând riscul la care sunt supuși specialiștii care lucrează cu agresori. Istoricul traumatic personal a fost investigat ca factor de risc și în studiul lui Nelson-Gardell și Harris (2003) asupra specialiștilor de la protecția copiilor. Ei au constatat că abuzul emoțional sau neglijarea în copilărie determinau o vulnerabilitate crescută la STS profesioniștilor în cauză. Hyman (2004) a cercetat
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
s-au găsit simptome ale stresului traumatic secundar, dar autorii au rezumat că ofițerii de impunere a legii ar avea mai multă nevoie de susținere și formare în riscurile pe care le implică meseria lor. Perron și Hiltz (2006) au investigat factorii asociați cu burnout-ul și stresul traumatic secundar în cazul specialiștilor din medicină legală care lucrează cu minori abuzați. Au răspuns la chestionare electronice 66 de specialiști afiliați la birouri de avocatură din Statele Unite. Factorul de risc cel mai important
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
familie și prin efectul mediului favorabil care a moderat impactul traumei părinților asupra copiilor (Ijzendoorn, Bakermans-Kranenburg și Sagi-Schwartz, 2003). Factorii de risc ce favorizează dezvoltarea simptomatologiei stresului traumatic secundar în cazul asistenților sociali ce lucrează pentru protecția copiilor, au fost investigați și de Cornille și Meyers (1999). Ei au constatat relații puternice între anumiți factori personali și profesionali și intensitatea STS. Autorii au constatat că cea mai mare parte a asistenților sociali pe lângă faptul că interacționează cu numeroase victime, s-au
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
și în cazul celorlalte tipuri de stres legate de interacțiunea profesională cu victime ale evenimentelor traumatice, au avut în vedere psihoterapeuți, consilieri și cadre din domeniul sănătății mentale. Un astfel de studiu a fost realizat de Gabriel (1994) care a investigat specificul stresului resimțit de profesioniștii care moderau grupuri terapeuțice cu persoane suferind de SIDA. Abordarea acestui studiu include reflecții asupra naturii traumatizante a lucrului cu persoane afectate de HIV și posibile reacții vicariante la asemenea clienți. Deși perspectiva științifică este
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
au fost terapeuți ce lucrau cu persoane bolnave de SIDA, în multe aspecte munca lor se aseamănă cu cea a medicilor ce asistă sistematic la moartea pacienților ce vin să le ceară ajutor. Studiul calitativ realizat de Lobel (1997) a investigat efectele vicariante asupra a zece terapeuți care tratau femeile ce au supraviețuit unui atac sexual. Lobel a descoperit că șapte din cei zece participanți au trăit schimbări negative pe termen lung ale schemei cognitive, dar opt din zece au raportat
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
au adunat chestionare de la terapeuți ce lucrau cu victime ale evenimentelor traumatice: 136 femei și 52 bărbați. Participanții au constituit un procent de 32% din totalul potențialilor subiecți identificați cărora li s-au trimis chestionare. Studiul lor își propunea să investigheze efectele lucrului cu persoane traumatizate asupra terapeuților. Subiecții au fost în majoritate albi (93%) și au lucrat cu victimele traumei în jur de nouă ani. Variabilele dependente au inclus experiența terapeuților în lucrul cu persoane traumatizate și propriul lor istoric
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
subiecții care aveau un procent mai mare de supraviețuitori ai traumelor sexuale între pacienții consultați prezentau mai multe simptome ale stresului traumatic secundar. În schimb nu au identificat o legătura între numărul de victime consiliate și burnout. Birck (2002) a investigat specialiștii ce se ocupau cu victime ale torturii și a constatat un nivel scăzut al burnout-ului comparativ cu stresul traumatic secundar. Kassam Adams (1995) și-a propus să diferențieze între stresul profesional general și STS. În acest sens în studiul
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
și implicare în universul interior al unei persoane tulburate sau traumatizate. Unele dintre experiențele și emoțiile pacientului pot fi distorsionate pe măsură ce sunt asimilate de către interlocutor și potrivite în schemele cognitive și credințele sale despre lume. Miller et al. (1988) au investigat rolul empatiei ca precursor al burnout-ului asupra unui eșantion de 417 cadre medicale dintr-un spital psihiatric. Rezultatele obținute arătau că grija empatică favorizează disponibilitatea comunicațională, dar contagiunea emoțională duce la o scădere a acesteia. Disponibilitatea de a comunica, pe
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
definesc conceptul în general și în dimensiunile care i se atribuie. Autorii subliniază că schimbările economice și reformarea sistemului medical ce au avut loc în SUA au afectat seriviciile medicale și relația medic-pacient. Tocmai de aceea și-au propus să investigheze componentele empatiei medicilor, proprietățile instrumentelor destinate să o măsoare și diferențele inter-grup dintre scoruri. Au realizat un studiu asupra unui eșantion de 704 subiecți. Din rezultatele obținute au constatat că emaptia medicilor înglobează cel puțin trei componente. Cea mai importantă
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
emoțional, doar în primul an după deces, în timp ce găsirea de beneficii este mai strâns asociată cu adaptarea la interviurile realizate 13 și 18 ani după pierderea persoanei dragi. În ceea ce privește stresul traumatic secundar, Cadell et al. (2003) și-au propus să investigheze creșterea posttraumatică în cazul a 174 de indivizi ce avuseseră grijă de persoane dragi care au decedat infectați cu HIV. Au constatat că factorii asociați cu semnificarea și creșterea posttraumatică sunt spiritualitatea, suportul social și sursele de stres. Semnificarea se
