53,150 matches
-
în avans pentru o posibilă mântuire aproximată în minus. Nu pot fi ca ei, Dumnezeule! Rupă-se carnea și putrezească în noroaie, curgă ochii în nevedere, plângă sângele pe lama cuțitului, țipe degetele în strânsoarea ușii și tot nu voi invoca milă doar pentru o incompatibilitate estetică a cerului! Decorul se prăvălește peste mine ca o avalanșă de țipete, eu sub care umbră de sfânt să mă ascund, din ce incertitudini să-mi construiesc acoperiș, în care piatră să-mi sap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
comportamentală, în funcție de interes și context, a conducătorilor de state, în baza unor paradigme validate în experiența umanității. Nu sînt omise eșecurile și cauzele producerii lor, identificate în greșeli personale, destin sau conjunctură, și niciodată în determinismul divin, fie că e invocată antichitatea, fie istoria modernă. Valoarea exemplară a figurilor istorice e definită atît în raport cu vremea în care au trăit, cît și în raport cu istoria generală de pînă la 1500. Perfect proporționată cu ideea cardinală, cartea, și ca substanță și ca exemple ce
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
aducînd poporul la ascultare. Teama de zei i-a ajutat pe împărații romani: religia instrumentam regni. Nu e ocolit adevărul că biserica, în timpurile modeme, exercită o teroare mascată. Modelul vieții cristice, ca principiu al noii religii, nu mai era invocat. În această ordine e adus exemplul lui Savonarola, care pretindea că se întreține direct cu Dumnezeu. Dar Machiavelli însuși nu apelează la textele biblice decît o singură dată și atunci doar la Vechiul Testament, de unde îl alege numai pe Moise, invocat
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
invocat. În această ordine e adus exemplul lui Savonarola, care pretindea că se întreține direct cu Dumnezeu. Dar Machiavelli însuși nu apelează la textele biblice decît o singură dată și atunci doar la Vechiul Testament, de unde îl alege numai pe Moise, invocat într-o serie de conducători charismatici. Pentru antichitate, per exemplum, sînt folosite relatările din Titus Livius și Tacitus, despre miracole. Religia celor vechi educa acțiunea, orgoliul, pe cînd cea nouă beatifică umilința. Lenea contemplativă, în schimb, frînează violența, observa Machiavelli
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
război, i-aș răspunde reluînd argumentele expuse mai sus că niciodată nu trebuie să lași să se producă o neregulă numai pentru ca să eviți războiul, deoarece pe acesta nu-l eviți, ci doar îl amîni în defavoarea ta. Iar dacă alții ar invoca promisiunea solemnă pe care regele i-o dăduse papii, de a întreprinde pentru el această acțiune, urmînd în schimb să obțină anularea căsătoriei lui și titlul de cardinal pentru arhiepiscopul de Rouen, eu i-aș răspunde cu cele ce veți
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și statul, fiindu-i de ajuns, în momentul primejdiei să se asigure împotriva unui mic număr de dușmani; lucru care desigur n-ar fi fost suficient dacă poporul însuși i-ar fi fost ostil. Și să nu-mi răspundă nimeni invocînd, împotriva părerii mele, proverbul mult prea cunoscut care spune că cine pune temei pe popor construiește pe noroi; proverbul este adevărat doar atunci cînd un cetățean particular are încredere în popor și se amăgește cu gîndul că acesta i-ar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cînd s-au comis fapte de o cruzime ce a înfiorat omenirea. Pentru acest monstru nu contează deloc oroarea crimelor, ci numai să fie săvîrșite într-o manieră care să impună poporului, care să-l înfricoșeze prin amintirea lor. Motivul invocat de autor este că ideile se sting mai repede pentru mulțime, decît amintirile cu privire la cruzimile necesare și continue ale principilor: ca și cum n-ar fi la fel de rău să asasinezi o mie de oameni într-o zi, cum ar fi dacă ai
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fi mult mai puțin redutabilă decît este astăzi. Acestea despre erorile de judecată; să le vedem acum pe cele de morală. Relele exemple pe care Machiavelli le propune principilor sînt tot atîtea răutăți care nu-i pot fi iertate. El invocă în acest capitol pe Hieron din Siracuza, care considera că trupele lui auxiliare erau periculoase și dacă le păstra și dacă le concedia, drept care le-a măcelărit. Asemenea fapte ne revoltă dacă le găsim în istorie, dar sîntem indignați să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
