2,622 matches
-
l-am numi daveronian [à la Guido da Verona, n. tr.] sau dannunzian [à la Gabriele D'Annunzio, n. tr.], în ceea ce privește aventura amoroasă a lui Silanus, nu trebuie să se fi limitat la rolul de protector inconștient sau de spectator involuntar, ci trebuie să fi beneficiat de favorurile nepoatei imperiale..."(?!). Alte explicații însă nu fac din Ovidiu un participant direct, ci un simplu spectator la vreo aventură amoroasă a uneia dintre cele două Iulii. Astfel, în 1848, venețianul Ermolao, a demonstrat
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
definiții, întrucat nu-i vedem utilitatea. Ne vom "mulțumi" cu definiția formulată de Lucica Wald, enunț pe care îl găsim cuprinzător și la care aderam cu toată convingerea: În sens larg se înțelege prin gest orice mișcare corporală, voluntară sau involuntara, purtătoare a unei semnificații de natură comunicativa sau afectiva. În cadrul acestui limbaj se disting gesturile propriu-zise mișcări ale extremităților corpului (cap, degete, brațe) și mimica mișcări ale mușchilor fetei"65. Putem spune, așadar, că gestul este un mijloc de exprimare
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
ordin fiziologic, pe când în cea de-a doua, actul scărpinării are o conotație semiotica, exprimând neputința, perplexitatea vizavi de o situație, sarcina care trebuie îndeplinită etc. Gesturile pot fi clasificate în funcție de mai multe criterii, vorbindu-se de gesturi voluntare sau involuntare, naturale sau convenționale, iconice sau simbolice; o altă grupare vizează semnificația literala sau metaforica a gesturilor, modul in care sunt ele legate de actul vorbirii; bunăoară, în funcție de domeniul semantic, se face distincție între gesturi obiective (care servesc referirilor la lumea
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
lumea reală), respectiv gesturi subiective (servind la exprimarea condiției mentale sau sufletești ale celui care le exprimă) ș.a.m.d. Să mai spunem că, " Modul în care clasificam gesturile depinde tocmai de acceptarea sau nu în sfera comunicării a indiciilor involuntare. Aproape că nu greșim afirmând că există tot atât de multe clasificări câți specialiști în kinezică și a le discuta pe toate ar fi, evident, fastidios"66. Clasificarea cel mai frecvent citată și acceptată este cea realizată de Paul Ekman și Wallace
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
o reacție normală la anumiți stimuli, apariția să având la bază motive a caror semnificație diferă de la o cultură la alta. El apare ca efect al stării de plăcere sau al unei situații amuzante, dar, la fel de bine poate fi expresia involuntara a anxietății, caz în care vorbim de grimasa. Majoritatea studiilor, arată că zâmbetul este, la rândul său, o reacție înnăscuta, din moment ce copiii orbi din naștere zâmbesc, și tot astfel, fetușii. Încruntarea este expresia facială în care colțurile gurii sunt lăsate
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
situații încruntarea transmite: tristețea, lipsa satisfacției, mânia, preocuparea (concentrarea asupra modului de rezolvare a unei probleme), durerea. În general, oamenii pot adopta o expresie facială sub forma acțiunii voluntare. Totuși, deoarece expresiile sunt strâns legate de emoție, ele sunt adesea involuntare. Fiecare om a trait situația "luptei" cu ascunderea emoțiilor, situație din care luptătorul este aproape imposibil de a fi și biruitor. Mai rău decât atât: există și varianta complet nefericită! în care persoana, făcând eforturi disperate să-și reprime emoțiile
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
imagi-nându-și expresia emițătorului, eventualele gesturi, postura etc. Din păcate, între imaginație și realitate distanță e destul de mare... 2.1.3. Expresii faciale autentice și expresii faciale produse intenționat Paul Ekman și Wallace Friesen vorbesc despre expresiile voluntare și despre cele involuntare. Numeroasele cercetări efectuate cu instrumentul de analiză a expresiilor faciale numit Facial Action Coding System (Sistem de codificare a expresiilor faciale, abreviat FACS, instrument pe care il prezentăm pe larg în secțiunea 1 din Capitolul V), i-au condus pe
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
o perspectivă semiotica, zâmbetul nesincer trebuie să fie o transformare a semnalului zâmbetului autentic, cu care primul (cel nesincer) încă seamănă. Așa cum se poate constata din cele prezentate, "sunt suficiente reperele pentru a face distincția între expresiile voluntare și cele involuntare. Acțiunile care sunt, de obicei, prezente atunci cand emoția este simțită lipsesc. Exista multa asimetrie. Aspectele legate de durată sunt diferite; expresia poate dura fie prea mult, fie prea puțin, iar debutul, respectiv momentul încheierii emoției poate fi subit. Natură elementului
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
