4,397 matches
-
În ziua izgonirii lui din Rai... Iertat și împăcat între cuvinte Omul cel nou și-aduce iar aminte De toate frumusețile de-atunci Pierdute prin călcarea din porunci! E luna mai, femeia mea iubită Și iar mă duce gândul în ispită, Ce sfântă-i floarea dintre noi acum! Mai multă, știu, s-a scuturat pe drum... Referință Bibliografică: E luna mai... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1217, Anul IV, 01 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
E LUNA MAI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350655_a_351984]
-
diavolului este rugăciunea, adică un efort specific uman, care atrage după el iertarea. Pelagianismul, de asemenea minimaliza rolul harului și exalta eficacitatea decisivă a efortului uman în practicarea virtuților (condamnați la Efes în 431). Mesalianismul și neoplatonismul formează cele două ispite extreme și opuse ale tradiției spirituale a Răsăritului creștin potrivit lui Meyendorff (ibid., p.32). Diadoh al Foticeei este important pentru noi datorită modului în care tradițiile aparent divergente ale evagrianismului și mesalianismului (Omiliilor Macariene) converg în gândirea lui: „Spiritualitatea lui
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
BĂTRÂNEȚEA ESTE CA UN FAR, LA CARE AJUNG DOAR CEI PUTERNICI, CEI SLABI PIERZÂNDU-SE ÎN VALURILE VIEȚII. Compatriotul nostru, filosoful Emil CIORAN (1911- 2007) a lansat sloganul; ,, Rolul nostru este de întoarce viața pe toate părțile, inspirând o veșnică ispită de a exista”. Acest spirit de existență trebuie sădit în sufletele tuturor oamenilor, oameni care în ciuda numeroaselor greutăți se încăpăținează să trăiască, să muncească și să pună umărul după puterea fiecăruia, la propășirea umanității. Astăzi, ca din totdeauna de altfel
VIAŢA BĂTRÂNILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351297_a_352626]
-
cuminte, Ca măicuța preasfioasă Care-n gesturi și cuvinte Pudică, evlavioasă, Pocăită în credință Nu exprimă și nu cere Decât spirit, nu dorință De păcate în plăcere Și pe cât de inocentă Pe atât de mistuită De dorință indecentă Obsedată de ispită... Ești cuminte de perversă Ca o floare carnivoră Ce-n capcana-i intromersă Prinde, strânge și devoră Cu extaz insecta vie În vaginul ei floral Și-n carnala agonie A sărutului fatal Ce în spasme pasagere Se consumă ud, lasciv
IUBITA MEA CA O MĂICUŢĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351347_a_352676]
-
reflectată în toate lucrurile ? Știu ei Taina Aurelor Purificate ? Dar despre Irizările Diamantului ? Cine a “plâns cu lacrimi de diamant / pe un munte de flăcări“, nu se poate dezbrăca de Lumină, în loje francmasone. Nu i se permite căderea în ispita rătăcirii labirintului. Eu urmez Calea Celor de Lumină și a Celor din Lumină cu puteri ascunse, nu pe cea a “iluminaților“tereștri , care pregătesc înfricoșătorul haos al omenirii, ignorând și sfidând Sacralitatea Legii. Slăviți-L pe Dumnezeul Cel Adevărat!; invocați
INTERVIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351305_a_352634]
-
lor despre rosturile/non-rosturile creștinismului, pe Terra!) - având în vedere contextul discuțiilor actuale, dintre cele trei Biserici Creștine Europene? NNN: Versurile ilustrate sunt o invocare a împlinirii. Căi, crezuri și certitudini am. Insă dobândirea înaltelor virtuți nu trebuie exprimată laudativ. Ispita , mândria și sminteala - duc la rătăcire. Speranța este o presimțire veghetoare a rodului înfrumusețat al gândirii adânci , trebuincioasă viețuirii ; dar Nădejdea - este Îngerul Sufletului... Ortodoxia este o Religie Spirituală, Creștină , Apostolică, Trinitară. Slujirea ei preoțească, sacramentală, se descoperă în Biserica
INTERVIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351305_a_352634]
-
peisajul rustic. Fluturii îndrăzneți ce sfidează timpul Caută flori întredeschise-n pripă, Le pudrează visul sub a lor aripă Bucuria urcă-n pas cu anotimpul. Stele-n cerul nopții își asmut irișii Aburi din pământ, firele în lumină, Bagă în ispite merii din grădină În ochiul dimineții, înfloresc caișii. În surdină pune-mi la fereastră vise Mă întind afară pe covor de iarbă Lasă-mi în iubire porțile deschise Și oprește frigu-n care o să mă fiarbă. Referință Bibliografică: Gânduri de primăvară
GÂNDURI DE PRIMĂVARĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351410_a_352739]
-
de legionarism., iar la ultima întâlnire cu Alexandru Mirodan, venit să-l viziteze la Paris, i-a spus cu un profund regret față de „păcatele” tinereții- „Eu nu sunt antisemit”, ceea ce și este adevărat. Fascinante sunt lecturile din „Manual de descompunere”, „Ispita de a exista”, „ Căderea în timp”, „Demiurgul cel rău”, „ Despre neajunsul de a te naște”, „Exerciții de admirație” , „Mărturisiri și anateme”, eseuri traduse exemplar de Modest Morariu(Ed. Cartea Românească - 1988) . „Silogismele amărăciunii” au fost traduse de Nicolae Bârna (Ed.
EMIL CIORAN de BORIS MEHR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351455_a_352784]
-
și voi să faceți“. ( Ioan 13, 15). “Prin mărturisirea sinceră și amănunțită a tuturor păcatelor“, Arsenie Boca scria, văzându-și viața cu Cartea Cărților înfrățită la liceul cu tradiție din Blaj, pe când intârzia citind la lumina lumânării, ne atras de ispită, la Liceul ”Avram Iancu “ studiind întruna, instituție înființată de Andrei Șaguna. Îi plăceau științele exacte, și religia, practica pictura în vacanțe când soarele se dădea pe cer de-adura. Când a intrat în cursul superior de liceu A rămas orfan de
DRUMUL GOLGOTEI SPRE SFINŢENIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351464_a_352793]
-
Boteanu și cea din Bogata Cu credință și talent le-a pictat, și până când a fost gata A lucrat 15 ani să picteze Biserica din Drăgănescu-sat În acest timp Arsenie Boca de mii de oameni a fost căutat. Le spunea: “Ispita întâi este prin plăcere: Pâini din pietre, ispitire de Dumnezeu, durere Și slavă deșartă, durere cu fariseii ... De aceea îl anchetau și-l prigoneau ateii Dar asta este un adevăr și nu poveste: “Orice stăpânire de la Dumnezeu este “. Le spunea
DRUMUL GOLGOTEI SPRE SFINŢENIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351464_a_352793]
-
am dedicate cu totul lui Dumnezeu. Dar “Cum am zis, cu paralizie pedepsește Dumnezeu pe toți nesățioșii de avere “și nu iubește, “căci aceștia și-au făcut socoteala greșită, zicând că dacă postesc nu mai pot alerga “și e o ispită “și lucra. Ei au crezut sfatul viclean Al diavolului iubirii de avere ”.Făcută cu elan. “Fiecare om gândind la lumea de dincolo, mereu, ar trebui să țină trupul lui să fie sănătos și la greu să dureze în lumea aceasta
DRUMUL GOLGOTEI SPRE SFINŢENIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351464_a_352793]
-
propovăduiești și în pustie și în zadar? Ți se pare că cei cărora le vorbești nu au urechi de auzit și habar n-au cine este Cel în care Dumnezeu își găsește toată plăcerea? Mai mult, într-o “vară a ispitelor” parcă nici macar nu-i interesează. ... ... ... . în cine își găsește Dumnezeu toată plăcerea? în Fiul Sau prea iubit - Domnul Isus Cristos. Dar în mine? Dar în tine? Ce găsește? ... ... .. “9 din 10 persoane care merg la psihiatru nu au nevoie să
ACESTI FRUMOSI NEBUNI PENTRU CRISTOS de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351521_a_352850]
-