criticul sever și că sînt precum preoții care, avînd privilegiul de a vorbi numai ei în amvon, au libertatea de a spune ce vor, fără a se teme de vreo opoziție. Eu nu mă voi prevala de acest avantaj; voi invoca, cu bună-credință, motivele specioase pe care le invocă amatorii de vînătoare. Ei vor spune, mai întîi, că vînătoarea este cea mai nobilă și mai veche plăcere a bărbaților; că au fost vînători chiar și patriarhi și oameni foarte mari; și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
avînd privilegiul de a vorbi numai ei în amvon, au libertatea de a spune ce vor, fără a se teme de vreo opoziție. Eu nu mă voi prevala de acest avantaj; voi invoca, cu bună-credință, motivele specioase pe care le invocă amatorii de vînătoare. Ei vor spune, mai întîi, că vînătoarea este cea mai nobilă și mai veche plăcere a bărbaților; că au fost vînători chiar și patriarhi și oameni foarte mari; și că, vînînd, oamenii continuă să exercite același drept
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
oamenilor de rînd; are dreptate cînd îi sfătuiește să-i însărcineze pe alții cu lucrurile care le-ar putea atrage ura vreuneia din aceste categorii și să pună, în acest scop, magistrați judecători între popor și cei mari. Ca model, invocă guvernul Franței. Acest exagerat admirator al despotismului și al uzurpării de autoritate aprobă puterea pe care o aveau altădată parlamentele Franței. Mie mi se pare că, dacă există azi un guvern care ar putea servi drept model pentru înțelepciune, acesta
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mulțumea întotdeauna să poarte războaie; se servea de religie ca de un voal, pentru a-și ascunde planurile: abuza de legea jurămîntului; nu vorbea decît de dreptate, dar comitea numai nedreptăți. Machiavelli laudă tot ceea ce lumea disprețuiește la el. Machiavelli invocă, apoi, exemplul lui Bernard de Milano, pentru a le arăta principilor ce trebuie să recompenseze și să pedepsească exemplar, astfel încît acțiunile lor, toate, să capete un aer de măreție. Principilor generoși nu le va lipsi reputația, mai ales cînd
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
e cert că lipsa de tărie a regilor Neapolelui i-a condus la dezastru; dar puteți să-mi spuneți tot ce voiți în chestiuni de politică, să-mi aduceți tot felul de argumente, să construiți tot felul de sisteme, să invocați exemple, să folosiți toate subtilitățile posibile în cele din urmă, în ciuda voinței voastre, tot veți fi obligați să vă întoarceți la dreptate. Îl întreb pe Machiavelli ce a vrut să spună prin aceste cuvinte: Dacă observăm la un suveran de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a fertilității. Ceea ce înseamnă, mai exact, că Franța a jucat probabil rolul inovator cel mai intens în noile comportamente de fertilitate. Cauzele acestei anteriorități și ale acestei excepții franceze au făcut obiectul unor analize variate și diverse. Astfel, s--au putut invoca multiple motive "specific franceze" greu de ierarhizat, dar din care probabil fiecare a jucat un rol mai mult sau mai puțin important în reducerea precoce a fertilității. Să amintim în mod special "prefeminismul" prețioaselor 2 din secolul al XVII-lea
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cât nivelul de calificare este mai ridicat, cu atât rata slujbelor celor de 55-64 de ani, la bărbați ca și la femei, este mai mare și asta în toate țările. De ce sunt seniorii înlăturați din lumea muncii? Trei motive sunt invocate în mod curent. Învechirea competențelor este din ce în ce mai rapidă. Întreprinderea are interesul să înlocuiască un salariat în vârstă cu unul mai tânăr. Pe lângă aceasta, salariatul vârstnic pare mai reticent la introducerea progresului tehnic și reprezintă o frână în calea inovării. În
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Singurul nume la care am tresărit a fost cel al lui Aivrain (Avram) Ruba, 1876, New Haven, Connecticut. Parantezele explicative cu „(Avram)“, precum și anul indicat mă conving că e vorba de moșul moșului meu Ștefan Ruba, amintit uneori de bătrîn... Invocat ca un crîmpei cețos de poveste pe care-l auzise, dar nu-l văzuse cu ochii lui niciodată. Neamul acesta cu nume tîlhăresc În italiană ar fi prins rădăcini, nici nu era greu după aria lui de răspîndire, și În
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
tradiția o va numi cu îndreptățire apostola apostolorum. și sensul acestei expresii trebuie reajustat. De obicei, când o cităm astăzi, presupunem că este vorba despre un superlativ: „apostolul apostolilor, cel mai important apostol”. Nu, sensul exact vine din pasajul ioaneic invocat mai înainte: Maria Magdalena este, la propriu, cea care duce apostolilor vestea urcării lui Isus la Tatăl. În sensul acesta Părinții latini au numit-o „apostol al apostolilor”. În fine, trebuie subliniat rolul privilegiat, unic pe care Maria, o femeie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