trebuie să punem semnul întrebării sau punct? Fără îndoială, imediat după încetarea episoadelor violente, o parte a opiniei publice, începând cu participanții direcți la manifestațiile de stradă care provocaseră efectiv prăbușirea regimului, percepe sau intuiește măcar că a devenit un actor involuntar într-un spectacol a cărui regie nu le aparținea, și încearcă să descâlcească ițele. Sentimentul difuz al unei (unor) realități paralele, între care cele vizibile sunt factice și cele reale sunt invizibile, contrastul dintre confuzia realității și ordinea artificială a
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de neprețuită e viața, alege ispășirea în locul morții atunci e limpede că exemplul ales de criticul modernist pentru a sublinia eternitatea melodramei nu e deloc întâmplător. Dimpotrivă, se pare că drama elină și-a pus amprenta (e drept, mai degrabă involuntar) atât asupra concepției sale estetice (care condamnă, bovaric, Antichitatea), cât și asupra literaturii sale ficționale, mustind de reminiscențe livresc-clasicizante. Antichitatea l-a urmărit pe Lovinescu precum o "umbră" (vezi și trimiterea la Eumenide, în chiar textul pe care l-am
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ci se resimte de o influență generală, care nu poate să fie decât salutară, și care e permisă în literatură. În aceeași chestie confruntă cazul Maeterlinck. Decât genul Feydeau, mai bine genul Ibsen. Așa cred. Dealtminteri, influența aceasta a fost involuntară. Piesa în prima ei redacție a fost scrisă acum 6 ani, când cetisem complet în nemțește pe Ibsen, îi tradusesem o piesă (Baumaisster Solness) și nu vedeam mai departe decât Ibsen. Teatrul lui mă învăluia; piesa însă a ieșit de la
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Observația ar justifica, astfel, opinia lui Mircea Zaciu, potrivit căreia "gustul călătoriei pentru plăcerea ei proprie, fără sensul utilitar, aproape că ne-a lipsit" (Mircea Zaciu, Teritorii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1976, p. 21). Oricum, călătorul, dacă ține jurnal, face măcar involuntar proză, ca monsieur Jourdain, burghezul lui Molière, și asta deoarece călătoriile "sunt totuși literatură din punctul de vedere al structurii lor; călătoria, ca și orice text literar, este materializarea unui traseu virtual care se desfășoară independent de intenția și voința
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
într-o societate marcată tot mai puternic de criza valorilor morale, o lume în care omul abuzănd de libertatea sa s-a alipit lumii materiale, uităndu-și originea, uitănd că a fost creat după chipul și asemănarea Lui Dumnezeu, devenind dușman involuntar al propriilor interese prin credința în știința atotputernică. Așadar, ne punem întrebarea la ce folosesc filosofia, știința, religia, morala, arta? Ce valoare au pentru noi obiectele reflecției și care este sensul discursurilor sintetizate în diferite teorii sau morale? Cum devine
Fundamentarea discursului filosofic pe componenta morală, religioasă şi estetică. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Fundamentarea discursului filosofic pe componenta morală, religioasă şi estetică () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2279]
-
afectează politica socială a statelor respective; 3. Migrațiile în lumea contemporană a) Cauzele migrațiilor motive profesionale; motive familiale; motive economice; persecuțiile politice; intoleranța religioasă; suprapopularea; schimburi de populație; dezastre naturale; bolile; foametea; războiul; spiritul de aventură; b) Tipologii voluntară sau involuntară (liberă sau forțată); temporară sau definitivă; legală sau ilegală; internă sau externă; Aceeași persoană este un emigrant (pentru țara din care a plecat) și un imigrant (pentru țara în care pleacă). c) Migrația în secolul al XX-lea Anii 1870
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Stand, Potomac, 1976 (retipărit în 1994), pp. 16. 65 În viziunea lui Robertson, conspirația a fost pusă la cale în Bavaria în 1776 și de atunci a evoluat permanent. Lista conspiratorilor, care includea atât participanții voluntari, cât și pe cei involuntari, cuprindea vechiul ordin al francmasonilor, liderii Revoluției franceze, Karl Marx, Margaret Sanger (primul președinte al Paternității Planificate), Adolf Hitler, familia Rockefeller, Henry Kissinger, Comisia Trilaterală, autorii literaturii New Age, administratorii instituțiilor financiare globale, designerii dolarului american, Zbigniew Brzezinski și membrii
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
acțiunea, ci pot fi și posterioare acesteia, că nu sunt stabile și independente de condițiile de alegere, ci, dimpotrivă, adaptabile și (...) produse chiar de situația de alegere, si ca nu sunt intangibile, ci, din contră, supuse unor manipulări voluntare sau involuntare (...) din partea decidenților"25. Nu sunt rare situațiile în care un actor social își auto-impune o anumita preferință ulterior luării unei decizii, pentru a-și calmă tensiunea psihică apărută din îndoială că ar fi procedat cum trebuie. Înțelegând că suntem în fața
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