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Chrestman (1999) a observat în studiul său că terapeuții ce obținuseră un număr mai mare de "unități de educație continuă" raportau simptome reduse de evitare ca urmare a expunerii la materialul traumatic al pacienților. Istoricul traumatic personal Numeroase studii au investigat rolul istoricului traumatic personal al specialistului în instalarea simptomatologiei stresului traumatic secundar. Interesul pentru această problematică provine de la supoziția că persoanele care au fost ele însele victime ale unui eveniment traumatic în trecut vor fi mai vulnerabile la STS pentru că
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
dintre terapeuți și 19,6% dintre ofițeri au raportat că au trăit o formă de traumă în copilărie. Pearlman & Mac Ian (1995) au găsit un efect semnificativ al istoricului traumatic în eșantionul de 188 de psihoterapeuți pe care l-au investigat. Specialiștii care suferiseră o experiență traumatică prezentau un nivel mai ridicat de distres, ideație intruzivă, evitare, și un sentiment reuds de siguranță și încredere. În plus, istoricul traumatic asociat cu lipsa de experiență determina un efect cumulat, crescând vulnerabilitatea terapeutului
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
în copilărie. Au constatat că specialiștii care prezentau riscul cel mai crescut erau cei care suferiseră abuz sau neglijare emoțională. Cei mai afectați erau însă subiecții care suferiseră mai multe tipuri de traumă în copilărie. Cornille și Meyers (1999) au investigat factorii de risc ce favorizează dezvoltarea simptomatologiei stresului traumatic secundar în cazul asistenților sociali ce lucrează pentru protecția copilului. Cercetătorii au cerut participanților să precizeze dacă de-a lungul parcursului lor profesional în serviciul de protecție a copilului au trăit
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
personalității bolnavului și a contextului specific în care își desfășoară activitatea. Nivelul afectiv se asociază cu identificarea, element esențial pentru o comunicare eficientă. Relația centrată pe client presupune abordarea ambelor niveluri. Satisfacția pacientului și complianța la tratament Ley (1988) a investigat rezultatele a 21 de studii ce se preocupau de elementele care contribuie la satisfacția pacienților. A constatat că 41% dintre pacienții internați și 28% dintre cei consultați de medicul de familie se declarau nemulțumiți de serviciile primite. Studiile pe această
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
clinice bune. STUDII DE CAZ Capitolul 6 Stresul traumatic secundar la cadrele medicale 1 Contextul particular al sistemului sanitar românesc justifică ipoteza unor reacții specifice în rândul cadrelor medicale confruntate cu suferința pacienților. Prezentarea sintetică a două studii care au investigat această temă subliniază particularitățile observate în rândul personalului medical autohton (Crumpei & Dafinoiu, 2011). Primul studiu a fost calitativ și și-a propus investigarea specificului stresului cadrelor medicale. Al doilea studiu a fost realizat asupra cadrelor medicale din secțiile de urgențe
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
ce par a fi mai prezente în mediul autohton decât în alte țări ar putea determina rezultate diferite în manifestările stresului traumatic secundar. 6.2. Stresul traumatic secundar la cadrele medicale din România Al doilea studiul și-a propus să investigheze prezența și specificul stresului traumatic secundar la personalul medical din secțiile de urgențe și terapie intensivă. Au existat trei obiective principale: evaluarea impactului muncii cu persoane traumatizate asupra personalului medical din secțiile de urgențe și terapie intensivă; identificarea variabilelor demografice
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
care îi limitau presant în împlinirea sarcinilor profesionale, să fi căutat explicații pentru stările trăite mai mult decât colegii lor. Astfel, s-ar putea explica asociația pozitivă dintre STS și informațiile pe această temă. Factorii de personalitate Numeroase cercetări au investigat rolul factorilor de personalitate în impactul stresului profesional sau al burnout-ului asupra indivizilor, fără însă a se particulariza la stresul traumatic secundar. Cercetarea de față separă conceptul de stres traumatic secundar între alte tipuri de stres prin specificul factorilor de
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
traumatic secundar la studenții de la Facultatea de Medicină 2 Stresul traumatic secundar se poate face simțit și în rândul studenților facultății de medicină care au început stagiile clinice (Crumpei & Dafinoiu, 2011). Au existat trei obiective principale în studiul care a investigat acest subiect: evaluarea impactului interacțiunii cu persoane traumatizate asupra studenților Facultății de Medicină care au început stagiile clinice; compararea nivelului de stres traumatic secundar resimțit de studenți cu cel al medicilor; investigarea influenței timpului de motivație asupra impactului interacțiunii cu
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
românesc plasează cadrele medicale în josul listei de priorități bugetare, infrastructura este deficitară, iar tot sistemul este în tranziție, astfel încât ne așteptăm ca motivația alegerii carierei de medic să fie diferit mobilizată comparativ cu alte țări. McManus et al. (2006) a investigat motivația celor care dau examenul pentru a intra la Facultatea de Medicină, în relație cu factorii demografici, de personalitate și de realizare. A delimitat patru dimensiuni diferite ale motivăției pentru a opta pentru Facultatea de Medicină. Indispensabilitatea se referă la
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Râu blestemat etc.): De ce, râu sărman, blestemat / (blestemat cu blestem de durere!) / de ce încă te mai iubim..., susținut de un tezaur de credințe folclorice, cu implicații, de fapt, în mai multe direcții - care constituie preocupări ale poetului -, pe care le investighează cu aceeași intensă dorință de a înțelege, de a cunoaște și de a se cunoaște. Dar, altoind pe filonul folcloric românesc credințe, mituri universale, de pildă cel al lui Pygmalion (cioplitorul de statui), poetul poate să sublinieze și alte motive
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]