o iubea pe Maria și i-au zis: De ce o iubești mai mult decât pe noi toți? Mântuitorul, răspunzând, le-a zis: Cum se face că nu vă iubesc la fel de mult ca și pe ea?” Dan Brown nu uită să invoce acest pasaj în dosarul lui de mărturii pro domo. Mărul discordiei între savanți și exegeți este sensul acestui „sărut pe gură”. E vorba despre un gest ritualic sau despre unul erotic-pasional? Sărutul trebuie pus în legătură cu semnificația termenului koinonos! Textul copt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
în care fiecare membru are importanța, sensul și rolul său. Gnosticismul presupune dualitatea principiilor - mai bine zis, bipolaritatea principiului divin. Dumnezeu este prin esență androgin. Componenta feminină nu se subordonează principiului masculin, ci-l îmbogățește, îl completează, îl potențează. Gnosticii invocă în acest sens capitolul I al Genezei, care afirmă egalitatea între crearea bărbatului și a femeii, nu capitolul 2, unde se vorbește despre plăsmuirea Evei din coasta lui Adam (exact, din bucata de carne din dreptul coastelor). În acest sens
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
pe nume de Isus. Cazul al doilea: de ce Maria Magdalena stă chiar lângă Isus, ținându-și capul pe pieptul Lui? Pentru că, răspunde autoarea, Isus și „ucenica iubită” sunt rude foarte apropiate, Maria Magdalena fiind nepoata ori cumnata Fecioarei Maria (se invocă 19,25-26). Scena va fi invocată drept argument și pentru punctul 3. 2. Anonimatul se explică prin faptul că avem de-a face cu o femeie, prost văzută în anturajul masculin al lui Isus, mai ales după înălțare. Autoritatea unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
doilea: de ce Maria Magdalena stă chiar lângă Isus, ținându-și capul pe pieptul Lui? Pentru că, răspunde autoarea, Isus și „ucenica iubită” sunt rude foarte apropiate, Maria Magdalena fiind nepoata ori cumnata Fecioarei Maria (se invocă 19,25-26). Scena va fi invocată drept argument și pentru punctul 3. 2. Anonimatul se explică prin faptul că avem de-a face cu o femeie, prost văzută în anturajul masculin al lui Isus, mai ales după înălțare. Autoritatea unei femei ar fi fost contestată atât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
văzută în anturajul masculin al lui Isus, mai ales după înălțare. Autoritatea unei femei ar fi fost contestată atât în interiorul comunității ioaneice, cât și în afara ei. 3. Autoritatea asupra celorlalți discipoli este argumentată de Esther De Boer tot prin episoadele invocate la punctul 1: Cina și Noli me tangere. Așezarea capului pe pieptul Domnului e un gest simbolic, ce sugerează transferul de autoritate asupra „ucenicului iubit”. Lui îi adresează Petru întrebarea cu privire la „trădător”, întrucât doar el cunoaște gândul secret al lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
deja survenită a Mariei Magdalena, întrucât ea singură deținea, din gura lui Isus Însuși, taina învierii Sale. Odată cu ea riscă deci să dispară martorul privilegiat al celui mai important eveniment din istoria creștinismului. 8. Opoziția Petru/„ucenicul iubit”. De Boer invocă unele texte gnostice, în care opoziția dintre Petru și Maria Magdalena apare la lumina zilei (de pildă, în Evanghelia Mariei). În Evanghelia lui Ioan rolurile sunt împărțite: Petru primește în grijă grupul de ucenici și autoritatea de a-i ghida
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
prețuit, pe care l-au prețuit fiii lui Israel. și i-au dat pe țarina olarului, după cum mi-a rânduit Domnul. Las pentru mai târziu comentarea fragmentului din Matei, întrucât moartea lui Iuda constituie un alt subiect controversat și trebuie invocate alte două mărturii vechi, care contrazic parțial relatarea de mai sus. Să tragem deocamdată o concluzie cu caracter provizoriu. Spre deosebire de Evanghelia după Marcu, unde Iuda apare cu parcimonie, prezentat jurnalistic, cu o anumită detașare, în Evanghelia după Matei el capătă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
bucata de pământ purta deja numele respectiv, iar evangheliștii nu fac decât să speculeze relația dintre toponim și fapta lui Iuda, fiecare propunând o versiune conformă cu propria teologie 43. * În finalul „dosarului Iuda” oferit de Noul Testament aș dori să invoc trei chestiuni spinoase, fără pretenția de a aduce vreun răspuns definitiv. De altminteri, socotesc că ele nici nu pot primi răspunsuri definitive, ca toate chestiunile profund umane și profund religioase. În primul rând, cum se explică participarea lui Iuda la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]