Paul Musca - de 7 ani și a Ioanei Stanciu - de 9 ani, care au recitat poeme din cartea Cameliei Ciobotaru. Având aceste exemple de trăitori ai iubirii hristice putem spune cu drept cuvânt, că puterea credinței ne poate apăra de ispite și vom putea pași biruitori, înălțați deasupra nimicurilor lumești, având ochiul mereu țintit spre scopul nostru suprem: mântuirea sufletească. Și toate acestea, în sfântă zi de sărbătoare a Sfanțului Ierarh Nicolae, în Anul Domnului 2012, Mosul darurilor sfinte care premerge
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351522_a_352851]
-
sunt notați și nu vor scăpa de răspundere măcar de s-ar ascunde în gaură de șarpe ... îndeosebi promitem nerușinatului inspector, polițist, canaliei ordinare, mișelului fără rușine, saltimbancului zbir și călău antropofag, care răspunde la dezgustătorul nume de Coriolan Drăg ... ” „Ispita autoritarismului, scrie Iorgulescu în eseul său, se traduce în lumea lui Caragiale și printr-un caracteristic sindrom de cetate asediată, printr-o stare de pândă generală, de așteptarea declanșării unui asalt iminent ce nu se produce niciodată.” În Baioneta inteligentă
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
echidistantă și dreaptă în raport cu propriul ei criteriu de evaluare critică- până la un anumit nivel- este egal cu a fi adevărată. În general fac o pledoarie pentru maleabilitatea criticii, ce se exprimă paradoxal, deoarece prin caracteristica ei secundă critica are drept ispită extremă inconsecvența, în etape ale timpului diferite, iar prin caracterul său autoreflexiv ea riscă în orice clipă să-și uite propria natură și să impună în loc să urmeze. Aceste caracteristici riscante se caracterizează prin: inconsecvența prin rigoare, așa zis tehnică, schematismul
CRITICA SE LOVEŞTE ÎN FIECARE CLIPĂ DE METAFIZIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351513_a_352842]
-
fie solid. Dacă aș fi rămas în casa părinților ei, m-aș fi transformat într-un monstru distrugător al unei căsnicii fericite și al unei iubiri profunde. Nu puteam uita că drăcușorul stătea la pândă în casă, lângă noi, cu ispita sa - buretele și săpunul - pregătite lângă ligheanul cu apă caldă. În fine, după ceva timp, am reușit s-o înduplec pe Genny să accepte plecarea din casa părintească, folosind, mai ales, argumentul că nu putem obține o locuință de la stat
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350717_a_352046]
-
și prețuire de înaintașii noștri, de moșii și strămoșii noștri, trăitori, viețuitori și chiar supraviețuitori pe aceste meleaguri, care de multe ori au fost vitregite de vremurile istoriei și oropsite de valurile năvalnice ale acestei vieți pământești, plină de suferințe, ispite, încercări și necazuri dar chiar le-au depășit și traversat, rezistând cu stoicism și nu nădejde în Dumnezeu - Cel ce toate le poate celui ce crede în El, căci „ce este cu neputință la oameni este cu putință la Dumnezeu
PREOT DR. IONEL POPESCU, IOSEFINUL ORTODOX – CONTRIBUŢII MONOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350755_a_352084]
-
aceea, lepădând minciuna, grăiți adevărul fiecare cu aproapele său, căci unul altuia suntem mădulare” (Efeseni 4, 22-25). Iar cuvântul nostru, potrivit Sfântului Apostol Iacov să fie ce este da, da iar ce este nu, nu pentru a nu cădea în ispită și în judecată, adică să fie un cuvânt curat și sincer, care să nu facă loc interpretărilor și alunecărilor în cursele de tot felul!... De aceea, gândirea, vorbirea și săvârșirea faptei sunt elemente definitorii ale personalității umane, dând seama împreună
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