să se concentreze pe forme și proceduri de comunicare, ceea ce nu este rău în sine, dar duce, inevitabil, la escamotarea unor granițe care trebuie să rămână în vigoare, dacă dorim să înțelegem cât mai bine domeniul. Una dintre aceste "ștergeri" involuntare este aplicată chiar granițelor organizației. Astfel, intrată în jargonul specific, sintagma "relații publice interne" (care vrea să semnaleze, implicit, existentă "relațiilor publice externe") este, din punctul nostru de vedere, una forțată, care produce confuzii ce pot fi evitate. De aceea
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
existe), însă această eră a relativizării valorilor instituite de modernitatea inițiatoare nu reprezintă decât un element de tranziție istorică spre izomodernitatea incipientă. Aceasta din urmă este parte componentă a modernității înseși, iar noi suntem părtașii, mai mult sau mai puțin involuntari, la crearea ei. Modificările structurale ale modernității, așa cum vom vedea, sunt uneori radicale, dar cel mai adesea recuperează setul axiologic fundamental al modernității timpurii, depășind vortexul postmodernității secolului al XX-lea. Cititorul se va întreba de ce consider că secolul trecut
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
realizează sunt reprezentări ale memoriei și reprezentări ale imaginației, primele evocând fapte pe care le-am cunoscut anterior, celelalte fapte pe care nu le-am perceput; după prezența sau absența intenției și a efortului voluntar, se împart în voluntare și involuntare." (Cf. Mielu Zlate, Fundamentele psihologiei, Editura Universitară, București, 2006, p. 194). 241 Corina Daba-Buzioianu, Morfologia imaginii, Editura Institutul European, Iași, 2013, p. 209. 242 Ibidem, p. 210. 243 Andrei Cosmovici, Psihologie generală, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 126. 244 Mielu
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
autorul Cailor lui Cibicioc, o să vedeți voi când o să venim noi la putere. "Călugăre, îi replicase Zaharia Stancu, când o să veniți voi la putere, tot eu o să-ți comand." Surâdeam privind acești bătrâni fără umor, sau cu umor acru sau involuntar. Îmi citiseră sau nu cartea, cert era că nu le plăcea de mine că vroiam să scriu așa repede alta. Mi-o spuneau în față: trebuia să îndur. Nici nu mă gândeam. "O să îndur poate altele, dar nu de la voi
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
PE MĂSURĂ CE ÎNAINTA ÎN MĂRTURISIRE. \ ...VĂ JUR, DOMNULE... \ Nu e nevoie, te cred, spuse Marin. Îl credea, într-adevăr. "Moartea" lui David fusese prea convingătoare și Marin era sigur că primele cuvinte pe care le pronunțase imediat după recăpătarea cunoștinței erau involuntare. De fapt, cei doi spioni nu își făcuseră un plan chiar atât de prost. Ce victorie ar fi fost dacă ar fi reușit să pună mâna pe comandantul general în ajunul bătăliei și să-l țină sub control cu ajutorul drogurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
spre orizontul deschis de cuvintele celuilalt. Apoi, tulburat, încetă să mai privească. Văzuse trădare, ambiție personală și răzbunare; erau idealuri, dar imprecise. \ Unul din principiile teoriei grupiste, afirmă el țeapăn, spune că un individ trebuie să se subordoneze în mod involuntar binelui general, intereselor superioare ale colectivității. Trask rânji, părând că își regăsise toată siguranța de sine. \ David, teoria grupistă nu este nici destul de convingătoare, nici destul de profundă pentru a determina atâta abnegație. O singură forță poate face aceasta: credința personală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
aici mi-e nesuferit și mă înăbușe... Dacă voi mai sta în lumea aceasta, simt că ura mă va pierde, trebuie să mă piarză, căci va trebui să izbucnească odată, chiar împotriva voinței mele! Și atunci... Boteanu făcu o mișcare involuntară: puse amândouă mâinile, încrucișate, pe masă. Apostol se opri un moment, întrebător. Dar fiindcă preotul încremenise iarăși, urmă mai grăbit, parcă și-ar fi adus aminte că vremea e scumpă: ― Ascultă-mă bine, părinte!... Eu la noapte voi pleca de
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
de pal. "Și se coboară palid pe drumul razei sale Și se coboară-alene, cu cîntecu-mi l-invoc Și haine argintie coprind membrele sale, Prin păru-i flori albastre, pe frunte-o stea de foc. "Eu stau uimit și palid... mîna-mi involuntară Se mișcă tremurândă pe coardele de fier, Ce caută-al meu suflet în acea sfântă oară De la turburii creeri în van eu samă cer. "Cine-ar fi oare umbra aceea argintie Ce vine la cîntarea-mi când cu o rugă-o-nvoc, Când
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
printre mese, neașteptat de iute, de la un client la altul. Nașul, atât cât se pricepuse, îl ajutase pe băiat. Piasa, voind să simtă dacă oasele se așezaseră cum trebuia, îi pipăi cotul, îi îndoi mâna, foarte atentă. La o mișcare involuntară mai bruscă, iar se deplasară oasele! Multă vreme după aceea, băiatul avea să-și aducă aminte cum suportase iar tot supliciul, de la început. Umblase cu mâna legată de gât, cam o lună. Se chinuise mult, nemaiputându-se juca cu cei
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]