DE CUGET Autor: Sandu Baciu Publicat în: Ediția nr. 1611 din 30 mai 2015 Toate Articolele Autorului Românii au stropul de cuget în gât, Ca să-l rostească nu pot, de aerul frânt, De foame sălbatici, de cuget schilozi, Lăsați de ispită de lideri nărozi, Cu gândul prea roșu scuipat pe pământ, În piept ca să-l tragă desfrânt De frica-n'mormânt. Amar! Referință Bibliografică: Strop de cuget / Sandu Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1611, Anul V, 30 mai 2015
STROP DE CUGET de SANDU BACIU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350915_a_352244]
-
Crăciunul este o sărbătoare de „împrumut” căreia nu i se dă mare importanță în Japonia. În schimb, comercianții afișează în tot locul dulciuri și jucării care atrag privirile copiilor dar și ale maturilor, făcând vânzări substanțiale pentru că nu poți rezista ispitelor. Cu câteva zile înainte de Ajun, copiii scriu scrisori lui Santa Claus, pe care le lasă într-un loc special. Copiii primesc ceea ce și-au dorit dacă dorințele lor sunt rezonabile. În plus, mai primesc cadouri și de la bunici. Japonezii țin
JAPONIA-MISTER ŞI FASCINAŢIE(JURNAL DE CĂLĂTORIE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351547_a_352876]
-
întrezărește un ideal extraordinar dar la care omul, din nefericire, nu are cum să ajungă. Interesant este aici că Mântuitorul Iisus Hristos cu siguranță că a avut în gândul Lui un asemenea om când a refuzat să urmeze cele trei ispite. El a vrut ca oamenii să fie maturi, și să nu fie forțați de nimic. Așa ni se prezintă în opera ”Marele Inchizitor” problema aceasta a ispitei și a maturității omului și neconstrângerea lui de către nimic. Principiile morale sunt împotriva
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
în gândul Lui un asemenea om când a refuzat să urmeze cele trei ispite. El a vrut ca oamenii să fie maturi, și să nu fie forțați de nimic. Așa ni se prezintă în opera ”Marele Inchizitor” problema aceasta a ispitei și a maturității omului și neconstrângerea lui de către nimic. Principiile morale sunt împotriva acestor încercări de eliberare față de orice autoritate, care de fapt sunt lipsite de orice moralitate. Biserica binecuvântează căsătoria creștină, legătura dintre bărbat și femeie, dar este împotriva
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
mult ca oricând, lumea s-a îndepărtat de Dumnezeu, îndoiala a prins colți, nepăsarea a dat rădăcini și, în imensa câmpie cu mărăcini a necredinței, mai răsare câte o floare rară, un om care s-a ținut drept, în pofida tuturor ispitelor. Până și Iuda se plimbă dezinvolt pe toate drumurile și e considerat “aproapele nostru”. De ce? Avem prea lesne tendința de a-L înlocui pe Dumnezeu, de a-L trăda, de a-L crucifica noi înșine. Ce să ne mai mirăm
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
deplin al lumii care te pândește și te înhață cu brațele-i multiple. Puțini vor vedea Lumina. De asemenea, puțini au conștiința că greșesc. Și lucruri abominabile li se par firești, ba chiar necesare. Nimeni nu mai stă să discearnă. Ispita e dulce, sucește mințile, îți ia ochii și-ți înrobește simțurile. Dar, din cei care conștientizează că au greșit, câți au puterea, voința de a se întoarce, de a-și mărturisi faptul, de a se căi și de a-și
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
măcar vagi, / Nu Ți-am mai fi, nici Ție, poate, dragi ... Măcar o țâră, să nu fim perfecți ... / Să nu fim drepți, cum morții sunt de drepți ... // Măcar atât cât carnea ne permite ... Noi n-am cerut-o ... cere ea, ispite ... // Și numai cei ce nu îi știu durutul, / Să fie fericiți ... măcar cu duhul ... Așa e, Doamne, noi suntem de carne ... / Altfel, am fi lumină, în lucarne ... Poate că nu avem nici-o ieșire ... / Suntem de carne și în mântuire ... Și
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]